De ce ne este atât de greu să ieșim din casă fără telefon. „Viața se simte altfel, într-un mod ciudat de bun”

Tot mai mulți români încearcă să petreacă timp fără telefonul mobil, însă pentru alții acest lucru pare de neconceput. Specialiștii explică de ce ne este atât de greu să renunțăm la ecrane și cum putem scăpa de dependența de telefon.

Dependența față de telefonul mobil este privită cu îngrijorare de unii specialiști. Foto: Vadym Drobot

Sute de români au răspuns unui internaut care i-a întrebat dacă obișnuiesc să iasă din casă fără telefonul mobil. El a povestit că uneori preferă să își lase telefonul acasă atunci când merge la plimbare cu familia, la sală, la alergat sau la cumpărături.

„Eu unul ies cu familia, la plimbare, sală, alergat, mai trec și pe la magazin fără să am telefonul la mine (nu mereu, evident). Și am observat că unii oameni se miră, să nu mai zic aici, pe Reddit, câte comentarii la diverse postări: «Mai plătește cineva cu cardul în loc de telefon în 2026?!» Sau «Cum să ieși fără telefon??»”, a scris acesta.

Cum arată timpul petrecut fără telefon

Mai mulți români au relatat că încearcă și ei să reducă timpul petrecut în fața ecranelor, iar uneori renunță intenționat la telefon pentru a se bucura de câteva ore de liniște.

„Fac tot ce pot să petrec cât mai puțin timp pe telefon. Am oprit notificări. Mă bag la somn și las telefonul în altă cameră. Ies să mă plimb fără telefon. Viața se simte altfel, într-un mod ciudat de bun”, a relatat un utilizator.

Alt român a explicat că își permite să renunțe la telefon mai ales în weekend, când nu mai este nevoit să răspundă solicitărilor profesionale.

„Din motive profesionale, numai în weekend îmi permit să fac chestia asta. Am portofel, am ceas, nu-mi fac probleme că nu mă descurc, probabil pentru că am și prins o perioadă de «viață fără telefon mobil», deci nu mă ia panica. Adică și când adulții nu aveau telefon, nu doar copiii. Aș vrea să pot să o fac și în timpul săptămânii și să fiu lăsat în pace după ora 5-6, dar oamenii sunt nesimțiți cu respectarea unor limite tocmai pentru că avem telefoane mobile și se supără dacă le răspunzi peste 2-3 ore”, a afirmat acesta.

Altcineva a povestit că ajunsese să primească peste o sută de apeluri zilnic, astfel că a început să își lase telefonul acasă atunci când ieșea la plimbare cu partenera.

„Am ieșit de vreo 3-4 ori la plimbare cu iubita mea și l-am lăsat acasă (pentru că au fost săptămâni când am primit peste 100 de apeluri zilnic) și efectiv nu mai voiam să îl văd, îmi era greață! Și brusc am devenit suspicios: «Aaa, păi îl lași acasă să nu te caute altele, să nu văd eu, să nu aud eu». Mai bine primeam încă 100 de apeluri, așa că îl iau, dar nici măcar nu îl scot din buzunar, nu-s curios cât e ceasul, nu-s curios cine scrie. Când îmi termin programul de lucru, nu mai dă nimeni de mine”, a relatat acesta.

De ce se tem românii să iasă fără telefon

Pentru mulți români telefonul mobil a devenit un obiect indispensabil, pe care îl folosesc pentru plăți, transport, orientare sau comunicarea cu familia.

„Prefer să-l am cu mine mereu și să n-am nevoie de el decât să am nevoie de el și să nu-l am la mine”, a explicat un român.

Altcineva a relatat că nu ar mai putea lăsa telefonul acasă, atunci când pleacă din locuință.

„Chiar și când mă duc să duc gunoiul îl iau cu mine în caz că se blochează liftul. Psihic mă simt mult mai în siguranță dacă îl am cu mine, mai ales la orele târzii (dar nu numai), dacă cumva mă intersectez cu vreun dubios, să pot apela rapid pe cineva”, a povestit o tânără.

Un român a povestit că s-a accidentat grav în timp ce se afla singur acasă și a fost nevoit să se târască până la telefon pentru a chema ambulanța.

„Stau la casă și am căzut pe scări de mi-am rupt piciorul. Soția plecată în delegație două săptămâni într-o altă țară. A trebuit să mă ridic pe scări pe coate, cu piciorul rupt, în agonie totală, să iau telefonul din cameră să sun la salvare, apoi să mă cobor să le deschid ușa, să nu mi-o spargă, că n-avea cine să se ocupe de reparații cât eram în spital. Nu mă mai duc fără telefon nici măcar la toaletă”, a relatat acesta.

Altcineva a povestit că a avut nevoie și el de ambulanță după ce și-a rupt piciorul în apropierea locuinței, iar telefonul l-a salvat.

