Alegeri în Germania: Merz caută soluții și timp, extrema dreaptă propune „colaborare“. Cum au votat tinerii?

Scena politică germană traversează un nou moment de turbulență, după ce rezultatele alegerilor regionale de duminică au adus partidul de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD) pe primul loc în landul Mecklenburg-Pomerania Occidentală. În același timp, Uniunea Creștin-Democrată (CDU) a cancelarului Friedrich Merz a înregistrat cea mai slabă performanță electorală de la înființarea Republicii Federale Germania, în 1949.

Friedrich Merz, cancelarul Germaniei/FOTO:AFP

Uniunea Creştin-Democrată din Germania (CDU), partidul cancelarului german Friedrich Merz, nu a reuşit să atingă pragul electoral de 5 la sută din voturi în alegerile regionale din landul estic Mecklenburg-Pomerania de Vest şi pentru prima oară nu va avea reprezentanţi în parlamentul local, relatează Le Figaro şi Bloomberg.

Uniunea Creştin-Democrată (CDU) din Germania, partidul cancelarului Friedrich Merz, este marele învins al alegerilor regionale care au avut loc duminică în două landuri ale ţării.

La Berlin, CDU (19%) a ieşit doar pe locul al doilea, în urma formaţiunii de stânga radicală Die Linke (26%), şi este pe cale să piardă primăria.

În Mecklenburg-Pomerania de Vest, la fel ca în Saxonia-Anhalt acum câteva săptămâni, a terminat la mare distanţă de extrema dreaptă AfD (38%), dar de data aceasta cu un scor umilitor: 4,9%. Acest rezultat este mai slab decât cel obţinut de Verzi (5,7%), de extrema stângă din Die Linke (6,5%) şi de social-democraţii din SPD (36%), partide care, după toate probabilităţile, ar trebui să se alieze pentru a forma o majoritate strânsă împotriva AfD.

Mai ales, acesta are o consecinţă catastrofală pentru CDU: neatingând pragul electoral de 5%, partidul nu are dreptul la niciun loc în parlamentul regional al acestui land. Este pentru prima dată în istoria Germaniei postbelice când partidul creştin-democrat nu are niciun cuvânt de spus într-un land, menţionează Le Figaro.

În Mecklenburg-Pomerania de Vest, land dominat istoric de SPD, CDU a cunoscut o erodare lentă a influenţei sale pe parcursul secolului XXI, dar a reuşit întotdeauna să aibă deputaţi: 25 în 2002, 22 în 2006, 18 în 2011, 16 în 2016, în ciuda pierderii locului al doilea în favoarea AfD, apoi 12 în 2021.

În cinci ani, căderea a fost brutală, iar lipsa mandatelor reprezintă un "dezastru", a recunoscut duminică seara Friedrich Merz. "Amurgul cancelarului a început", a afirmat luni, într-o conferinţă de presă, Leif-Erik Holm, liderul AfD din acest land.

Nu este nici prima, nici ultima lovitură pe care va trebui să o încaseze Friedrich Merz după această nouă înfrângere, care îi slăbeşte şi mai mult poziţia.

Cancelarul Friedrich Merz a calificat deschis rezultatul drept "o catastrofă", respingând însă orice scenariu al unei demisii imediate și declarând că își va continua agenda de reforme.

În paralel, la alegerile pentru parlamentul regional al Berlinului, partidul de stânga Die Linke a devenit prima forță politică, cu 24,5% din voturi, pe fondul unei agende axate pe naționalizarea locuințelor și plafonarea chiriilor. CDU a urmat cu 20%, iar AfD a înregistrat o creștere, ajungând la 16%.

CDU, partid înființat în 1945 și considerat, în mod tradițional, o formațiune "de largă adunare", capabilă să atragă un spectru variat de alegători, avea, până acum, drept cel mai slab rezultat din istoria sa cele 9% obținute în landul Bremen, în 1951, potrivit unei analize publicate de NDR, postul public regional care acoperă Mecklenburg-Pomerania Occidentală.

