Secretele celui „de-al doilea creier” al omului. Se află acolo unde puțini s-ar aștepta, are sute de milioane de neuroni și de el depinde fericirea noastră

Mai puțin cunoscut publicului larg este faptul că fiecare om are un „al doilea creier”. Are sute de milioane de neuroni, mai mulți decât șira spinării iar de sănătatea lui depinde întregul organism. 

Intestinele sunt considerate al doilea creier Foto: hms.harvard.edu

Nu de puține ori simțim că în abdomen avem un adevărat centru al intuiției. Parcă simțim acolo, adânc în măruntaie, că ceva urmează să se întâmple, că o decizie nu este tocmai cea mai potrivită, dar cel mai adesea în zona abdominală simțim cel mai puternic emoțiile. Ei bine, există și o explicație. Specialiștii spun că în intestine se află, de fapt, al doilea creier. Unul cu mai mulți neuroni decât întreaga șiră a spinării, pe acolo pe unde trece o parte vitală a sistemului nervos. Tot specialiștii spun că de intestine se leagă bunăstarea, fericirea și, mai ales, sănătatea întregului nostru organism.

Nu poate compune poezii sau rezolva ecuații, dar ne menține sănătoși

Pe scurt, literatura de specialitate, inclusiv cartea scrisă de doctorul Emily Leeming, spune că „al doilea creier” se află în interiorul pereților sistemului digestiv, mai exact în țesutul care căptușește tractul gastrointestinal, de la esofag până la rect. Științific, este cunoscut sub denumirea de sistemul nervos enteric și este încorporat direct în țesutul care căptușește intestinul. Conține peste 100 de milioane de celule nervoase, mai multe decât se găsesc în măduva spinării. În plus, comunică în mod constant cu creierul, adică cel din cutia craniană.

Cu acesta se conectează prin intermediul nervului vag, în cadrul axei intestin–creier. Sistemul nervos enteric produce multe dintre aceleași substanțe chimice ca și creierul din cutia craniană, inclusiv cantități importante de serotonină și dopamină. Dar, cel mai important, controlează digestia și contribuie la apariția unor senzații fizice asociate emoțiilor, cum ar fi crampele sau disconfortul abdominal atunci când suntem stresați. De ce să nu spunem că acest „al doilea creier”, din pântece, poate funcționa independent? Adică poate controla digestia, mișcările intestinale și fluxul sanguin fără ajutorul creierului principal. Și dacă tot am vorbit de serotonină, putem spune că sistemul nervos enteric produce 90% din cantitatea acestui hormon al stării de bine în organism. Nu mai vorbim de faptul că bacteriile bune din burtă influențează imunitatea, inflamațiile și chiar stările emoționale sau memoria.

„Deși nu poate compune poezii sau rezolva ecuații, această rețea extinsă folosește aceleași substanțe chimice și aceleași tipuri de celule ca și creierul pentru a ne ajuta să digerăm și pentru a alerta creierul atunci când ceva nu este în regulă. Intestinul și creierul se află într-o comunicare constantă”, precizează Debra Bradley Ruder pentru Harvard Medical School. „Există o comunicare intensă și permanentă între aceste două mari centre nervoase. Această comunicare influențează modul în care ne simțim și în care percepem simptomele gastrointestinale și are un impact asupra calității vieții noastre”, spune Braden Kuo, MD, co-director executiv al Center for Neurointestinal Health de la Massachusetts General Hospital și profesor asistent de medicină la Harvard Medical School.

„De acolo pleacă tot ce ai nevoie pentru a funcționa”

Despre „al doilea creier”, reporterii „Adevărul” au stat de vorbă și cu medicul Irina Alecu, un specialist epidemiolog. Aceasta precizează că, efectiv, zona aparatului digestiv este decisivă pentru starea de sănătate și de bine a organismului uman. În primul rând, fiindcă acolo au loc procesele extrem de importante prin care ființa umană, la nivel de fiecare celulă, este hrănită. Modul în care se produce absorbția nutrienților și modul cum funcționează intestinul pot fi definitorii pentru starea generală de sănătate. Mai ales dacă avem un microbiom potrivit.

„Tot microbiomul intestinal favorizează o absorbție corectă a nutrienților, care ne sprijină și ne furnizează tot ce avem nevoie pentru a funcționa. De asemenea, și componentele neurologice din sistemul parasimpatic și toate terminațiile nervoase asigură că organismul primește și utilizează tot ce are nevoie pentru a funcționa la capacitate maximă. Nu degeaba se spune că al doilea creier este în intestine, pentru că de acolo pleacă tot ce este nevoie pentru a funcționa. Noi funcționăm prin intermediul alimentației. Dacă ne alimentăm corect și avem o microbiotă corectă care să absoarbă toți nutrienții, atunci toate componentele organismului funcționează”, spune medicul Irina Alecu.

Tocmai de aceea, nuanțează epidemiologul, în intestine, în special, se pun bazele sănătății întregului organism.

„Foarte multă lume constată că atunci când are emoții se produce o instabilitate la nivel abdominal, merge mai des la toaletă, are senzație de „ghem” în stomac. Tocmai aceste simptome ne indică faptul că acolo, în abdomen, este un centru important al organismului și sănătatea intestinală pune, practic, bazele sănătății întregului organism. De acolo „tragem” tot ce este nevoie pentru a funcționa. Și cerebral, și muscular, și noi, ca stare de bine”, adaugă Irina Alecu.

Microbiomul intestinal și sănătatea mintală a copiilor

Noile studii arată că sănătatea sistemului gastrointestinal, în special microbiomul intestinal, poate influența sănătatea mintală a unui copil. S-a constatat că cei cu un anumit tip de microbiom intestinal sunt predispuși la tot felul de tulburări psihice. Cel puțin asta indică un studiu realizat de UCLA Health.

„Studiul observațional a constatat că acei copii mici al căror microbiom intestinal prezenta o reprezentare mai mare a bacteriilor din ordinul Clostridiales și din familia Lachnospiraceae aveau un risc mai ridicat de a prezenta simptome internalizante în perioada copilăriei mijlocii — un termen-umbrelă care include simptome de depresie și anxietate. Legătura pare să fie una indirectă: compoziția microbiomului intestinal în primii ani de viață a fost asociată cu diferențe în conectivitatea dintre diferite rețele cerebrale implicate în procesarea emoțiilor, iar aceste diferențe au fost, la rândul lor, asociate cu apariția anxietății și depresiei mai târziu în copilărie. Rezultatele sugerează că bacteriile intestinale prezente în primii ani de viață ar putea avea un rol în „programarea” circuitelor cerebrale implicate în sănătatea emoțională în etapele ulterioare ale copilăriei”, arată Will Huston de la UCLA Health.

„Dacă nu sunt abordate și gestionate, simptomele depresiei și anxietății pot crește riscul ca problemele de sănătate mintală să persiste pe măsură ce copiii trec spre adolescență și apoi spre vârsta adultă”, a precizat pentru UCLA Health și doctorul Bridget Callaghan, coordonatoarea studiului.

În plus, așa cum arată epidemiologul Irina Alecu, alte studii arată că îmbunătățirea microbiotei intestinale a îmbunătățit considerabil starea de sănătate mintală a copiilor, dar și a adulților.

„Sunt foarte multe studii apărute privind copii cu agitație, cu dificultăți în a socializa sau învăța. S-a constatat că modificări ale alimentației și microbiotei au îmbunătățit starea de sănătate mult, dar și performanțele școlare și sociale ale copiilor, dar și ale adulților”, adaugă medicul.