Care sunt șansele ca R. Moldova să renunțe la independență pentru a intra în UE. Scenariul unirii cu România, analizat de presa internațională

Republica Moldova ar putea lua în calcul unirea cu România ca alternativă în cazul în care parcursul său către Uniunea Europeană ar fi blocat, scrie The Economist. Scenariul este prezentat drept un posibil „Plan B” pentru Chișinău, în condițiile în care România este deja membră a UE și NATO, iar sprijinul pentru unirea celor două state a crescut în ultimii ani.

Aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova. FOTO: Inquam Photos

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că ar vota „Da” la un eventual referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această posibilitate drept „Plan B”.

De partea română, președintele Nicușor Dan și mai mulți politicieni susțin ideea unirii. Cele două țări au și legături istorice și culturale puternice, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit analizei, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova procentul este de aproximativ 40%. Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, afirmă că sprijinul pentru unire s-a dublat în Republica Moldova în ultimul deceniu.

Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, iar circa 850.000 de persoane, inclusiv moldoveni care trăiesc în străinătate, dețin cetățenie română. Pentru mulți dintre aceștia, obținerea cetățeniei române are în primul rând o motivație pragmatică, oferind acces la piața muncii și la drepturile unui cetățean european.

Unirea nu se află însă pe agenda imediată a autorităților de la Chișinău. Expertul român în comunicare Rufin Zamfir consideră că declarațiile liderilor moldoveni trebuie interpretate mai degrabă ca un mesaj indirect adresat partenerilor europeni. În cazul în care aderarea Republicii Moldova la UE va fi amânată sau condițiile de aderare vor fi înăsprite, „Planul B” ar putea deveni o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o mai poate ignora.

Republica Moldova vrea să adere la UE până în 2030

Chișinăul își propune să finalizeze condițiile pentru aderarea la Uniunea Europeană până în 2029, cu obiectivul de a deveni stat membru până în 2030. Parcursul european ar putea fi însă complicat de poziția unor state membre care se opun extinderii Uniunii.

O eventuală unire cu România ar elimina, în acest scenariu, necesitatea unei aderări separate la UE, însă ar ridica numeroase probleme politice și economice.

România nu dispune de resursele financiare ale Germaniei de Vest din perioada reunificării cu Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este una dintre cele mai sărace țări din Europa. În plus, autoritățile de la Chișinău nu controlează regiunea separatistă Transnistria, susținută de Rusia.

O altă problemă este Găgăuzia. Un acord încheiat în 1994 cu această regiune autonomă, locuită în principal de o populație favorabilă Rusiei, prevede posibilitatea proclamării independenței în anumite condiții, inclusiv în cazul unei schimbări a statutului Republicii Moldova prin unirea cu România.

Totuși, analiza susține că nici aceste probleme nu ar fi neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia are capacități limitate de a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar legăturile economice cu Uniunea Europeană sunt deja puternice.

Republica Moldova a votat în 1918 unirea cu România, după prăbușirea Imperiului Rus, însă unirea a fost anulată în 1940, când Basarabia a fost anexată de Uniunea Sovietică. Astăzi, ideea unei noi uniri revine în dezbaterea publică, de această dată în contextul integrării europene și al securității regionale.