„O singură dată am vrut să ies fără, că doar coboram până la magazin să iau ceva. Fix înainte să ies m-am decis să îl iau totuși. Am căzut și mi-am rupt piciorul, nu era nimeni în jur să mă ajute. Din fericire aveam telefonul și am putut să sun la ambulanță. Din acel moment nu mai ies fără telefon. Altădată, mi-au căzut cheile în gaura de la lift într-o noapte. Dacă îmi lăsam telefonul în casă nu aveam cum să sun la mentenanță să vină să mi le recupereze”, a relatat acesta.

Unii români au explicat că dependența de telefon nu este legată numai de rețelele sociale.

„Abonamentul de la transportul public e pe telefon, pe o aplicație. Cred că e una dintre puținele situații în care sunt mai mult decât bucuroasă să instalez o aplicație ca să beneficiez de un serviciu de genul. Mai des ies din casă fără portofel (doar telefonul, cheile, țigările) și un abonament fizic m-ar încurca”, a explicat o participantă.

Alt român a atras atenția că simpla prezență a telefonului nu înseamnă neapărat folosirea lui excesivă.

„Sunt femeie și pentru siguranța mea (mai mult mentală) am locația împărtășită cu soțul și câteva prietene apropiate. Nu mereu îl folosesc când ies din casă, stă undeva în poșetă și rămâne neatins până acasă. Nu mi se pare ceva rău să ai telefonul la tine când ieși din casă, contează mai mult cât și cum îl folosești (atât în interior, cât și în exterior)”, a explicat aceasta.

Cum putem scăpa de dependența de telefon

Dependența de telefonul mobil și efectele utilizării excesive a rețelelor sociale au fost analizate și într-un episod al podcastului „The Diary of a CEO”, realizat de antreprenorul britanic Steven Bartlett. Invitații săi, psihologul Jonathan Haidt și medicul Aditi Nerurkar, au explicat de ce oamenii ajung să verifice compulsiv telefonul și ce măsuri pot lua pentru a-și recăpăta controlul asupra timpului petrecut în fața ecranului.

Jonathan Haidt este profesor la Stern School of Business din cadrul Universității New York, specializat în psihologie socială și morală. Este autorul cărții „The Anxious Generation” (2024), în care analizează efectele telefoanelor inteligente și ale rețelelor sociale asupra copilăriei și sănătății mintale a tinerilor.

„Ceea ce le recomand studenților mei este să șteargă una dintre aplicațiile de social media pe care le folosesc, mai ales dacă este TikTok. Pur și simplu să o elimine de pe telefon. Pot continua să o acceseze de pe calculator. Dacă cineva le trimite un videoclip, îl pot vedea pe calculator. Pot chiar să verifice aplicația în fiecare weekend. Dar trebuie să o scoată de pe telefon. Pentru că telefonul este mereu cu noi, este o extensie a corpului nostru. Iar dacă este permanent acolo, ne va fragmenta atenția. La fiecare câteva secunde în care nu facem nimic, vom întinde mâna după telefon”, a explicat Jonathan Haidt.

Aditi Nerurkar, medic și specialist în sănătate publică, stres, reziliență și epuizare profesională este cadru didactic la Harvard Medical School. Una dintre recomandările sale este transformarea ecranului telefonului în alb-negru, pentru a-i reduce atractivitatea vizuală.

„O strategie pe care o puteți folosi, dacă spuneți că nu aveți de gând să ștergeți aceste aplicații, este să treceți telefonul în modul alb-negru. Mai ales seara. Este ora nouă și știți că veți începe să derulați conținut și, înainte să vă dați seama, se face două dimineața. În schimb, transformați ecranul în alb-negru. Eu însămi am telefonul setat astfel. Când dispar culorile, conținutul nu mai are aceeași putere de atracție. Este ca și cum ați merge într-un supermarket în care ambalajele viu colorate ale dulciurilor ar fi toate alb-negru”, a afirmat Aditi Nerurkar.

Specialista recomandă și păstrarea unei distanțe fizice față de telefon, în special în timpul activităților care necesită concentrare.

„Un studiu a arătat că doar două săptămâni în care oamenii au continuat să își folosească telefoanele, dar fără acces la internet, au dus la îmbunătățirea atenției, a stării de bine și a sănătății mintale. Participanții erau adulți, nu copii. La 91% dintre ei s-a observat o îmbunătățire în cel puțin unul dintre acești indicatori. Un alt studiu, mai recent, a arătat că o singură săptămână fără rețele sociale poate avea efecte asemănătoare: mai puțină anxietate, mai puține simptome depresive și mai puține probleme cu somnul”, afirmă Aditi Nerurkar.

Potrivit celor doi specialiști reducerea utilizării compulsive a telefonului nu înseamnă renunțarea completă la tehnologie. Eliminarea aplicațiilor care consumă cel mai mult timp, limitarea notificărilor, păstrarea telefonului la distanță în timpul lucrului și evitarea derulării videoclipurilor înainte de culcare sunt, însă, câteva dintre schimbările prin care oamenii pot încerca să își recâștige atenția și timpul liber.