Exclusiv STENOGRAME Dosarul fabricii de permise din Suceava: „10 răspunsuri corecte costă 1.000 de euro”

După scandalul fabricii de permise din Argeș, din 2008, un caz similar, cu și mai mulți inculpați, a făcut valuri la Suceava. Și, atât la Suceava, cât și în Argeș, numeroși analfabeți și-au luat permisul dând fiecare mii de euro mită.

Comisarul șef Radu Obreja, liderul rețelei FOTO monitorulsv.ro

În această săptămână, procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au trimis în judecată al nouălea dosar legat de rețeaua de corupție de la Serviciul Permise Suceava, în care sunt implicați nu mai puțin de 79 de inculpați, inclusiv numeroși candidați care au dat mită pentru a își lua permisul. 18 dintre inculpați au cerut încheierea unor acorduri de recunoaștere a vinovăției, inclusiv un polițist.

După cum spun anchetatorii, pe parcursul anului 2020, începând din luna ianuarie, ofițerul Radu Obreja, în calitate de şef al Serviciului de Permise şi Înmatriculări Auto Suceava, împreună cu alți polițiști din cadrul aceluiași compartiment, ar fi constituit un grup infracțional organizat, din care ar fi făcut parte și instructori auto și administratori de școli de șoferi, precum și persoane fără o calitate specială.

Sumele primite de către Radu Obreja variau între 200 și 5.500 euro.

„Adevărul” a consultat amplul rechizitoriu care îi privește pe cei 79 de inculpați.

Astfel, anchetatorii spun că valoarea minimă a mitei date de către un candidat pentru a lua permisul de conducere era de 2.000 de euro. Și așa cum se precizează în rechizitoriu, candidaților de etnie romă li se cerea mai mult, adică cel puțin 2.200 euro.

Cum erau ajutați candidații analfabeți de către șeful de la Permise

Iar candidații care dădeau șpagă erau ajutați în două moduri diferite.

Prima variantă era una clasică, în cadrul căreia candidatului, urmare a unei înțelegeri prealabile, îi erau comunicate în mod conspirat răspunsurile corecte de către Radu Obreja. În cadrul variantei secundare de ajutor, candidatul era echipat cu o cască și o vestă specială, care avea disimulate sisteme de comunicare audio-video la distanță iar răspunsurile corecte aferente chestionarului erau comunicate de către o altă persoană, activitatea desfășurându-se cu acordul și sub atenta coordonare a altor doi polițiști.

Ambele metode utilizau aceeași rețea, candidații fiind livrați grupării infracționale de către membri care dețineau de regulă calitatea de administratori de școli de șoferi sau instructori auto și care acționau după reguli bine stabilite.

Dominantă ca manieră de fraudare a probei teoretice, metoda clasică presupunea ca, în schimbul șpăgii primite, Radu Obreja să comunice în mod direct candidaților răspunsurile corecte aferente chestionarului electronic. Comunicarea se realiza într-o manieră organizată și presupunea ocuparea de către candidat a unui anumit loc în sala de examinare (de regulă cel situat în imediata apropiere a biroului deținut de către lucrătorul de la sala de examinare) pentru ca Radu Obreja, din poziția pe care o ocupa, să observe ecranul stației de lucru și să poată comunica în șoaptă răspunsurile corecte aferente chestionarului. Iar în mai multe rânduri, camerele de supraveghere din sala de examen l-au surprins pe Radu Obreja șoptind candidaților răspunsurile corecte la chestionar.

Pe primul loc la promovabilitate, dar și la accidente mortale

Conform anchetatorilor, s-au efectuat cercetări privind săvârșirea infracțiunilor referitoare la fraudarea probei teoretice pentru obținerea permisului de către 128 de candidați, dintre care pentru 102 au fost identificate la perchezițiile domiciliare însemnări olografe ale comisarului șef Radu Obreja, privind sprijinul oferit în fraudare, în contextul desfășurării de către acesta a activității de supraveghetor la sala de examinare.

Numeroasele probe strânse au scos la iveală faptul că pe parcursul anului 2020, comisarul șef Radu Obreja a profitat de funcția pe care o avea la Permise, pentru a facilita, contra remiterii unor sume de bani cu titlu de mită, fraudarea examenului teoretic pentru obținerea permisului de conducere.