Liderii SPD cer schimbări

Vicecancelarul și colider al SPD, Lars Klingbeil, a declarat că guvernul federal trebuie să își regândească abordarea, în urma rezultatelor din Mecklenburg-Pomerania Occidentală și Berlin. „Noi, ca guvern federal, trebuie să analizăm de ce există atâta nesiguranță în țară“, a declarat Klingbeil la ARD.

Oficialul, care deține și portofoliul de ministru al Finanțelor, a recunoscut că guvernul nu a reușit să comunice reformele într-un mod care să convingă cetățenii că acestea vor aduce, într-adevăr, îmbunătățiri, dezbaterea publică concentrându-se prea des pe tăierile de cheltuieli. El a subliniat că îngrijorările legate de propunerea controversată de eliminare a pensiei integrale după 45 de ani de contribuții trebuie luate în serios, promițând că „vor fi găsite soluții“.

Separat, secretarul general al SPD, Tim Kluessendorf, a cerut o schimbare de direcție din partea coaliției CDU-SPD conduse de Merz, declarând la ZDF că alegerile au transmis "un mesaj foarte clar, și anume că nu poți pur și simplu să mergi înainte cu forța și să continui ca până acum". Potrivit lui Kluessendorf, guvernul trebuie să opereze corecturi, iar reformele ar trebui să vizeze schimbări structurale, nu doar reduceri de cheltuieli.

Weidel cere „consecințe“ pentru Merz, dar vrea colaborare cu CDU

Liderul AfD, Alice Weidel, a cerut, la rândul său, „consecințe“ pentru cancelarul Merz, în urma rezultatelor nefavorabile obținute de CDU atât la Berlin, cât și în Mecklenburg-Pomerania Occidentală, subliniind totodată că obiectivul pe termen lung al partidului său rămâne o colaborare cu creștin-democrații.

„Prestația slabă a CDU în Mecklenburg-Pomerania Occidentală, dar și la Berlin și la nivel federal, se explică parțial prin faptul că am fost înlocuiți de AfD ca partid popular. La nivel federal, acest lucru înseamnă un singur lucru: Friedrich Merz trebuie să suporte consecințele. Trebuie să o facă pentru partidul său și pentru Germania (...) Alegătorii optează constant pentru centru și dreapta“, a declarat Weidel.

Ea a adăugat că CDU ar fi putut, de mult timp, să formeze guverne alături de AfD, atât la nivel federal, cât și regional, susținând că populația își dorește o schimbare de politică și că Merz trebuie să tragă concluziile necesare. Weidel a precizat că obiectivul partidului său este deschiderea unor discuții pentru o colaborare pe termen lung cu CDU - „fără compromisuri“ - criticând în același timp așa-numitul „zid de foc“ ridicat împotriva AfD de celelalte partide. Rezultatul acestei izolări, a spus ea, este că, la Berlin, stânga a ajuns cea mai puternică forță politică.

Semnal de alarmă și din partea tinerilor

Alegerile de duminică au marcat prima ocazie în care tinerii germani de 16 și 17 ani din Berlin au putut vota la un scrutin regional, iar aceștia s-au orientat covârșitor spre partidele progresiste. Potrivit rezultatelor de duminică seara, aproximativ 43% dintre alegătorii cu vârste între 16 și 24 de ani au votat cu Die Linke, 12% cu Verzii și 7% cu social-democrații (SPD). În aceeași categorie de vârstă, aproximativ 12% au votat cu AfD.

Alegătorii cu vârste între 25 și 34 de ani au reprezentat cel mai numeros grup de susținători ai Die Linke, 48% dintre aceștia votând cu formațiunea de stânga radicală. Sprijinul pentru Die Linke scade însă odată cu înaintarea în vârstă a alegătorilor: aproximativ 33% dintre cei cu vârsta de peste 70 de ani au votat cu CDU, aflată la guvernare.