Analiză Cât de vulnerabilă este Europa în fața atacurilor digitale? „Destabilizarea psihologică a fost atinsă“, susține un expert britanic

Un atac cibernetic asupra frigiderelor din supermarketuri, amenințări cu bomba la adresa avioanelor și vulnerabilități ale unor programe informatice țin Europa în alertă, în timp ce oficialii îndeamnă populația la reziliență și la constituirea de provizii, scrie The New York Times.

Aviația europeană ținta alertelor fase cu bombă Foto: Unsplash

Frigiderele din supermarketuri din mai multe țări europene au fost sparte de hackeri. La fel, băncile de sânge. Amenințările cu bomba au ținut la sol zeci de zboruri pe continent și au dus la evacuarea mai multor redacții. Guvernele europene au avertizat de urgență asupra unei vulnerabilități dintr-un software foarte răspândit. Iar guvernul britanic a lansat o campanie ușor sinistră, care le cere cetățenilor: „Fiți pregătiți.“

Seria de incidente din ultimele zile și săptămâni a pus oficialii europeni să caute vinovații, iar locuitorii au rămas deranjați, confuzi sau speriați. Statele se luptă să respingă adversari care încearcă să fure date și să perturbe viața publică, uneori în moduri care păreau altădată îndepărtate, dar care ajung acum în activități obișnuite, precum cumpărăturile.

Fie că sunt simple neplăceri sau amenințări reale, evenimentele au arătat împreună cât de vulnerabilă este Europa într-o epocă a conectivității digitale. Costurile includ alimente stricate, timp pierdut din cauza întârzierilor și a deturnărilor de zboruri și cheltuielile pentru avioanele militare trimise să escorteze unele aeronave până la aterizări în siguranță. Nu se știe cum și când se va liniști situația.

„Destabilizarea psihologică a fost atinsă“, a spus Ciaran Martin, fost înalt oficial britanic pentru securitate cibernetică. „Într-un moment în care vest-europenii au deja destule motive de îngrijorare, află acum că pot intra într-un supermarket să ia o mâncare gata făcută într-o zi aglomerată și s-o găsească dezghețată. Asta alimentează sentimentul de nesiguranță.“

Cine se află în spatele atacurilor

Responsabilii nu sunt cunoscuți. Incidentele vin pe fondul unui val tot mai intens de operațiuni de sabotaj pe care oficialii occidentali le atribuie Rusiei, care încearcă să submineze sprijinul european pentru Ucraina.

Autoritățile europene au bănuit că atacurile sunt legate, dacă nu prin același autor, cel puțin printr-un scop comun: să „creeze panică“, a spus în această săptămână ministrul italian al apărării, Guido Crosetto, în fața reporterilor. El a amintit și de seria recentă de observări ale unor drone deasupra unor instalații militare și aeroporturi europene.

„Totul este legat: frigiderele, sângele din Franța, dronele, avioanele, amenințările“, a spus el.

După ce redacții din Irlanda au fost evacuate vineri, în urma unor amenințări cu bomba trimise prin e-mail, guvernul irlandez a transmis că „pare probabil că este o campanie coordonată de perturbare“, făcând referire și la amenințările la adresa avioanelor.

Amenințările cu bomba s-au dovedit false, dar oprirea la sol a atâtor zboruri a arătat cât de multă putere poate avea un grup necunoscut, a spus John May, în vârstă de 45 de ani. Bărbatul călătorea de la Dublin la Roma, ca să-și sărbătorească 20 de ani de căsnicie, iar avionul lui a fost deviat spre baza aeriană Évreux-Fauville din Franța.

„Se întâmplă ca să arate puterilor Europei cât de ușor se poate provoca panică și perturbare în masă“, a scris el într-un mesaj pe rețelele sociale. „Europa trebuie să-și întărească securitatea.“

Alți europeni au spus că evenimentele accentuează sentimentul unui viitor incert.

„Către ce fel de lume ne îndreptăm?“, a întrebat Frédéric Bombaerts, în vârstă de 58 de ani, în timp ce mânca un hamburger la prânz într-un bar din Bruxelles, vineri. „În ultimii ani, a devenit puțin mai îngrijorător, asta e sigur.“

Valul de atacuri cibernetice

Săptămâna a început cu extinderea atacurilor asupra magazinelor alimentare, care începuseră luna trecută în Franța. Luni, supermarketuri din Belgia, Estonia, Finlanda, Irlanda, Luxemburg, Țările de Jos și Suedia au raportat probleme cu sistemele de răcire, a căror temperatură a început să crească necontrolat. Autoritățile spun că hackerii au exploatat un software care controla sistemele de răcire. Apoi au fost vizate băncile de sânge din Franța.

