Orașul regal de la marginea Transfăgărășanului, unde România își ține trecutul. „Aici se vorbește cel mai corect limba română“ VIDEO
0Fostă capitală a Țării Românești, orașul Curtea de Argeș, aflat la mai puțin de 150 de kilometri de București, devine din ce în ce mai mult un popas îndelungat pentru turiștii care se află în trecere către Transfăgărășan.
Cochetul oraș de la poalele Făgărașilor are ce oferi: de la celebra Mănăstire Curtea de Argeș și necropola regală, unde sunt îngropați regii și reginele României, până la Biserica Domnească, unde se află o rară pictură cu Fecioara Maria gravidă, și la numeroase case memoriale cu farmec și restaurante foarte apreciate culinar.
Orașul este accesibil pentru turiști: se află la doar 36 de kilometri de Pitești și 142 de kilometri de București. Drumul de la Pitești la Curtea de Argeș merge, în mare parte, în paralel cu calea ferată dintre cele două orașe, drum feroviar ce a fost realizat în doar doi ani (1896-1898) și inaugurat în prezența Regelui Carol I. La jumătatea distanței, în comuna Merișani, zona este mai aglomerată, asta și pentru că acolo este șantierul viitorului Tronson 5 din autostrada Sibiu-Pitești, ce va face și mai rapid accesul spre Curtea de Argeș.
De cum intri în Curtea de Argeș, nu poți să nu remarci numeroasele case vechi de peste un secol, cu un farmec inefabil. De altfel, întreg orașul, ce numără aproape 30.000 de locuitori, are locuri pline de istorii: de la cele două lăcașuri de cult-bijuterii până la fântâna meșterului Manole și Palatul Arhiepiscopal. De la intrare și până în centrul orașului sunt aproximativ patru kilometri, însă înainte de a ajunge în centru trebuie neapărat făcută o oprire la gara-bijuterie.
Gara-bijuterie inaugurată de Regele Carol I
Gara Regală Curtea de Argeș, una dintre cele mai frumoase din România, va fi reabilitată în întregime până în vara lui 2026, după peste trei decenii în care a fost lăsată de autorități să se degradeze. A fost inaugurată acum 126 de ani, pe 27 noiembrie 1898, dată la care a fost dată în folosinţă calea ferată Piteşti-Curtea de Argeş.
Planurile Gării Regale Curtea de Argeș au fost realizate de către celebrul arhitect francez André Lecomte du Noüy, cel care restaurase şi Mănăstirea Curtea de Argeş. Construcţia gării s-a încheiat în mai puţin de un an, iar costurile s-au ridicat la acea vreme la 7,8 milioane de lei aur.
Cu excepţia lui Carol al II-lea, al cărui sicriu a fost adus în februarie 2003 cu un vehicul militar, toţi suveranii înmormântaţi la Mănăstirea Curtea de Argeş au fost transportaţi cu trenul. Curtea de Argeș a căpătat statutul de oraș regal în 1886, atunci când primul rege al României a desemnat mănăstirea ca necropolă regală.
Capete încoronate și celebrități interbelice
Curtea de Argeș are, de altfel, profunde legături princiare și regale, fiind locul de naștere al unora dintre cei mai importanți domni din istoria noastră: Neagoe Basarab, Vlaicu Vodă și Mircea cel Bătrân. De asemenea, aici s-au născut și personalități marcante ale perioadei interbelice precum Urmuz, Florian Ștefănescu-Goangă, dar și Constantin Căpităneanu (în 1844), primul astronom român din Principatele Unite și cel care a înființat în anul 1875 Observatorul astronomic de la Iași, considerat a fi primul din România, precum și pe cel de la București, în 1877.
Cu mai puțin de 200 de metri înainte de a ajunge la Mănăstirea Curtea de Argeș și la Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală, puteți vedea clădirea Seminarului Teologic „Neagoe Basarab“, ce funcționează din 1836. Printre foștii profesori de aici se numără un nume faimos: Eugen Ionescu, unul dintre cei mai cunoscuți dramaturgi ai secolului al XX-lea, membru al Academiei Franceze. Numit în 1935 profesor de limba franceză la Gimnaziul Mixt din Cernavodă, Eugen Ionescu a cerut după doar câteva zile să fie transferat la Seminarul de la Curtea de Argeş, cererea fiindu-i aprobată rapid de către autoritățile de la București. Marele dramaturg a rămas la catedra Seminarului până în 1937.
De asemenea, trebuie să știm că, în Evul Mediu, Curtea de Argeș a fost și capitala Țării Românești: „În secolul al XIII-lea, mai precis începând cu 1247, Curtea de Argeş a fost reşedinţa de scaun a voievodului Seneslau, al cărui fiu, Basarab, a unit toate cnezatele şi voievodatele dintre Carpaţi şi Dunăre într-o singură ţară, Ţara Românească. A contat mult în această alegere de a fi drept capitală a Țării Românești şi poziţia geostrategică a oraşului“, precizează profesorul de istorie Constantin Vasilescu.
