Armata Română ar fi refuzat, în 2018, că cumpere radare anti-dronă: dezvăluirile unui general

Fostul comandant al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO, generalul (r) Dorin Toma, a lansat un atac dur la adresa autorităților, dezvăluind că România ar fi refuzat oferta gigantului francez Thales pentru radare anti-dronă. Potrivit acestuia, compania a prezentat Armatei Române încă din 2018 o ofertă pentru achiziția radarelor tactice mobile Gap Filler Ground Master 200 (GM200), sisteme concepute pentru detectarea și monitorizarea țintelor greu observabile, inclusiv drone de tip Shahed/Geran, elicoptere și rachete de croazieră care evoluează la altitudini reduse.

Compania franceză Thales a prezentat Armatei Române încă din 2018 o ofertă. FOTO: AFP

Generalul (r) Dorin Toma a făcut referire și la programul european SAFE, susținând că unele dintre echipamentele vizate pentru achiziție au fost propuse României încă de acum mai mulți ani, fără a fi integrate la timp în strategia de apărare.

El a menționat sisteme radar de tip Gap Filler și echipamente anti-dronă, precum și modernizarea sistemelor de artilerie antiaeriană, apreciind că întârzierile în implementare au generat vulnerabilități în actualul context de securitate.

„Capacități întârziate, nu inexistente”

În analiza sa, fostul comandant NATO susține că o parte dintre soluțiile tehnice necesare pentru monitorizarea și apărarea spațiului aerian ar fi putut fi implementate mai rapid, cu costuri relativ reduse, comparativ cu programele actuale aflate în derulare.

El afirmă că, în lipsa acestor întârzieri, România ar fi putut avea deja o capacitate mai eficientă de detecție și reacție în fața dronelor și a altor amenințări aeriene.

„Problema este că această companie (Thales) a propus Armatei Române achiziția acestui tip de radar încă din anul 2018. Ulterior, în 2022, în contextul izbucnirii războiului din Ucraina, a propus inclusiv un transfer tehnologic masiv și integrarea producției în industria națională de apărare. În cele din urmă, în decembrie 2025, la 7 ani de la prima ofertă, s-a decis achiziția acestor radare prin programul SAFE, urmând ca ele să fie livrate în 2-3 ani. Asta în condițiile în care, pentru monitorizarea nordului Deltei Dunării, ar fi fost suficientă achiziția rapidă a doar 2-3 astfel de radare”, a transmis Dorin Toma.

Generalul Toma a comentat dezbaterile din spațiul public privind solidaritatea națională și reacția instituțiilor în fața amenințărilor recente, susținând că există o ruptură între discursul public și realitatea din teren.

Critici la adresa clasei politice și a procesului decizional

Dorin Toma afirmă că există o tendință de a transfera responsabilitatea către cetățeni, în locul asumării deciziilor la nivel instituțional.

„Întrebarea legitimă este: cu cine ar trebui să fim solidari? Dacă este vorba despre cetățenii direct afectați de efectele acestor evenimente sau despre cei îngrijorați, aflați în proximitatea graniței și a zonei de conflict, cred că această solidaritate există deja la nivelul societății. Însă, dacă vorbim despre a fi solidari cu acei conducători incompetenți sau impostori care ar trebui să răspundă de securitatea și apărarea națională, mai bine nu”, a transmis acesta.

În opinia sa, problemele legate de apărarea națională nu țin de lipsa de patriotism a populației, ci de întârzieri în luarea deciziilor strategice și de lipsa unei viziuni coerente de modernizare militară.

„Nu există voința, determinarea și, mai ales, viziunea necesară pentru a ne adapta la schimbările geopolitice, tehnologice și militare care au loc la nivel global și, în special, în zona noastră de interes. Ceea ce mă deranjează cel mai mult este fuga de responsabilitate și insinuarea că, orice am fi făcut pentru a fi mai bine pregătiți, rezultatul ar fi fost același. Este complet fals, iar anterior am explicat în detaliu de ce”, a afirmat generalul (r) Dorin Toma.

Apel la asumare și planificare strategică

Generalul în rezervă atrage atenția asupra necesității unei mai bune coordonări între instituții și a unei planificări coerente în domeniul apărării, în contextul schimbărilor de securitate din regiune.

Acesta sugerează că, în absența unor decizii luate la timp, modernizarea capabilităților militare riscă să rămână în urma evoluțiilor tehnologice și a amenințărilor actuale.

„De fapt, principala problemă este că aceleași personaje care trebuiau să rezolve aceste vulnerabilități și nu au făcut-o, ne promit acum că peste 2-3 ani vom avea un sistem modern, eficient de descoperire, identificare și angajare/lovire a unor astfel de drone care pătrund în spațiul aerian al României”, conchide el.

Thales este unul dintre cele mai mari centre de producție de radare din Europa, fiind un gigant global din industria de apărare, securitate, tehnologie aerospațială și transporturi.  Compania are o prezență semnificativă în România. Peste 650 de ingineri software lucrează, în prezent, la Centrul de Excelență în Inginerie (ECC) din București, care a ajuns să deservească toate ariile strategice ale Grupului, respectiv Apărare, Aerospațial și Cyber & Digital. Thales deține trei Centre de Excelență în Inginerie la nivel global, cel din România fiind unul dintre acestea, dar și cel mai mare pe zona de dezvoltare de soft. Celelalte două centre sunt în Franța și în India.