O jurnalistă de la New York Times a renunțat la castelul lui Dracula și a descoperit o destinație din România care a impresionat-o

O jurnalistă americană de la The New York Times a explorat România, unde a descoperit sate săsești, păduri de stejari și fagi, cetăți medievale și peisaje spectaculoase, dincolo de imaginea promovată în întreaga lume prin legenda lui Dracula. 

Jurnalista a ajuns și în orașul Brașov Foto: Pexels

Drumeția pe un traseu celebru și vizitele la monumente istorice i-au dezvăluit o țară cu o moștenire culturală bogată, formată de-a lungul secolelor sub influența mai multor civilizații.

Este vorba despre Transilvania, pe care jurnalista Erin Vivid Riley a explorat-o urmând o porțiune din Via Transilvanica, traseul turistic care traversează România de la Putna până la granița cu Serbia.

Experiența sa a inclus și vizite în Cluj-Napoca, Brașov și Sinaia, iar reportajul publicat  nytimes prezintă o perspectivă diferită asupra regiunii, dincolo de imaginea construită în jurul poveștii contelui Dracula.

Castelul Bran Foto: Destinația Anului

O lecție de istorie pe o stradă dintr-un sat transilvănean

Jurnalista își începe relatarea cu o întâlnire într-un sat mic din Transilvania, unde ajunge după o dimineață de drumeție prin păduri de stejari și fagi. Pe singura stradă a localității întâlnește un bărbat care iese dintr-o casă săsească și începe să-i povestească, în limba română, despre istoria locului.

Deși nu înțelegea tot ce îi spunea acesta, jurnalista a reușit să distingă câteva cuvinte: „maghiară”, „otoman” și „sovietic”. A fost suficient pentru a-și da seama că primea o adevărată lecție de istorie.

„Am ajuns într-un sat micuț din Transilvania, după o dimineață petrecută la drumeție prin păduri de stejari și fagi”, povestește aceasta în debutul articolului.

Întâlnirea a avut loc în prima zi a călătoriei sale pe Via Transilvanica, un traseu de aproximativ 1.600 de kilometri care traversează România pe diagonală, din Bucovina până la Dunăre, la granița cu Serbia. Cea mai mare parte a traseului străbate Transilvania, regiune în care pădurile și terenurile agricole se întâlnesc cu Munții Carpați.

Transilvania, dincolo de legenda lui Dracula

Înainte de a ajunge în România, jurnalista mărturisește că Transilvania i se părea mai degrabă un simbol universal decât un loc real. Imaginea regiunii a fost puternic influențată de romanul „Dracula”, publicat în 1897 de scriitorul irlandez Bram Stoker.

De atunci, Transilvania a devenit în imaginarul colectiv decorul predilect al poveștilor de groază gotice.

În ultimii ani, interesul pentru această regiune a fost alimentat și de producțiile cinematografice internaționale, printre care filmul „Nosferatu”, regizat de Robert Eggers și lansat în 2024, și serialul Netflix „Wednesday”.

Jurnalista a vrut însă să descopere adevărata identitate a regiunii, dincolo de clișeele promovate în cultura populară.

„Eram curioasă să descopăr adevăratul caracter al Transilvaniei”, explică aceasta, motivând alegerea unei călătorii pe jos. În opinia sa, drumețiile de lungă distanță sunt o modalitate prin care poți descoperi esența unui loc.

Astfel, a combinat câteva zile pe Via Transilvanica cu vizite în Cluj-Napoca și Brașov, două dintre principalele orașe de acces în regiune.

Dincolo de peisajele cu castele, cetăți ridicate pe dealuri și sate cu case în culori pastelate, jurnalista a descoperit o regiune a cărei identitate a fost construită de-a lungul secolelor prin întâlnirea mai multor culturi.

Satul în care cuplurile care voiau să divorțeze erau închise împreună

În relatarea sa, Erin Vivid Riley amintește influențele hunilor, sașilor, otomanilor, habsburgilor și maghiarilor, dar și transformările prin care a trecut România după căderea comunismului.

Această diversitate istorică și culturală este, în opinia sa, ceea ce definește Transilvania dincolo de imaginea sa de destinație asociată cu vampirii și castelele misterioase.

Printre locurile care au impresionat-o s-au numărat Sighișoara, satul Criț și Biertan, unde a descoperit arhitectura săsească și monumente istorice păstrate de-a lungul timpului.

La Biertan, de exemplu, a remarcat tradiția cunoscută drept „închisoarea matrimonială”, o încăpere în care, potrivit poveștii locale, erau închise cuplurile care doreau să se despartă, pentru a fi încurajate să-și rezolve conflictele.

Castelul Peleș, surpriza călătoriei

Un alt moment important al excursiei a fost vizita la Castelul Peleș din Sinaia, care a impresionat-o prin arhitectură și bogăția decorațiunilor interioare.

Castelul Peleș Foto: Pexels

Jurnalista a remarcat mobilierul realizat din aproximativ 40 de tipuri de lemn, candelabrele din sticlă de Murano, elementele din marmură italiană și colecția impresionantă de arme și armuri, care numără aproximativ 1.600 de piese.

Edificiul construit la inițiativa regelui Carol I i-a oferit o imagine diferită asupra patrimoniului arhitectural românesc, prin eleganța și rafinamentul interioarelor sale.

Experiența de la Peleș a fost una dintre surprizele călătoriei, iar jurnalista a descris impresia produsă de castel ca fiind mult peste ceea ce își imaginase.