7 Octombrie: Trei ani de la cea mai sângeroasă zi din istoria recentă a Israelului. Atacul Hamas care a șocat lumea a curmat 1.200 de vieți

Se împlinesc 3 ani de la 7 octombrie 2023, când Hamas intra peste locuitorii kibuțurilor de la linia de demarcaţie cu Fâşia Gaza măcelărindu-i pe israelieni. Tot pe 7 octombrie s-a născut dictatorul Vladimir Putin, iar James Cook a descoperit Noua Zeelandă.

Atacul Hamas din Israel Foto: Profimedia

1769: James Cook a descoperit Noua Zeelandă

James Cook a navigat mii de kilometri în mari zone necartografiate ale Globului. A cartografiat teritorii din Noua Zeelandă până în Hawaii în cel mai mare detaliu și la o scară ce nu a mai fost atinsă până atunci. În timpul acestor călătorii de descoperire a explorat și numit teritorii și a cartografiat insule și zone de coastă pentru prima dată pe hărțile europene. A demonstrat calități de marinar, aptitudini de explorator și cartograf, curaj fizic și capacitatea de a-și conduce oamenii în condiții vitrege.

James Cook Foto: Wikipedia

Cook a fost ucis în Hawaii în timpul unei altercații cu băștinașii în timpul celei de-a treia călătorii de explorare în Pacific în 1779. A lăsat în urmă o moștenire de cunoștințe științifice și geografice ce au influențat succesorii săi inclusiv în secolul al XX-lea iar numeroase memoriale i-au fost dedicate în toată lumea.

1883: Are loc inaugurarea Castelului Peleș

Castelul Peleş a fost construit la iniţiativa primului Rege al României, Carol I, în afara perimetrului comunei Podul Neagului, localitate cu o suprafaţă de 24 de km în anul 1874, an în care, din iniţiativa suveranului, comuna primeşte numele de Sinaia. Un an mai târziu, în centrul localităţii sunt construite primele case boiereşti, iar în 1876 începe construirea căii ferate Ploieşti – Predeal, care străbate şi Sinaia.

Castelul Peleș Foto: Arhive

Concomitent, între anii 1873 şi 1875 a fost edificată fundaţia castelului Peleş. Ceremonia de punere a pietrei de temelie a reşedinţei a avut loc într-un cadru festiv la 10/22 august 1875, conform peles.ro.

1910: S-a născut Eusebiu Camilar, prozator, poet și traducator român

Eusebiu Camilar a fost un scriitor și traducător român, membru corespondent (din 1955) al Academiei Române.

Eusebiu Camilar Foto: Wikipedia

A urmat cursurile școlii primare din satul natal și cele ale Liceului „Ștefan cel Mare" din Suceava, Colegiul Național „Ștefan cel Mare” de astăzi. A debutat în 1929 cu versuri în „Moldova literară”, revista Societății Literare "Tinerimea" din Mihăileni. A fost căsătorit cu poeta Magda Isanos cu care a avut un copil, Elisabeta.

1952: S-a născut Vladimir Putin

Născut într-un Leningrad încă marcat de asediul de 872 de zile în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, tânărul Vladimir Putin a fost un băiat neînfricat la școală, cel mai bun prieten al său a afirmat că „el se putea lupta cu oricine", fiindcă „nu avea frică".

Vladimir Putin a absolvit secția de drept internațional a Facultății de drept a Universității de Stat din Leningrad în 1975 cu o teză despre politica SUA pe continentul african.

După absolvirea universității, Putin a fost recrutat de KGB, în serviciul de contraspionaj. Președintele rus a fost prezentat ca fiind un ofițer de elită al serviciilor secrete KGB în anii 1980. O investigație a publicației germane Der Spiegel dezvăluie faptul că rolul său s-a redus în principal sarcini administrative banale, cum ar fi sortarea cererilor de călătorie, conform Business Insider.

Un fost coleg al președintelui rus de la biroul KGB din Dresda spune că „munca lui Putin a constat în principal în examinarea la nesfârșit a cererilor de vizită ale rudelor din Germania de Vest sau în căutarea de potențiali informatori printre studenții străini de la Universitatea din Dresda“.

Mai mult decât atât, Vladimir Putin este rar menționat în înregistrările Stasi, poliția secretă est-germană. În documentele în care fac referire la el se găsesc informații despre ziua sa de naștere sau sarcini administrative.

Horst Jehmlich, un fost ofițer Stas, a declarat pentru Der Spiegel că Putin nu a fost nimic mai mult decât un „curier“.

Vladimir Putin Foto: AFP

Vladimir Putin a devenit președinte interimar al Rusiei la data de 31 decembrie 1999, după ce președintele Boris Elțîn își dăduse demisia, iar apoi a câștigat alegerile prezidențiale din anul 2000. În 2004, el a fost reales pentru un al doilea mandat, care a durat până în 7 mai 2008.

Din cauza limitei prevăzute de Constituție, Putin nu a mai putut candida pentru un al treilea mandat prezidențial consecutiv în 2008, dar după victoria succesorului sprijinit de el, Dmitri Medvedev în alegerile prezidențiale, Putin a fost numit de acesta prim-ministru al Rusiei. Putin a ocupat această funcție în intervalul 8 mai 2008 – 4 martie 2012. În 2012 a devenit pentru alți 6 ani președinte al Federației Ruse (în urma modificării Constituției).

În 18 martie 2018 Vladimir Putin a fost reales în funcția de președinte al Rusiei, tot pentru un mandat de 6 ani.

