Sfântul Nectarie, sărbătoare pe 9 noiembrie. De ce este ocrotitorul bolnavilor de cancer și unde se găsesc moaștele sale în România

Credincioșii ortodocși îl sărbătoresc luni, 9 noiembrie 2026, pe Sfântul Ierarh Nectarie de la Eghina, unul dintre cei mai iubiți sfinți ai Bisericii Ortodoxe. Cunoscut drept „vindecătorul bolnavilor de cancer” și „Taumaturgul”, Sfântul Nectarie este cinstit în special de persoanele care se confruntă cu boli grave și de familiile acestora. Părticele din moaștele sale se găsesc și în România, la mai multe biserici și mănăstiri, cel mai cunoscut loc de pelerinaj fiind Mănăstirea Radu Vodă din București.

Sfntul Nectarie este sărbătorit pe 9 noiembrie Foto: arhivă

Sfântul Nectarie a trecut la cele veșnice pe 8 noiembrie 1920, după ce a suferit de cancer, iar Biserica Ortodoxă îl prăznuiește în fiecare an pe 9 noiembrie. Viața sa, marcată de încercări, smerenie și dragoste față de cei aflați în suferință, a devenit un exemplu de răbdare și credință pentru milioane de creștini.

Cinstirea sa este legată de numeroase mărturii despre vindecări considerate miraculoase, consemnate atât în Grecia, cât și în alte țări ortodoxe. Pentru bolnavii de cancer, rugăciunea către Sfântul Nectarie reprezintă, în tradiția credincioșilor, o sursă de speranță, întărire sufletească și alinare în perioadele dificile ale tratamentului.

Cine a fost Sf. Nectarie și de ce este considerat vindecător

Sfântul Nectarie s-a născut la 1 octombrie 1846, în localitatea Silivria din Tracia, în apropiere de Constantinopol, cu numele de Anastasie. Provenea dintr-o familie modestă, dar profund credincioasă. Încă din tinerețe a manifestat interes pentru învățătura creștină și pentru viața bisericească.

A studiat la Constantinopol, iar în 1876 a intrat în monahism la Mănăstirea Nea Moni din insula Chios, primind numele de Lazăr. Un an mai târziu a fost hirotonit diacon și a primit numele Nectarie. Ulterior, și-a continuat studiile teologice la Atena, pe care le-a absolvit în 1885.

A slujit în Egipt, unde a fost hirotonit mitropolit de Pentapolis, însă a ajuns să fie îndepărtat din această funcție în urma unor acuzații nedrepte. S-a întors în Grecia și a continuat să slujească drept predicator și profesor, iar între 1894 și 1908 a condus Seminarul Teologic Rizarios din Atena.

În ciuda încercărilor și a nedreptăților prin care a trecut, Sfântul Nectarie a rămas cunoscut pentru blândețea, smerenia și ajutorul oferit celor săraci și bolnavi. În 1904 a întemeiat Mănăstirea Sfânta Treime din insula Eghina, unde s-a retras ulterior și unde și-a petrecut ultimii ani din viață.

Acolo a devenit un sprijin pentru oamenii care veneau să-i ceară ajutorul, mulți dintre ei fiind bolnavi sau lipsiți de posibilități materiale. Sfântul îi primea cu răbdare, se ruga pentru ei și le oferea sprijin sufletesc și material.

De ce este considerat ocrotitorul bolnavilor de cancer

Legătura Sfântului Nectarie cu persoanele bolnave de cancer are la bază atât propria sa suferință, cât și numeroasele mărturii despre vindecări atribuite rugăciunilor sale.

Sfântul a murit la 8 noiembrie 1920, după ce a suferit aproximativ un an și jumătate de cancer. A îndurat boala cu răbdare și credință, fără să renunțe la rugăciune și la grija față de cei din jur.

După moartea sa, au început să circule mărturii despre vindecări și ajutor primit de credincioși care se rugaseră la mormântul său sau îi ceruseră mijlocirea. Tradiția bisericească amintește inclusiv cazuri de însănătoșire a unor persoane care sufereau de boli grave, considerate la vremea respectivă fără leac.

