Pachet special: Romanele „Golful francezului“, „Un bilet de loterie“ şi „Farul de la capătul lumii“ se distribuie, marţi, cu "Adevărul"

Romanele „Un bilet de loterie“ şi „Farul de la capătul lumii“, scrise de Jules Verne, se distribuie marţi împreună cu volumul „Golful francezului“, al lui Daphne du Maurier, la un preţ special: 14,99 de lei.

„Golful francezului“ al lui Daphne du Maurier, publicat prima oară în anul 1942, este unul dintre cele mai populare romane ale scriitoarei britanice.

Daphne du Maurier s-a născut la Londra, la 13 mai 1907. Şi-a petrecut aproape toată viaţa în comitatul său de suflet, Cornwall, pe care l-a menţionat în aproape toate romanele ei.

Fiică a actorului Sir Gerald du Maurier şi a actriţei Muriel Beaumont, Daphne a publicat primele sale încercări literare în revista „Bystander“. Primul roman, „Sufletul care iubeşte“, i-a apărut în anul 1931.

A fost căsătorită cu generalul Sir Frederick Browning. Împreună au avut trei copii: două fete şi un băiat. Daphne du Maurier s-a născut în acelaşi an cu Laurence Olivier, în 1907.

Întâmplarea face că a şi murit în acelaşi an cu actorul, în 1989. După „Sufletul care iubeşte“, i-au apărut „Niciodată nu voi mai fi tânără“ (1932), „Julius“ (1933), „Jamaica Inn“ (1936). Romanul „Rebeca“ (1938) este considerat capodopera scriitoarei.

INTRĂ AICI ÎN MAGAZINUL ONLINE AL ADEVARUL

Doamna şi piratul

Cu acţiunea plasată în comitatul Cornwall din Anglia, în timpul domniei regelui Charles al II-lea, între anii 1649 şi 1651, „Golful francezului“ are în centru povestea a două personaje: o doamnă căsătorită, cam impulsivă, şi un pirat francez.

Într-o vizită pe proprietatea ei din Navron, de care nu s-a mai ocupat de ani buni, Dona, însoţită de copiii săi, descoperă că moşia este folosită de un faimos pirat francez, care îi ţine sub teroare pe locuitorii ţinutului Cornwall. Dona nu vede în Jean-Benoit Aubéry un simplu pirat, ci un om educat şi citit. În scurt timp, cei doi s-au îndrăgostit.

Celălalt Verne

Jules Verne a publicat „Un bilet de loterie“ în 1886, iar „Farul de la capătul lumii“ este prima operă a scriitorului francez apărută postum.

Ole Kamp a intrat în posesia unui bilet de loterie al Şcolilor din Christiania, loterie foarte populară pe la 1800 în Norvegia. Premiul cel mare era o sută de mii de mărci. Ole Kamp avea biletul cu numărul 9672.

„La un moment dat, s-au oferit mai multe sute de mărci pentru acest bilet care, în definitiv, nu avea decât o şansă la un milion de a câştiga lozul cel mare. Era absurd, fără îndoială, dar nu poţi raţiona cu ideile superstiţioase.

Imaginaţia unora se tot înfierbânta şi, cu forţă sporită, urma să urce cota tot mai sus", scrie Jules Verne. Aventura biletului continuă. Ziarele vremii au anunţat că un american din Boston a licitat pentru el o mie de dolari. Ole îi lăsase biletul logodnicei sale Hulda, pentru că nu putea să fie prezent în ziua când se anunţa câştigătorul. Hulda a refuzat toate ofertele primite pentru acest bilet, deoarece acesta reprezenta „ultima scrisoare de la logodnicul ei".

Nicidecum nu se gândea la ce avere avea să facă în cazul unui câştig. Avea în minte doar imaginea iubitului ei, care-şi luase adio de la tânără. „Un bilet de loterie" este un roman plin de tensiune şi emoţie.

Cea de-a doua carte inclusă în volumul distribuit cu „Adevărul" este „Farul de la capătul lumii", care a născut controverse legate de identitatea autorului.

Romanul controverselor

După moartea lui Jules Verne, în 1905, fiul său Michel şi editorul Pierre-Jules Hetzel au luat în posesie manuscrisele scriitorului rămase nepublicate, pentru a începe editarea romanelor postume. S-a demonstrat ulterior că Michel Verne a rescris, mai mult sau mai puţin, majoritatea acestor manuscrise, printre care se afla şi „Farul de la capătul lumii".

Acţiunea acestui roman se petrece în jurul farului situat pe ţărmul unei insule din Oceanul Pacific. Vasquez, Moriz şi Felipe, cei trei paznici ai farului, sunt atacaţi de un grup de piraţi condus de Kongre. Dintre ei, doar Vasquez supravieţuieşte, ceilalţi doi fiind ucişi.

Acesta este nevoit să petreacă mai multe luni în aşteptarea navei Santa Fe, chemată să-l salveze. Cartea a fost ecranizată o singură dată, la Hollywood, în 1971, însă nu s-a bucurat de succes, în ciuda bugetului consistent şi a distribuţiei filmului: Kirk Douglas în rol principal, Renato Salvatori şi Massimo Ranieri în roluri secundare. S-a spus că pelicula era prea violentă, iar calitatea dialogurilor nu se ridica la cea a romanului scris de Jules/Michel Verne.

Informaţii despre cărţi

Pentru orice informaţii ne puteţi contacta la:

Telefon: 021.407.76.38 sau 021.407.76.51 (de luni până vineri, între orele 9.00 şi 18.00) / Fax: 021.407.76.42

E-mail: carte@adevarul.ro

Abonamente cu cărţi

Ca să fii sigur că primeşti cartea în fiecare joi, abonează-te la „Adevărul", în formula „ziar + carte"!

Abonamentele se pot face:

Prin internet, cu plata online, la: www.adevarul.ro/abonamente/adevarul

Prin SMS: Trimite două SMS-uri cu textul „Biblioteca"la 7488 pentru a te abona la „Adevărul" (abonament pe o lună cu patru cărţi incluse)

Prin talonul din „Adevărul" (pagina 47) - completat şi expediat prin poştă (la OP 33, CP 143, Bucureşti) sau prin fax (la numărul 021.407.54.67)

Telefonic, la 021.407.54.64 sau 021.407.54.66

Prin e-mail, la următoarea adresă: abonamente@adevarulholding.ro

ATENŢIE! Nu cumpăraţi cartea la suprapreţ! Fiţi alături de noi în demersul de eradicare a acestor practici lipsite de consideraţie faţă de munca noastră şi faţă de cititorii noştri, nu mai puţin importanţi. Nu încurajaţi specula!

Pentru sesizări sau informaţii suplimentare contactaţi-ne la: biblioteca@adevarul.ro; carte@adevarul.ro; reclamatii@adevarul.ro sau la tel: 021 407 76 38; 021 407 76 51.