În timpul celui de-al patrulea mandat de președinte, în februarie 2022,  a ordonat o invazie pe scară largă a Ucrainei, ceea ce a condus la condamnarea internațională și la impunerea de noi sancțiuni împotriva Rusiei, inclusiv împotriva lui Putin însuși, provocând o criză financiară. Invadarea a dus la apeluri pentru urmărirea sa penală sub acuzația de criminal de război.

1979: S-a născut Simona Amânar, gimnastă română

Simona Amânar este o fostă gimnastă română de talie mondială, multiplu medaliată olimpică, mondială și europeană, actualmente arbitră de gimnastică.

Simona Amânar Foto: Getty Images

A obținut 7 medalii olimpice și 10 medalii la campionatele mondiale de gimnastică și a câștigat cu echipa României patru titluri mondiale consecutive. O săritură extrem de dificilă din gimnastică îi poartă astăzi numele, fiind executată în premieră de Simona Amânar la Olimpiada din 2000.

Gimnasta este a doua sportivă română inclusă în International Gymnastics Hall of Fame, după Nadia Comăneci.

2008: A murit George Emil Palade, om de știință american de origine română, laureat Nobel

George Emil Palade a fost un biolog, medic și om de știință american de origine română, specialist în domeniul biologiei celulare, laureat în 1974 al premiului Nobel pentru fiziologie și medicină.

George Emil Palade s-a născut la Iaşi, la 19 noiembrie 1912.

A absolvit Facultatea de Medicină din Bucureşti, în 1936, iar patru ani târziu, în 1940, a susţinut teza de doctorat „Tubul urinifer al delfinului. Studiu de morfologie şi fiziologie comparativă”, potrivit www.acad.ro.

În 1943 a devenit prin concurs, conferenţiar universitar la Catedra de Anatomie a Facultăţii de Medicină din Bucureşti, condusă de profesorul Francisc Rainer, după ce parcursese, etapele de preparator (încă din timpul studenţiei), asistent şi şef de lucrări, potrivit lucrării „Membrii Academiei Române 1866-2003”.

A plecat în SUA, în 1946, ca „visiting professor” la Institutul „Rockefeller” pentru cercetări medicale din New York. În 1952 a obţinut cetăţenia americană, urmând, ulterior, o strălucită carieră universitară. În 1961 a devenit şeful Departamentului de Biologie Celulară al Institutului „Rockefeller” din New York şi, din 1972, profesor de biologie celulară a Universităţii Yale din New Haven (Connecticut), unde a condus Departamentul de Biologie Celulară.

George Emil Palade Foto: Adevărul

În cadrul cercetărilor sale, a creat „Fixatorul Palade” pentru microscopia electronică (1952), a descris structura ultrafină a mitocondriei şi topografia unor enzime ale catenei de oxireducere celulară (1952-1953), a descoperit ribozomii, organite implicate în sinteza proteinelor, numite în literatura de specialitate „Granule Palade” (1953). O altă formaţiune subcelulară, care a atras atenţia sa şi a colaboratorilor săi, a fost reticulul endoplasmic, relaţiile sale cu aparatul lui Golgi şi cu ribozomii.

Împreună cu profesorul canadian Keith Porter, a definit, în 1954, reticulul endoplasmatic ca un sistem de canale, vezicule, cisterne prezente în orice celulă vegetală sau animală. A reuşit să explice originea acestui reticul. S-a preocupat şi de câteva structuri particulare, cum ar fi: conformaţia stigmei flagelatelor, modificările intervenite în ultrastructura anumitor celule care funcţionează în organism şi îndeplinesc funcţii precis conturate, celulele secretorii ale pancreasului.

O atenţie aparte a acordat structurii moleculare şi supramoleculare a membranelor intracelulare, în special formaţiunilor membranare care alcătuiesc tilacoidele granale şi intergranale ale cloroplastelor. Pe plan medical, investigaţiile sale s-au îndreptat asupra structurii şi funcţiunilor de transport ale pereţilor sangvini.

George Emil Palade a murit în Statele Unite ale Americii, în California, la data de 7 octombrie 2008, la vârsta venerabilă de 96 de ani.

2023: Trei ani de la atacul Hamas din Israel

Israelul comemorează trei ani de la tragedia din 7 octombrie, cea mai sângeroasă zi din istoria sa.

Acoperiţi de o ploaie de rachete trase din Fâşia Gaza, câteva mii de combatanţi ai Hamas şi ai altor grupuri palestiniene au străpuns bariera de securitate - considerată de netrecut - ridicată de Israel de-a lungul Fâşiei Gaza, au atacat baze militare şi au ucis la întâmplare oameni pe drumuri, în kibbutzuri, oraşe şi sate.

Israelului i-au trebuit nu mai puţin de trei zile pentru a recâştiga controlul asupra teritoriului, cu preţul unor pierderi grele.

Atac Hamas în Israel Foto: Profimedia

De partea israeliană, atacul a provocat moartea a 1.219 persoane, în majoritate civili, potrivit unui bilanţ întocmit de AFP pe baza datelor oficiale. Din cele 251 de persoane răpite în acea zi, 47 sunt încă ostatice în Gaza, dintre care 25 au murit, potrivit armatei.

De atunci, peste 70.000 de palestinieni au fost ucişi în Fâşia Gaza în cadrul campaniei militare de represalii a Israelului, potrivit Ministerului Sănătăţii din Gaza, aflat sub autoritatea Hamas. Ministerul, ale cărui cifre sunt considerate fiabile de ONU, nu precizează numărul combatanţilor ucişi, dar datele sale indică faptul că peste jumătate dintre morţi sunt minori şi femei.