De Rusia este pe hartă mai mare decât toată Africa. Care este realitate și care sunt explicațiile științifice

Atunci când privim o hartă plană a Terrei putem observa ușor o serie de ciudățenii. Rusia este mai mare decât continentul african, Alaska este comparabilă cu Australia, iar Madagascar cât Marea Britanie. Și toată lumea știe că nu este așa. Specialiștii au și răspunsuri pentru această situație.

Comparatia între Rusia și Africa Foto: truesize.com

După cum știe toată lumea, Pământul este rotund. Cu toate acestea, a fost nevoie de transpunerea sa în hărți plane. Așa a apărut proiecția Mercator, adică o reprezentare cartografică cilindrică, ideală pentru navigație, pentru că reprezenta linii loxodromice ca linii drepte. Proiecția Mercator a intrat în uz în secolul al XVII-lea, fiind invenția unui geograf și cartograf olandez, numit Gerardus Mercator. Este și astăzi una dintre cele mai populare hărți ale lumii, utilizată în scopuri educaționale și comerciale. Cu toate acestea, această hartă a lumii, așa cum au observat mulți specialiști, dar și oameni obișnuiți, este extrem de inexactă. Mai ales în ceea ce privește dimensiunea reală a țărilor, continentelor, teritoriilor în general. Și asta fiindcă are o serie de distorsiuni. Tocmai de aceea apar o serie de anomalii vizibile cu ochiul liber. De exemplu, Rusia pare uriașă în comparație cu Africa. La fel, Alaska este mare cât Australia, iar Madagascarul cât Insulele Britanice. Culmea, aceste disproporții îi duc în eroare pe mulți oameni. Unii chiar ajung să creadă că, în realitate, Rusia este mai mare decât continentul african. Există însă numeroase explicații simple privind această situație.

O invenție care a schimbat lumea hărților

Dar trebuie să începem cu proiecția Mercator și să înțelegem cum a luat naștere și, mai ales, cum funcționează. Proiecția Mercator este, pe românește, o reprezentare a Terrei în plan. Totul a început în 1541, atunci când geograful și cartograful Gerardus Mercator a inclus o rețea de linii loxodromice pe un glob terestru pe care l-a realizat pentru Nicolas Perrenot. Cu mai bine de două decenii mai târziu, Mercator a venit cu o hartă uriașă, tipărită pe 18 coli separate, intitulată „O descriere nouă și îmbunătățită a Pământului, corectată pentru uzul navigatorilor”. Propriu-zis, realizase o hartă detaliată pentru navigație, mai ales că era perioada marilor călătorii transoceanice și o epocă a descoperirilor. Modul în care a realizat aceste hărți a rămas un mister. Dar proiecția Mercator a realizat un progres major în cartografia nautică. Era însă o invenție înaintea timpului său.

Pentru că marinarii nu aveau suficiente ustensile de navigație pentru a o folosi în mod corect. În principal, nu putea fi determinată longitudinea. Abia în secolul al XVIII-lea, după o serie de progrese tehnice, proiecția Mercator a devenit cu adevărat valoroasă pentru marinari. În primul rând, era foarte utilă, fiindcă, în ciuda distorsionării dimensiunii relative a suprafețelor terestre aflate mai aproape de poli, proiecția Mercator păstra unghiurile exacte pentru navigator. La începutul secolului al XIX-lea, după apariția unor inovații în domeniul transportului maritim, proiecția cartografică a devenit rapid tot mai populară, în paralel cu extinderea imperialismului global, a comerțului și a migrației. În cele din urmă, proiecția Mercator a devenit harta comercială și educațională standard în întreaga lume.

Cea mai faimoasă hartă este, de fapt, inexactă

În ciuda popularității și a utilității sale, secole la rândul, în domeniul navigației maritime, proiecția Mercator a consolidat o imagine fizică inexactă a planetei noastre. Adică a indus în eroare generații întregi. Aceasta a fost criticată constant de cartografi pentru reprezentarea dezechilibrată a suprafețelor terestre și pentru incapacitatea de a reprezenta în mod util regiunile polare.

Totul se trage de la faptul că Pământul este o sferă, iar desenarea lui în plan creează întotdeauna deformări. Se vorbește tot mai mult de efectul proiecției Mercator. Adică această proiecție păstrează formele corecte, dar mărește suprafețele pe măsură ce te îndepărtezi de Ecuator și te apropii de poli. Pe scurt, continentele și statele aflate în zona Ecuatorului își păstrează cel mai mult proporțiile reale. Cu cât te îndepărtezi mai mult și ajungi către poli, se constată că dimensiunea continentelor sau a suprafețelor terestre este tot mai mare, mai distorsionată.

În încercarea de a remedia aceste distorsiuni, Africa No Filter și SpeakUpAfrica au lansat, în urmă cu un an, campania Correct The Map, pentru a promova utilizarea unei hărți a lumii mai proporționale și mai echitabile. Campania lor solicită organizațiilor internaționale, corporațiilor și cetățenilor din întreaga lume să renunțe la proiecția Mercator din cauza modului în care aceasta denaturează dimensiunea reală a Africii. Practic, se caută hărți alternative care să corecteze această situație.

Cum a ajuns Rusia să fie mai mare decât Africa

Una dintre cele mai flagrante inexactități de pe proiecția Mercator este diferența vizibilă dintre dimensiunile Rusiei și cele ale continentului african. Practic, Rusia pare mai mare decât Africa. Explicația este simplă. Rusia este situată mult mai aproape de Polul Nord (la latitudini înalte), așa că dimensiunea ei este exagerată pe harta Mercator. Africa, în schimb, se află chiar pe Ecuator, unde dimensiunile rămân aproape de cele reale.

În realitate, lucrurile stau total invers. Rusia are o suprafață reală de 17 milioane de kilometri pătrați, în timp ce continentul african are aproape 30 de milioane de kilometri pătrați. În concluzie, Africa este de aproape două ori mai mare decât Rusia.