„Repetarea acestor atacuri cibernetice este profund îngrijorătoare“, a declarat într-un comunicat Christophe Hansen, comisarul european pentru agricultură și alimentație. „Sunt o încercare deliberată de a perturba lanțul nostru de aprovizionare cu alimente și de a submina încrederea consumatorilor în el, un avertisment pe care trebuie să-l luăm în serios.“

Nu au existat cereri de răscumpărare. Martin a numit valul de atacuri „derutant“, pentru că nimeni nu și le-a asumat, iar autoritățile nu au identificat suspecți. Prin comparație, după un atac cibernetic de 6,3 miliarde de dolari asupra Binance, cea mai mare bursă de criptomonede din lume, luna trecută, FBI a stabilit rapid că vinovată este o unitate de hackeri nord-coreeană.

Niciun guvern adversar nu a fost implicat oficial în vreunul dintre atacuri. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins acuzațiile că grupuri proruse ar fi în spatele atacurilor asupra supermarketurilor, numindu-le „absurde“. Experții în securitate cibernetică privesc cu scepticism și afirmațiile unor grupuri rusești despre amenințările cu bomba.

Amenințările cu bomba și atacurile cibernetice au caracteristicile așa-numitelor operațiuni hibride, care provin de obicei din Rusia, a spus Peter Neumann, profesor de studii de securitate la King’s College London. Țintele au fost difuze, iar scopul pare să fi fost perturbarea.

„Scopul unei campanii hibride este să creeze haos, incertitudine și sentimentul unei amenințări“, a spus el. Alte atacuri hibride, adică acțiuni agresive sub pragul unui conflict militar direct, atribuite Rusiei în ultimii ani, includ incendieri, incursiuni cu drone și atacuri asupra infrastructurii.

Rusia încearcă să exploateze și liniile de falie din țări precum Germania, unde diviziunile privind sprijinul pentru Ucraina s-au adâncit, a spus Neumann.

Reacții și mesaje către populație

Liderii europeni se vor reuni săptămâna aceasta în Irlanda, a cărei televiziune publică a primit vineri o amenințare cu bomba, care a dus la evacuarea sediului din Dublin. Alte instituții de presă irlandeze au primit și ele mesaje de amenințare, la fel ca postul britanic Sky News.

„Liderii europeni trebuie să preia controlul“, a scris pe rețelele sociale Barry Andrews, europarlamentar irlandez. „Așa nu se mai poate continua.“

Unii oficiali au ales să implice publicul în consolidarea apărării împotriva diverselor atacuri sau intruziuni. La un eveniment de luna trecută, Wes Streeting, ministrul britanic al apărării, a spus că populația ar trebui să fie pregătită pentru o serie de amenințări foarte serioase.

El a pomenit o vulnerabilitate în PHP, un limbaj de programare open-source, folosit la funcționarea site-urilor și aplicațiilor web. Streeting a spus că oamenii ar trebui să fie „atenți, dar nu alarmați“.

Agenții de securitate, între care Agenția Națională de Securitate a SUA, au emis avertismente privind vulnerabilitatea PHP, ceea ce a stârnit temeri în Europa și în restul lumii privind perturbări pentru consumatori și firme.

Oficialii britanici i-au îndemnat pe oameni să se pregătească pentru trei zile de întreruperi ale unor furnizări esențiale, precum apa sau electricitatea, din cauza vremii extreme, a atacurilor cibernetice sau a altor cauze. Ei au recomandat, printre altele, constituirea de provizii de apă, mâncare, baterii și bani lichizi.

„Căutăm mereu indicii că este problema altei țări“, a spus Lucy Easthope, specialistă în planificarea situațiilor de urgență și profesoară la Universitatea din Bath. „Dar nu e problema altei țări. Este problema noastră.“ Ea le-a recomandat oamenilor să nu se sperie, ci să se pregătească mai bine.

Bombaerts, din Bruxelles, spune că el și soția lui au început să-și facă provizii în urmă cu aproximativ șase luni: sticle de apă, lanterne și alimente precum quinoa și cereale, în așteptarea necunoscutului.

„Realizăm că suntem la sfârșitul unei ere, în care echilibrul de putere și centrul de greutate se mută“, a spus el. „Echilibrul geopolitic se schimbă.“

Nimeni nu și-a asumat atacurile

Până acum, niciun stat și niciun grup nu și-a asumat credibil responsabilitatea pentru perturbările, care au fost mai degrabă o neplăcere costisitoare decât o amenințare reală la adresa securității. Autoritățile caută totuși cine se află în spatele campaniei și cum ar putea fi oprită.

„Cea mai probabilă concluzie este că ne confruntăm cu o încercare de agresiune hibridă și de război psihologic“, a declarat ministrul spaniol de externe, José Manuel Albares, unui post local de televiziune, după ce au fost trimise amenințări cu bomba la aeroportul din Madrid.