Moaștele sale au fost descoperite în 1953, când trupul a fost scos din mormânt și așezat spre cinstire în biserica Mănăstirii Sfânta Treime din Eghina. Potrivit relatărilor bisericești, acestea răspândeau o mireasmă plăcută, iar cinstirea sa s-a răspândit treptat în lumea ortodoxă.

În 1961, Patriarhia Ecumenică l-a canonizat oficial, stabilind data de 9 noiembrie ca zi de prăznuire.

De atunci, Sfântul Nectarie este invocat în rugăciunile credincioșilor pentru vindecarea bolilor grele, în special a cancerului. Mulți oameni merg la biserici și mănăstiri unde se află părticele din moaștele sale pentru a se ruga pentru sănătate, pentru puterea de a trece peste suferință sau pentru însănătoșirea celor dragi.

În tradiția ortodoxă, vindecările sunt privite ca daruri ale lui Dumnezeu, prin mijlocirea sfinților. Rugăciunea și sprijinul spiritual nu înlocuiesc însă diagnosticul, tratamentul oncologic sau recomandările medicilor, ci pot reprezenta un sprijin sufletesc pentru pacienți și familiile lor.

Unde se găsesc moaște ale Sfântului Nectarie în România

Părticele din moaștele Sfântului Nectarie au ajuns în mai multe lăcașuri de cult din România, unde credincioșii se pot închina și pot participa la slujbele organizate în cinstea sa.

Cel mai cunoscut loc de pelerinaj este Mănăstirea Radu Vodă din București, unde se află o părticică din moaștele sfântului, primită în anul 2002. Mănăstirea este unul dintre principalele locuri din Capitală în care vin credincioși care se roagă pentru sănătate și pentru ajutor în momentele dificile.

Alte lăcașuri de cult în care se găsesc fragmente din moaștele Sfântului Nectarie sunt:

• Catedrala Patriarhală din București – aici se păstrează, de asemenea, o părticică din moaștele sfântului.
• Mănăstirea Sihăstria Putnei, județul Suceava – este unul dintre locurile în care credincioșii se pot închina la sfintele sale moaște.
• Biserica „Nașterea Maicii Domnului și Sfântul Nectarie”, din cartierul Alexandru cel Bun, Iași – lăcaș de cult aflat sub ocrotirea sfântului, unde se păstrează fragmente din moaștele sale.
• Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Târgu Neamț – adăpostește, de asemenea, părticele din moaștele Sfântului Nectarie.
• Mănăstirea Putna, județul Suceava – aici se află o raclă cu fragmente din moaștele sale.
• Schitul „Sfinții Ioan și Nectarie” din Brădetu, județul Argeș – credincioșii pot veni să se roage la părticelele din moaștele sfântului.
• Mănăstirea Halmyris din comuna Murighiol, județul Tulcea – este un alt lăcaș de cult în care se păstrează fragmente din sfintele sale moaște.
• Catedrala Arhiepiscopală din Galați – se numără printre locurile în care au fost aduse părticele din moaștele Sfântului Nectarie.
• Biserica Memorială „Mihai Viteazul” din Alba Iulia – aici se găsesc, de asemenea, fragmente din moaștele sale.

Lista nu este exhaustivă, fragmente din moaștele sfântului fiind dăruite de-a lungul timpului și altor comunități ortodoxe din țară.

Mănăstirea Radu Vodă, loc de pelerinaj de 9 noiembrie

În fiecare an, sărbătoarea Sfântului Nectarie aduce numeroși credincioși la Mănăstirea Radu Vodă din București. În preajma praznicului, moaștele sunt așezate spre închinare, iar programul religios cuprinde slujbe, acatiste și rugăciuni pentru sănătatea celor bolnavi.

Pentru mulți dintre cei care ajung aici, pelerinajul este un prilej de rugăciune pentru membrii familiei diagnosticați cu cancer, dar și pentru cei care trec prin alte suferințe fizice sau sufletești.

Sfântul Nectarie rămâne astfel unul dintre cei mai iubiți sfinți ai lumii ortodoxe, iar sărbătoarea din 9 noiembrie este asociată cu speranța, răbdarea și credința că omul nu este singur în fața suferinței.