Descoperire arheologică majoră: o metropolă antică fondată de Alexandru cel Mare, readusă la lumină în deșertul irakian
0O metropolă antică dispărută de secole, fondată de Alexandru cel Mare, a fost redescoperită în sudul Irakului, după mai bine de un deceniu de cercetări arheologice. Este vorba despre Alexandria de pe Tigru, cunoscută și sub numele de Charax Spasinou, un oraș strategic al lumii antice, care a ieșit din nou la iveală din nisipurile deșertului.
Descoperirea este rezultatul investigațiilor conduse timp de peste zece ani de profesorul Stefan Hauser și echipa sa de la Universitatea din Constance, Germania. Potrivit revistei Popular Mechanics, cetatea, întemeiată în secolul al IV-lea î.Hr., ar fi fost creată pentru a adăposti coloniști din cetatea regală Durine, dar și soldați invalizi ai armatei lui Alexandru cel Mare, relatează Le Figaro.
Construită la scurt timp după celebrul oraș Alexandria din Egipt, metropola de pe Tigru a avut un parcurs zbuciumat. Inițial afectată de inundații devastatoare, cetatea a cunoscut ulterior o perioadă de înflorire sub conducerea regelui persan Hyspaosines. Acesta a ridicat ziduri masive și a înălțat nivelul terenului pe o suprafață de aproape 10.000 de metri circumferință, pentru a proteja orașul de noi dezastre. În acea perioadă, așezarea a primit numele de Charax Spasinou.
Cu toate că a prosperat timp de câteva secole, orașul a fost treptat abandonat, mai ales în secolul al III-lea d.Hr., când locuitorii au fost nevoiți să fugă din cauza inundațiilor majore ale râului Tigru.
Redescoperirea unei metropole strategice
Primele indicii moderne despre existența orașului au apărut la mijlocul secolului XX, când un cercetător a asociat vestigiile din regiunea Jebel Khayyaber cu descrieri antice ale Alexandriei de pe Tigru. Totuși, războiul dintre Iran și Irak din anii 1980 a întrerupt definitiv cercetările din zonă.
Abia în 2014, arheologii au reluat investigațiile, după ce au primit permisiunea de a analiza o suprafață de peste 500 de kilometri, folosind tehnologii moderne de „prospectare de suprafață”. La fața locului, echipele au descoperit mii de fragmente de ceramică, resturi industriale și cărămizi.
Pentru a înțelege structura orașului, specialiștii au apelat la geofizicieni, care au utilizat magnetometre pentru a „vedea” structurile ascunse sub pământ. Datorită acestor hărți magnetice, cercetătorii au reușit să reconstruiască organizarea urbană a metropolei.
Un centru comercial major al lumii antice
Primele concluzii arată că orașul era împărțit în patru zone principale: o arie rezidențială extinsă, un port fluvial cu ateliere, un palat monumental și un sistem complex de irigații destinat agriculturii. Străzile erau largi, iar cetatea includea temple și cartiere dedicate meșteșugurilor.
Situată între Tigru și Eufrat, Charax Spasinou avea o poziție ideală și funcționa ca un important punct de tranzit pentru comerțul mesopotamian.
După această etapă de cercetări de suprafață, arheologii speră să înceapă săpături mai profunde, pentru a scoate la lumină structurile îngropate ale orașului. Totuși, instabilitatea din Orientul Mijlociu ar putea întârzia acest proiect ambițios.
Se încarcă comentariile...
