Controverse privind reintroducerea probei în poligon la examenul auto. „Este clar că există o lipsă de voință”

Un proiect legislativ aflat în dezbaterea Comisiei de Apărare din Senat propune reintroducerea probei practice în poligon pentru examenul de obținere a permisului de conducere categoria B, o cerință eliminată în anul 2000. Inițiativa, susținută de peste cincizeci de parlamentari, vine pe fondul criticilor repetate privind nivelul insuficient de pregătire al șoferilor începători.

Examenul de șoferi ar putea include proba în poligon Foto: Instituția Prefecturii Argeș

Deși măsura este considerată benefică de specialiști, există temeri că, în absența unei voințe administrative clare, aceasta ar putea rămâne doar o intenție legislativă, fără aplicare practică, avertizează expertul în conducere defensivă Titi Aur.

„Proiectul de lege a fost inițiat de peste cincizeci de parlamentari, iar inițiativa este una foarte bună, deoarece avem nevoie de o astfel de reglementare. În prezent, șoferii noștri sunt insuficient pregătiți, iar școlile auto nu le oferă o pregătire corespunzătoare, mai ales în ceea ce privește manevrarea mașinii și cunoașterea gabaritului acesteia, unde pregătirea este aproape inexistentă. Unii instructori mai dedicați organizează, din proprie inițiativă, exerciții suplimentare în locuri retrase, dar acestea nu sunt suficiente și pot crea dificultăți în trafic. Din păcate, chiar dacă legea va fi adoptată, Ministerul Transporturilor nu o va pune în aplicare. 

Acesta va întârzia adoptarea normelor de aplicare, așa cum s-a întâmplat și în cazul altor legi: Legea 20 din 2022, privind conducerea defensivă, și Legea 48 din 2024, referitoare la programa școlilor de șoferi, nu au norme de aplicare nici astăzi, după patru ani și jumătate, respectiv după un an, din cauza lipsei de voință a ministerului. Același scenariu se va repeta și pentru această lege: după ce va fi votată și promulgată, Ministerul Transporturilor nu va elabora normele necesare, iar așa-numitul grup de dialog social se va opune din nou, din interese ascunse. Astfel, legea nu va produce niciun efect în România”, a transmis Titi Aur.

Scepticismul expertului se bazează pe un tipar observat în cazul unor legi anterioare, care, deși adoptate de Parlament, nu au fost urmate de elaborarea normelor de aplicare necesare.

„Este o realitate evidentă și ușor de verificat. Deși Legea 20 din 2022 și Legea 48 din 2024 prevăd termene de șase luni pentru elaborarea normelor, acestea nu au fost adoptate nici până astăzi, pentru simplul motiv că funcționarii nu doresc acest lucru, iar nimeni nu are puterea de a-i obliga. Întrebarea firească este de ce, în ciuda numărului mare de miniștri care s-au succedat din diferite partide, nu s-a reușit rezolvarea acestei situații. Răspunsul pare să fie că există o forță mai puternică decât deciziile politice, și anume puterea banilor, interesele ascunse sau influența serviciilor asupra Parlamentului”, a explicat Titi Aur. 

Interesele din spatele sistemului de pregătire a șoferilor

Titi Aur a adus în discuție existența unor rețele de interese care se opun oricărei îmbunătățiri a pregătirii șoferilor, deoarece sistemul actual generează venituri considerabile prin vânzarea ilegală de atestate profesionale. 

„Motivul pentru care Ministerul Transporturilor nu aplică legile privind pregătirea șoferilor este că în această instituție există un grup organizat, cu interese financiare, care poate fi asemănat unei rețele corupte. Acest grup este implicat în vânzarea ilegală de atestate profesionale pentru șoferi, iar dovezi în acest sens există, de exemplu, în cazul cutiilor de pantofi umplute cu bani sau în investigația Recorder, care arăta cum se eliberează atestate pentru instructorii auto fără ca aceștia să treacă probe reale.

Deși șoferii profesioniști din România sunt implicați în cele mai multe accidente și plătesc cele mai mari prime de asigurare din Europa, autoritățile nu doresc să îmbunătățească pregătirea acestora, pentru că sistemul actual generează venituri mari prin vânzarea de atestate. În spatele acestei situații se află așa-numitul grup de dialog social, format în special din proprietari de școli de șoferi, care au multiple interese și dețin controlul asupra autorizațiilor de transport și a altor aspecte ale sistemului. Aceștia se opun oricărei îmbunătățiri, pentru a păstra controlul asupra afacerilor și pentru a continua să obțină profituri pe seama lipsei de siguranță rutieră și a pregătirii deficitare a șoferilor”, a transmis Titi Aur.

