Vara pare că trece într-o clipă. De ce se întâmplă asta și cum putem încetini timpul

Deși zilele de vară sunt mai lungi, lunile iunie, iulie și august par să treacă uneori cu o viteză uimitoare. Explicația ține, în parte, de felul în care creierul înregistrează rutina, noutatea și amintirile. Cercetările din neuroștiințe arată că putem influența modul în care percepem trecerea timpului, acordând mai multă atenție momentelor pe care le trăim și introducând experiențe noi în rutina de zi cu zi.

Deși lunile iulie și august sunt mai lungi, vara pare să treacă foarte repede. Foto 123RF

Există două mecanisme care ne pot face să avem impresia că vara trece foarte repede, iar acestea pot acționa simultan.

Primul e rutina. Atunci când zilele seamănă foarte mult între ele - același drum spre serviciu, aceleași activități, același prânz și aceeași seară petrecută în fața televizorului sau a telefonului -, creierul nu mai acordă aceeași atenție fiecărui detaliu.

Martin Wiener, profesor asociat de neuroștiințe cognitive și comportamentale la Universitatea George Mason, explică faptul că lucrurile banale sau repetitive nu sunt înregistrate la fel de intens. Creierul face acest lucru pentru că nu are nevoie să proceseze în detaliu informații pe care le consideră familiare.

Așa se poate ajunge în situația în care o vară întreagă pare să fi trecut foarte repede atunci când privim în urmă: avem puține amintiri distincte care să delimiteze perioada.

Celălalt mecanism este opusul rutinei: prea multe activități. Weekendurile pline de excursii, ieșiri, petreceri sau alte planuri pot face ca zilele să pară foarte bogate în momentul în care le trăim. Privite ulterior, însă, ele se pot contopi într-o singură perioadă, scrie optimistdaily.com.

Lila Davachi, profesor de psihologie la Universitatea Columbia și cercetătoare în domeniul memoriei, explică faptul că atunci când suntem foarte ocupați ne concentrăm mai mult pe ceea ce facem decât pe trecerea timpului.

Astfel, nici rutina excesivă, nici un program permanent aglomerat nu ajută neapărat vara să rămână mai mult timp în memoria noastră.

Mai multă atenție la lucrurile care se întâmplă

Una dintre metodele prin care putem schimba această percepție este să fim mai atenți la ceea ce facem în momentul respectiv.

Martin Wiener recomandă să acordăm în mod intenționat mai multă atenție lucrurilor care se întâmplă în jurul nostru. Nu este nevoie de aplicații, exerciții complicate sau ritualuri speciale. Ideea este să observăm conștient ceea ce facem și ceea ce se întâmplă în jurul nostru.

De exemplu, în loc să parcurgem automat drumul până la serviciu privind telefonul, putem observa strada, oamenii, clădirile sau schimbările de vreme. La masă, putem fi atenți la mâncare și la conversație, în loc să verificăm constant notificările.

Ideea este simplă: cu cât acordăm mai multă atenție unei experiențe, cu atât sunt mai multe informații pe care creierul le poate transforma ulterior în amintiri.

Noutatea îi oferă creierului repere

Un alt instrument important este noutatea. Cercetările arată că experiențele noi pot ajuta la memorarea altor evenimente care au loc în aceeași perioadă. Nu este nevoie ca experiența să fie spectaculoasă. Poate fi suficient să alegem un alt traseu spre serviciu, să mergem la o cafenea în care nu am mai fost sau să încercăm o activitate diferită.

Liz Moody, autoare și jurnalistă specializată în wellness, recomandă introducerea unei experiențe noi în fiecare zi, chiar dacă este una foarte mică.

O experiență nouă poate deveni un reper în memorie. În loc ca mai multe zile obișnuite să se transforme, retrospectiv, într-o singură perioadă greu de diferențiat, aceste momente distincte creează puncte de referință.

O variantă simplă este alegerea unei activități diferite pentru fiecare lună de vară. Poate fi o excursie într-un loc nou, un concert, un curs sau pur și simplu o activitate pe care nu am mai încercat-o.

Nu umple fiecare zi cu activități

Introducerea noutății nu înseamnă însă că trebuie să transformăm fiecare zi într-o succesiune de experiențe.

Lila Davachi vorbește despre importanța echilibrului. Prea multe activități pot avea efectul opus celui urmărit: vara poate deveni foarte aglomerată în momentul în care o trăim și, în același timp, poate părea foarte scurtă atunci când ne uităm în urmă.

De aceea, perioadele de activitate pot fi alternate cu momente de pauză.

Martin Wiener recomandă întreruperea activităților și acordarea unor perioade de odihnă, în locul unui program în care trecem continuu de la o activitate la alta.

Un program mai aerisit lasă timp pentru ca experiențele să fie observate și procesate, în loc ca o zi întreagă să devină o succesiune de evenimente care se amestecă între ele.

Jurnalul poate ajuta la păstrarea amintirilor

O altă metodă simplă este scrierea despre experiențele trăite.

Câteva rânduri despre o zi, despre o excursie sau despre un moment care ne-a atras atenția pot contribui la consolidarea amintirilor. Lila Davachi explică faptul că reactivarea unei experiențe crește probabilitatea ca aceasta să poată fi rememorată peste o lună sau chiar peste un an.

Nu este obligatoriu să ținem un jurnal în fiecare seară. Putem nota, la câteva zile, lucrurile pe care vrem să ni le amintim sau putem povesti cuiva despre o experiență recentă.

Cercetările indică și faptul că scrisul de mână poate implica o procesare mai profundă a informației decât tastarea. Importantă rămâne însă consecvența: un jurnal simplu, ținut cu regularitate, poate fi mai util decât un sistem complicat abandonat după câteva zile.