„În timpul domniei lui Mircea cel Bătrân, oraşul a atins o dezvoltare impresionantă, având un rol-cheie și în relaţiile internaţionale din sud-estul Europei. La Curtea Domnească de la Argeş au venit la acea vreme solii din Ungaria, Polonia, Transilvania şi din Imperiul Otoman pentru a parafa tratate de alianţă și contracte comerciale. La Curtea de Argeș a definitivat Mircea cel Bătrân planul campaniei contra otomanilor înainte de celebra bătălie de la Rovine“, mai precizează profesorul.
Biserica salvată de la demolare de Alexandru Odobescu
În centrul orașului Curtea de Argeș, la o distanță de câteva sute de metri unul de celălalt, se află două monumente speciale. Ruinele Bisericii „Sân Nicoară“, lăcaș din secolele XIII-XIV, se află la doar 300 de metri de Biserica Domnească, un alt monument unic în țara noastră. Biserica „Sân Nicoară“ s-a dorit a fi catolică, alegându-se însă cu o arhitectură ortodoxă.
Conform celei mai cunoscute legende despre sfântul lăcaş, biserica ar fi fost ridicată din porunca Doamnei Clara Dobokay, mama vitregă a voievodului Vlaicu Vodă. Arhitectura ortodoxă a bisericii poate fi întâlnită şi la biserici din Vidin, Nessebar (Bulgaria), precum și la ruinele Mănăstirii Bogdan-Saray din Istanbul.
Cunoscutul arheolog Alexandru Odobescu, venind de la Râmnicu Vâlcea, i-a găsit într-o zi pe câţiva locuitori, în frunte cu un preot, demontând biserica bucată cu bucată. La intervenția sa, guvernul a trimis jandarmi să protejeze monumentul pentru a nu fi dărâmat complet, salvând biserica astfel de la distrugere.
O vizită la Curtea de Argeș, indiferent de durata sa, trebuie să includă neapărat Biserica Domnească, ctitorie a lui Basarab I, unul dintre cele mai reprezentative monumente ale arhitecturii românești medievale și totodată cea mai veche ctitorie voievodală din Țara Românească.
Biserica Domnească este inclusă în Lista Indicativă UNESCO. Pictura lăcașului de cult a fost realizată între 1360 şi 1369, având scene impresionante, precum cea cu Fecioara Maria însărcinată, o astfel de pictură mai putând fi văzută doar la Mănăstirea Chora din Istanbul.
În Biserica Domnească de la Curtea de Argeş își dorm somnul de veci 13 conducători ai Țării Românești din perioada medievală. De asemenea, aici se află și misteriosul Mormânt 10, în privința căruia au fost făcute numeroase cercetări şi au fost realizate sute de studii ştiinţifice fără a ieși la iveală până acum cine a fost îngropat acolo. Mormântul princiar din Biserica Domnească a fost descoperit neprofanat în 1920, în naosul bisericii, odată cu renovarea acesteia.
În numele Coroanei
Următoarea oprire este la Noua Catedrală Arhiepiscopală și la Necropola Regală de la Curtea de Argeș, al cărei proiect a luat naștere în urmă cu peste 15 ani, în timpul unei întâlniri dintre Arhiepiscopul Calinic și Regele Mihai.
În necropola Noii Catedrale îşi dorm somnul de veci patru membri ai Familiei Regale a României: regele Carol al II-lea, Regina Elena, Regele Mihai I şi soția sa, Regina Ana de Bourbon-Parma. În pronaosul vechii biserici sunt înmormântați primii monarhi ai României, Regele Carol I și Regina Elisabeta, și întemeietorii României Mari, Regele Ferdinand I şi Regina Maria.
După ce treceți de Noua Catedrală, o oprire obligatorie este la Palatul Episcopal, o bijuterie arhitectonică. Ridicat între anii 1886 şi 1890, după planurile arhitectului francez André Lecomte du Noüy, palatul a fost una dintre reședințele de vară ale Regelui Carol I. Regina Elisabeta a iubit mult locul, iar apartamentele regale se aflau la etajul I, acolo unde avea şi un atelier artistic, semnând multe dintre opere sale cu numele Carmen Sylva.
ÎPS Calinic: „Aici este România de la Argeș”
Arhiepiscop al Argeșului și Muscelului, ÎnaltPreaSfințitul Calinic este atașat de Curtea de Argeș din mai multe motive.