Titi Aur acuză că sistemul se autoperpetuează, în ciuda schimbărilor de guvernare

Titi Aur a subliniat că, în ciuda numărului mare de miniștri care s-au succedat la conducerea Ministerului Transporturilor, situația a rămas neschimbată, iar funcționarii publici implicați în acest sistem au reușit să blocheze orice inițiativă de reformă. 

„Acum aproximativ șapte ani, în 2019, doamna Adriana Calapici, directoarea Direcției de Transport Rutier, mi-a spus mie și altor colegi: «Lasă-mă, domnule, de când sunt eu aici s-au schimbat opt sau zece miniștri.» Același discurs l-a avut și când a venit ultimul ministru, Ciprian Șerban, sugerând că miniștrii vin și pleacă, dar ea rămâne. Deși ministrul a încercat atunci să rezolve problema prin aplicarea Legii 20 din 2022, s-a format un grup de lucru în toamna anului trecut, din care am făcut și eu parte, dar întâlnirile nu au dus la nimic concret, deoarece din partea conducerii exista atitudinea că miniștrii sunt temporari, iar ei sunt permanenți. 

În acest sistem a fost implicat și Cristian Anton, care acum este arestat în cazul cutiilor cu bani, dar care făcea parte din aceeași rețea. Interesele sunt atât de mari, iar implicările atât de adânci, încât nu se realizează nimic pozitiv. Atunci când legea impune elaborarea normelor în termen de șase luni, iar acest lucru nu se întâmplă, este clar că există o lipsă de voință”, a afirmat acesta.

Ce prevede proiectul?

Conform inițiativei, susținută de peste cincizeci de parlamentari, viitorii șoferi ar urma să fie evaluați într-un spațiu special amenajat pentru manevrele de bază ale conducerii, înainte de a susține proba pe drumurile publice. Propunerea vine pe fondul statisticilor care plasează România constant în topul negativ al Uniunii Europene la capitolul decese în accidente rutiere la milionul de locuitori, o parte semnificativă dintre acestea implicând șoferi cu o vechime mai mică de doi ani. 

Proba în poligon va cuprinde patru manevre fundamentale pentru siguranța și controlul vehiculului: plecarea din rampă, deplasarea în marșarier, parcarea laterală și întoarcerea în spațiu limitat. Aceste exerciții sunt considerate esențiale pentru stăpânirea gabaritului mașinii și pentru desfășurarea în siguranță a circulației rutiere. În prezent, proba practică constă exclusiv în conducerea pe drumurile publice, fără o etapă prealabilă care să permită testarea în condiții controlate a manevrelor fundamentale, ceea ce, potrivit inițiatorilor, nu permite o evaluare uniformă și standardizată a competențelor tehnice ale candidaților.

Conform proiectului, proba practică pentru obținerea permisului de conducere categoria B se va desfășura în două etape: o probă tehnică de conducere în poligon, în care se verifică aptitudinile de manevrare a autovehiculului în condiții controlate, urmată de o probă de conducere pe drumurile publice. Promovarea probei tehnice în poligon va constitui o condiție obligatorie pentru accesul la proba de conducere pe drumurile publice. Autorii proiectului subliniază că în multe state membre ale Uniunii Europene, precum Germania, Polonia, Italia sau Ungaria, o astfel de probă în poligon sau un echivalent al acesteia este păstrată ca etapă esențială în formarea conducătorilor auto. 

„În multe state membre ale Uniunii Europene (precum Germania, Polonia, Italia, Ungaria), proba din poligon sau un echivalent al acesteia este păstrată ca etapă esențială în formarea conducătorilor auto. Reintroducerea sa în România nu contravine dreptului european și este, dimpotrivă, o armonizare cu standardele minime de siguranță rutieră și bune practici administrative”, explică inițiatorii proiectului.

Datele statistice furnizate de Poliția Rutieră, precum și evaluările internaționale din cadrul Raportului ETSC PIN Report (European Transport Safety Council), plasează România constant în topul negativ al Uniunii Europene la capitolul decese în accidente rutiere la milionul de locuitori. O parte semnificativă a acestor accidente implică șoferi cu o vechime de sub doi ani, ceea ce impune o reevaluare a modului în care se desfășoară examenul pentru obținerea permisului de conducere, mai ales în ceea ce privește verificarea abilităților tehnice esențiale ale candidaților. În argumentația proiectului, inițiatorii subliniază că proba de conducere exclusiv în trafic nu permite o evaluare uniformă și standardizată a unor manevre critice, cum ar fi întoarcerea în spațiu limitat, plecarea din rampă sau parcarea laterală, iar în lipsa unei probe în mediu controlat, șoferii intră în circulație fără a dovedi că stăpânesc tehnic vehiculul.