În public, autoritățile evită să spună pe cine bănuiesc și nu au confirmat că acțiunile fac parte dintr-o singură campanie coordonată. În culise, suspiciunile se îndreaptă către principalul adversar al Europei, care a negat deja orice implicare: Rusia.

Dezmințirile Kremlinului, ale Ministerului rus de Externe și ale ambasadelor sale din Europa nu au risipit bănuielile. În ultimul an, liderii europeni au acuzat în repetate rânduri Rusia pentru o serie de atacuri pe teritoriul european. În august, drone cu explozibili au fost lansate asupra unui aeroport de marfă din Leipzig, Germania, dar nu au detonat. Oficiali americani din domeniul informațiilor le-au spus omologilor europeni că atacul a fost primul pas spre escaladarea unei campanii de sabotaj împotriva membrilor europeni ai NATO, ordonate direct de președintele rus Vladimir Putin, a relatat The Wall Street Journal.

De atunci, Europa a înregistrat tot mai multe încercări de sabotaj, de la fabrici de drone din Estonia, Polonia și Slovacia la nave comerciale din Marea Neagră și stații Starlink din Lituania și Bulgaria.

„Înțeleg că acești oameni vor să creeze haos și perturbări, dar în aceste condiții singurul lucru pe care îl putem face este să urmăm protocoalele“, a spus Luis Gallego, directorul general al IAG, grupul care deține companii aeriene precum British Airways și Aer Lingus.

O pistă sau o diversiune

Un indiciu posibil, sau o diversiune: un e-mail trimis joi dimineața, devreme, operatorului aeroportului Fiumicino din Roma, care făcea referire la un grup rusesc ultranaționalist marginal.

Mesajul menționa două zboruri aflate deja în drum spre capitala Italiei: unul Finnair, de la Helsinki, și unul Aer Lingus, de la Dublin. Piloții celui din urmă au primit instrucțiuni să se redirecționeze către o bază militară din nordul Franței. Când pilotul a refuzat inițial, spunând că preferă să continue spre un aeroport civil, au fost ridicate avioane de vânătoare care l-au forțat să schimbe cursa, potrivit oficialilor francezi.

E-mailul, care începea simplu cu „Bună ziua“, spunea că pe ambele aeronave au fost plasate dispozitive explozive, care vor detona în decurs de o oră. „Se îndreaptă spre aeroportul dumneavoastră“, scria în mesaj, potrivit unei persoane care îi cunoaște conținutul. „Astăzi cerul dumneavoastră va fi roșu.“

Ca expeditor apărea un grup ultranaționalist rus marginal, „Statul Masculin“ (Male State), înființat în 2016. Cinci ani mai târziu, o instanță rusă l-a interzis și l-a declarat organizație extremistă, acuzându-l că a condus campanii de hărțuire împotriva unor firme rusești, între care o serie de false amenințări cu bomba la adresa unui lanț de restaurante, pentru că în publicitatea lui apăreau un model de culoare și un curcubeu.

Fondatorul grupului, Vladislav Pozdneakov, a respins acuzațiile că organizația ar fi în spatele acțiunilor din Europa din această săptămână și a spus că ea s-a desființat după hotărârea din 2021. „Cineva folosește acest brand în scopuri rău intenționate“, a declarat el pentru Wall Street Journal.

Un e-mail trimis instituțiilor de presă din Irlanda pretindea că vine de la aceeași organizație din spatele amenințărilor cu bomba. Avea subiectul „MESAJ PENTRU OCCIDENT“, potrivit presei locale, și le dădea ziarelor irlandeze 45 de minute să iasă din clădiri. „Ceasul ticăie“, se încheia mesajul.

De ce este greu de găsit vinovatul

Frecvența și amploarea geografică a campaniei de perturbare au neliniștit un continent deja încordat din cauza războaielor din Ucraina și Iran, a protestelor de stradă și a abordării adverse a administrației Trump față de regiune.

„Să vezi așa ceva făcut coordonat, nu cred că am mai văzut până acum“, a spus Ben Smith, directorul general al Air France-KLM, despre amenințările cu bomba. „Este regretabil și sperăm că nu le va da consumatorilor niciun motiv să-și reducă sau să-și amâne călătoriile.“

Pentru anchetatori, a afla cine a apăsat pe „trimite“ la un e-mail fals poate fi aproape imposibil, mai ales pentru că apar imitatori care agravează perturbările. Asta face ca amenințările din această săptămână să fie și mai greu de gestionat: resursele necesare pentru a găsi autorul unei false alerte cu bombă depășesc cu mult costul trimiterii ei.

„Este destul de ușor să perturbi lumea occidentală prin mijloace simple“, a spus într-un interviu Peter Nilsson, șeful agenției UE pentru securitate aviatică, Airpol. „Se speculează mereu că sunt rușii, dar nu avem nimic care să ne permită să spunem că ei sunt.“