„Orașul a fost capitala Țării Românești în prietenie cu Câmpulung Muscel. Și tot Curtea de Argeș a rămas și rămâne pentru totdeauna <ROMÂNIA DE LA ARGEȘ>, cum a numit acest spațiu Dumnezeiesc istoricul savant Nicolae Iorga, în cartea sa ”Locul Românilor în Istoria Universală”. La Curtea de Argeș se află cele mai vechi și valoroase monumente istorice, de cultură și ordodoxă închinare: Sfântul Nicolae Domnesc și Catedrala Metropolitană a Sfântului Neagoe Basarab. Curtea de Argeș și zonele limitrofe sunt locurile unde se vorbește cel mai corect limba română, după părerea tatălui meu, care în anii 1934-1937, dimpreună cu tatăl Părintelui Profesor Sorescu Vasile de la Mălureni a făcut serviciul militar în Garda Regală, făcând de veghe la mormintele regale și Palatul mitropolitan”, spune cu emoție ÎPS Calinic.
Mănăstire medievală sub patronaj regal
Construită în perioada 1515-1517 de către Neagoe Basarab, Mănăstirea Curtea de Argeș este unul dintre cele mai faimoase lăcașuri de cult.
În afară de mormintele regale, la Mănăstirea Curtea de Argeș se află și moaștele Sfintei Filofteia. În 1866 și 1867, paraclisul și turnul de intrare au fost distruse de două incendii, însă, la inițiativa lui Carol I, mănăstirea a fost restaurată începând cu anul 1875 de către arhitectul francez du Noüy, fresca originală fiind înlocuită cu o pictură nouă. Restaurarea mănăstirii a durat în total 11 ani.
După finalizarea lucrărilor de restaurare, mănăstirea a fost resfinţită pe 12 octombrie 1886, printr-un ceremonial impresionant la care au participat monarhii României. Pentru a onora acest eveniment deosebit şi, în același timp, pentru a continua, împreună cu soţul său, tradiţia de ctitorire şi donaţie a domnilor români, Regina Elisabeta a dăruit Mănăstirii Curtea de Argeş o Evanghelie unică în lume, foarte bogat decorată, scrisă cu litere de aur şi pictată pe pergament chiar de către ea.
În apropierea lăcașului de cult puteți admira și Fântâna Meșterului Manole, asociată cu celebra legendă. Fântana este atestată documentar în 1524 și se spune că aici ar fi apărut miraculos un izvor, în locul în care, conform legendei, Meșterul Manole a căzut aruncându-se de pe zidurile mănăstirii. Numai că fântâna a secat spre finalul secolului al XVIII-lea, iar în loc a fost ridicată o altă fântână în anul 1804.
Aflată aproape de ieșirea din oraș, Fântâna Meșterului Manole poate fi și un alt început: de la ieșirea din Curtea de Argeș și până la Transfăgărășan și la Barajul Vidraru mai sunt doar aproximativ 50 de kilometri – un alt traseu de neuitat, o altă poveste frumoasă.
Mâncare pentru toate gusturile și buzunarele
De cum treci de Biserica Domnească poți vedea un șir întreg de restaurante și terase elegante, cu prețuri mult mai mici comparativ cu cele din Pitești și București.
Iată și câteva exemple: ciorbă de văcuță – 18 lei, burger de vită – 36 de lei, tochitură – 40 de lei, pastramă de oaie la tuci cu murături – 49 de lei (iar o porție are aproape 700 de grame!), saramură de pui cu mămăliguță – 35 de lei.
Prețurile pentru o sticlă de vin sunt și ele competitive la restaurante, situându-se în medie între 55 și 120 de lei, în funcție de cramă.
Și tot în centrul orașului, la unul dintre cele mai bune restaurante, trebuie neapărat să încercați un desert inedit și delicios – crème brûlée, sau, pe românește, cremă de zahăr ars flambată.
Și oferta de cazare este una generoasă, în Curtea de Argeș fiind mai multe hoteluri și câteva zeci de pensiuni cochete, prețul unei nopți de cazare pornind de la 120 de lei. Orașul Curtea de Argeș este și o oază de liniște, claxoanele mașinilor fiind cu adevărat o raritate.
„Iubesc orășelul pentru primirea călduroasă pe care o oferă, pentru bulevardul principal, <păzit cu stoicism> de către falnicii tei, bătrâni și frumos parfumați. Pentru liniștea care îți oferă confortul și mediul propice de a evolua și a fi creativ. Promovez și susțin Curtea de Argeș pentru că m-am născut la poalele munților Făgăraș, pe care i-am îndrăgit încă din copilărie”, spune Andreea Tamaș, terapeut ABA (analiză comportamentală aplicată), care locuiește în Curtea de Argeș și este implicată constant în campanii caritabile și umanitare, atât în județul Argeș, cât și peste hotare.
Se încarcă comentariile...
