Interviu Profesorii, în era ChatGPT. Miruna Constantin, absolventă Harvard: „AI-ul trebuie introdus ca punct de plecare, nu ca destinație finală”

O sută de profesori de liceu din România participă, în perioada iulie-octombrie 2026, la un program de formare dedicat folosirii responsabile a inteligenței artificiale la clasă, cu prioritate pentru cadrele didactice din mediul rural și din orașele mici. Miruna Constantin, coordonator de conținut educațional în cadrul "Vreau Să Studiez în America" și absolventă a unui master în educație la Harvard Graduate School of Education, a explicat, într-un interviu acordat „Adevărul”, ce nu știu încă profesorii despre AI, care sunt cele mai frecvente probleme în folosirea acestor instrumente și cum poate fi introdusă inteligența artificială în educație fără ca aceasta să înlocuiască gândirea și învățarea elevilor.

Miruna Constantin este coordonator al unui program prin care profesorii învață să folosească AI

Programul de formare se desfășoară în perioada iulie-octombrie 2026 și reunește 100 de profesori de liceu din România, cu prioritate pentru cadrele didactice din mediul rural și din orașele mici. Participanții iau parte la ateliere online și la o conferință organizată la București, unde sunt abordate modalități de folosire a inteligenței artificiale în proiectarea lecțiilor, evaluarea elevilor și activitatea de zi cu zi la clasă.

Programul este organizat de Centrul AGORA pentru Democrație, în parteneriat cu V"reau Să Studiez în America (VSSIA)", și este finanțat printr-un grant FLEX Alumni Community, oferit de Departamentul de Stat al SUA prin intermediul American Councils for International Education. Printre formatorii confirmați se află Bill Wisser, director executiv al Teaching and Learning Lab din cadrul Harvard Graduate School of Education. Fiecare profesor participant își asumă, la rândul său, să susțină cel puțin o sesiune de formare în propria școală.

Adevărul: Ce nu știu profesorii, în acest moment, despre folosirea AI la clasă?

Miruna Constantin: Cred că cea mai mare necunoscută nu ține de tehnologie, ci de rol. Mulți profesori încă privesc AI-ul fie ca pe o amenințare la adresa muncii lor, fie ca pe un instrument generic de "răspunsuri rapide". Puțini știu că AI-ul poate fi adaptat pe disciplina lor specifică, de la matematică la biologie, și folosit ca instrument de pregătire a lecțiilor, diferențiere a sarcinilor pentru elevi cu niveluri diferite sau generare de feedback personalizat. De asemenea, puțini profesori știu cum să verifice și să corecteze ce le oferă un instrument AI, pentru că acesta poate greși sau poate inventa informații.

Cele mai frecvente greșeli ale profesorilor în utilizarea IA

Care sunt cele mai frecvente greșeli pe care le fac profesorii atunci când folosesc instrumente de inteligență artificială?

Să spunem că profesorii fac greșeli ar însemna să-i criticăm. Profesorii sunt cel mai important instrument al educației. Domeniul inteligenței artificiale este nou pentru toată lumea. Este greu să spui că cineva este expert în AI. Insa conform studiilor apărute până în acest moment, majoritatea celor care încearcă să iși formeze o bază de folosire se lovesc de câteva probleme:

1. Cea mai comună greșeală este acceptarea răspunsului AI ca fiind final și corect, fără verificare.
2. A doua este folosirea unor cereri (prompturi) prea vagi.
3. O altă greșeală frecventă este delegarea integrală a unei sarcini către AI, în loc să fie folosită ca punct de plecare pe care utilizatorul îl adaptează.

Și, nu în ultimul rând, întrucât există încă o neclaritate la nivel mondial despre cum va afecta AI-ul capacitatea cognitivă a elevilor, mulți profesori nu discută deschis cu elevii despre limitele AI-ului, ceea ce creează o falsă impresie de infailibilitate a acestor instrumente.

Cum poate un profesor să folosească AI fără ca tehnologia să înlocuiască partea de gândire și învățare a elevului?

Cheia stă în felul în care este proiectată sarcina de lucru. AI-ul trebuie introdus ca punct de plecare, nu ca destinație finală: elevul primește un răspuns generat de AI, dar trebuie să îl analizeze, să identifice ce lipsește sau ce este greșit, și să îl îmbunătățească. Această practică dezvoltă exact gândirea critică pe care ne temem că AI-ul o va eroda. Această abordare este predată chiar de Bill Wisser, Executive Director al Teaching and Learning Lab de la Harvard Graduate School of Education și unul dintre formatorii confirmați ai programului, care va lucra direct cu profesorii pe astfel de metode de integrare responsabilă a AI-ului.

Cum ar trebui să se schimbe temele și evaluările elevilor într-o perioadă în care AI poate genera un răspuns în câteva secunde?

Evaluarea trebuie să se mute treptat de la produsul final la proces. Asta înseamnă mai multe portofolii, prezentări orale, apărări ale unui proiect în fața clasei, sarcini realizate parțial în timpul orei, sub supraveghere, și cerințe personalizate care pornesc de la experiența proprie a elevului, greu de reprodus identic de un instrument AI. Nu este vorba despre a interzice AI-ul, ci despre a construi evaluări care testează înțelegerea, nu doar rezultatul. Asta am experimentat și eu la Harvard anul acesta și asta vreau să aduc și în România.

Ce riscuri vedeți în folosirea AI de către elevi, dincolo de problema copierii?

Riscul cel mai serios este atrofierea gândirii critice, atunci când elevii se obișnuiesc să primească răspunsuri gata făcute fără să mai pună întrebări. Se adaugă expunerea la informații eronate sau distorsionate, generate cu încredere falsă de instrumentele AI, probleme de confidențialitate a datelor pentru minori, și un risc de inechitate: elevii din familii cu acces mai bun la tehnologie și îndrumare pot ajunge să folosească AI-ul mult mai eficient decât cei fără acest sprijin, adâncind un decalaj deja existent.

Cum veți măsura dacă formarea celor 100 de profesori are un efect concret în școlile lor?

Măsurăm impactul printr-un sondaj de bază, aplicat înainte de program, și unul identic la final, care urmărește evoluția încrederii și competențelor profesorilor în utilizarea AI. Fiecare profesor format se angajează să susțină cel puțin o sesiune de multiplicare în propria școală, iar această sesiune este documentată printr-un raport digital de impact. Estimăm astfel o acoperire de câteva mii de elevi la nivel național, dincolo de cei 100 de profesori formați direct. Toate datele sunt centralizate într-un raport final de impact.

Echipa AI Ready Romania este formată din:

• Antonia Calin – Coordonator program
• Miruna Constantin (VSSIA) – Coordonator conținut educațional
• Alexandru Manda (AGORA) – Coordonator parteneriate și politici publice
• Alexandru Draghia – Responsabil comunicare

Programul este organizat de Centrul AGORA Pentru Democrație, în parteneriat cu VSSIA (Vreau Să Studiez în America), finanțat printr-un grant FLEX Alumni Community, oferit de U.S. Department of State prin intermediul American Councils for International Education.