Mâncatul pe pilot automat: de ce nu mai simțim când ne-am săturat

Mulți oameni mănâncă în timp ce lucrează, își verifică telefonul sau se uită la televizor, fără să simtă cu adevărat gustul mâncării și fără să își dea seama când s-au săturat. Specialiștii numesc acest obicei „a mânca pe pilot automat” și spun că poate afecta atât digestia, cât și relația pe care o avem cu mâncarea.

Sursă foto: Pixabay

Alimentația conștientă înseamnă opusul acestui tip de comportament: să fii atent la masă. Cercetările arată că oamenii care mănâncă astfel se opresc când s-au săturat, recunosc mai ușor foamea reală și ajung mai rar să deschidă frigiderul din plictiseală sau stres. Nu e vorba de voință, ci de atenție.

Ce este alimentația conștientă

„Alimentația conștientă îi ajută pe oameni să se reconecteze cu propriul corp și să învețe ce alimente îi fac să se simtă bine", spune Jenna Werner, nutriționist și fondatoarea Happy Strong Healthy, citată de Women's Health.

În timp, oamenii încep să observe cum consumul anumitor alimente le influențează starea de spirit, digestia și nivelul de energie și devin mai atenți la senzația de foame și sațietate.

În esență, alimentația conștientă înseamnă să își asculte corpul, să mănânce mai încet și să fie atenți la masă, fără să se judece dacă nu reușesc mereu.

„Alimentația conștientă ține mai mult de cum gândești decât de ce faci", spune nutriționistul Carlie Saint-Laurent Beaucejour, citată de Women's Health. „Ca să mănânci mai conștient, trebuie să trăiești mai conștient."

Mindfulness-ul nu se aplică însă doar alimentației. Poate fi practicat oriunde - la sală, într-o conversație, chiar și în timp ce respiri. Principiul e același: să fii prezent la ce faci și să observi ce simți, fără să te judeci pentru asta.

Beneficii

Potrivit Lenei Bakovic, nutriționist la Top Nutrition Coaching, citată de Women's Health, oamenii care mănâncă conștient ajung mai ușor la o greutate sănătoasă - nu prin restricții alimentare, ci pentru că recunosc mai ușor când le este foame și când s-au săturat.

Cercetările susțin această idee. O analiză publicată în Current Obesity Reports arată că alimentația conștientă poate juca un rol important în controlul greutății și în tratamentul obezității.

În același timp, această abordare nu impune restricții alimentare. Nu există alimente „interzise”, ceea ce o face mai ușor de menținut pe termen lung. Deserturile preferate nu dispar din meniu, diferența constă în modul în care sunt consumate.

Mâncatul conștient poate reduce și stresul. „Mâncatul a devenit o sursă de stres pentru mulți oameni", spune Bakovic, citată de Women's Health. „Alimentația conștientă poate schimba asta."

Exercițiile de mindfulness pot ajuta și în cazul unor probleme cronice, inclusiv când vine vorba de tulburările digestive. De exemplu, practici precum respirația profundă, meditația sau exercițiile de relaxare a corpului pot fi utile pentru persoanele care suferă de sindromul colonului iritabil (IBS), arată unele studii.

Potențialele riscuri ale alimentației conștiente

Alimentația conștientă implică, în general, puține riscuri pentru persoanele sănătoase, spune Lena Bakovic, mai ales pentru că nu se bazează pe restricții sau reguli alimentare stricte.

Totuși, în unele situații, atenția acordată alimentației poate fi dusă prea departe. Dacă ideea de a mânca conștient la fiecare masă sau gustare ajunge să pară o obligație și începe să provoace stres, efectele pot deveni negative pentru sănătatea mentală. „Atunci când devenim obsedați de schimbările legate de sănătate, putem trece rapid de la un comportament sănătos la unul dezordonat”, explică Jenna Werner.

Un semn că lucrurile scapă de sub control este când mesele în oraș sau în familie devin o sursă de anxietate, sau când apar tot mai multe reguli despre ce, când și cât se mănâncă.

Cum să începi să practici alimentația conștientă

La început, e nevoie de puțină practică. Specialiștii recomandă câteva lucruri simple pentru cei care vor să înceapă să practice acest tip de alimentație:

Primul e curiozitatea. „Abordează mâncarea cu curiozitate, intenție și deschidere", spune Saint-Laurent Beaucejour. De pildă, cafeaua de dimineață băută fără telefon în mână e un început bun.

Al doilea e să lași judecata deoparte. „Alimentația conștientă are foarte puțin de-a face cu nutriția în sens strict", completează ea. „E vorba despre experiența de a mânca."

Al treilea e să închizi ecranele la masă. Studiile arată că atunci când mintea e în altă parte, corpul nu mai simte când s-a săturat.

Unii specialiști recomandă și un jurnal - nu pentru a nota caloriile, ci stările. Cum te simți când mănânci? Ce declanșează, de fapt, foamea?

Dacă relația cu mâncarea a devenit problematică, merită discutat cu un specialist. „Alimentația conștientă nu este o dietă, ci o schimbare de comportament și stil de viață", conchide Werner.