Deși probele certe cu privire la activitatea infracțională se referă la situații concrete de fraudare a probei teoretice în perioada ianuarie 2020 – noiembrie 2020, procurorii au descoperit multiple indicii cu privire la funcționarea grupului infracțional organizat și anterior acestei perioade, mai precis între anii 2015 - 2020.

Potrivit anchetatorilor, în această perioadă, promovabilitatea înregistrată la nivelul județului Suceava era ca medie peste promovabilitatea înregistrată la nivel național.

„Se observă însă că în realitate, acest indicator nu se transpune într-un județ mai sigur pentru conducătorii auto și pentru ceilalți participanți la trafic, întrucât, așa cum a reieșit din datele statistice anuale elaborate pentru perioada 2015-2020, județul Suceava a înregistrat în fiecare an din perioada menționată cel mai mare număr de accidente rutiere mortale, uneori la o diferență semnificativă față de județul/județele plasate pe locul secund”, spun procurorii anticorupție.

În anul 2015, când s-a constatat cel mai mare ecart între promovabilitatea la nivelul județului Suceava și cea de la nivel național (7,95%), numărul de accidente mortale înregistrate la nivelul județului Suceava a fost de 82 (reprezentând 25,08% din totalul accidentelor grave înregistrate). 

În perioada anilor 2015-2020, numărul de accidente mortale înregistrate pe raza județului arondat SPCRPCIV Suceava a fost cel mai mare la nivel național, considerabil mai mare față de București și aproape dublu față de cea mai mare unitate administrativ teritorială ca suprafață – județul Timiș.

Tot pentru perioada 2015-2020, procurorii au constatat că cei mai mulți dintre candidații care au dat mită pentru a lua permisul aveau un grad mare de analfabetism.

„În cazul majorității persoanelor aflate în situația mai sus menționată, gradul de analfabetism era pronunțat, astfel încât posibilitatea concretă ca un elev să promoveze prima dintre probe, cea teoretică, anihila orice demers al individului de a obține permis de conducere și de a identifica de urmare un loc de muncă remunerat corespunzător pregătirii superioare. Totodată, în cazul persoanelor ce desfășurau activități în spațiul comunitar, studierea legislației aferente și pregătirea corespunzătoare necesară promovării probei teoretice pentru obținerea permisului de conducere erau incompatibile cu desfășurarea activităților pentru care era necesară părăsirea teritoriului țării, astfel încât posibilitatea ”simplificării” procedurii de obținere a permisului de conducere a reprezentat un deziderat. De altfel, din actele de urmărire penală a rezultat că un procentaj foarte ridicat din numărul total de persoane care au beneficiat de serviciile oferite de gruparea infracțională și-au desfășurat sau își desfășoară activitatea în afara țării”, se precizează în rechizitoriu.

„Înainte puneam 150 de euro în dosar și puneam examenul când vream eu”

În cadrul rechizitoriului întins pe sute de pagini sunt numeroase interceptări relevante. Iată mai jos una dintre ele, în care un instructor stă de vorbă cu un candidat.

CANDIDAT: Am vorbit și cu tata și o zis, du-te la băieți, băieții te sprijină fără nicio problemă, fără așa, și te-ajută!

INSTRUCTOR: Deci, eu vă iau, eu vorbesc de tot, cu orice intervenție, oricine în județ, gen! S-o f…t treaba la mall de o săptămână!

CANDIDAT: Băga-mi-aș picioarele să-mi bag!

INSTRUCTOR: Adică nu-i…noi înainte puneam 150 de euro în dosar și puneam când voiam eu! Într-o săptămână, două dădeam examenul!

CANDIDAT: Da’ nu-i problemă de asta! Că nu-i nicio problemă…

INSTRUCTOR: Nu, da’ știu, tocmai de asta! Acuma nu am cui să-i mai dau că pe OBREJA care mă ajuta pe mine, ăsta cât mai stă, o lună, nu-l mai, gata, pe-acolo…și stă numai el acolo, și la el dacă te duci cu ceva…i-o dus ăștia de Crăciun ceva, un tort amândoi, o zis că asta-i mită, și i-o dat tortul înapoi!

100 de euro pentru fiecare răspuns corect șoptit

Mai trebuie spus că și șpaga era calculată în funcție de numărul de întrebări la care erau ajutați candidații. Astfel, pentru 10 răspunsuri corecte, tariful era de 1.000 de euro, adică 100 euro răspunsul corect.

În septembrie 2020, un instructor vorbește despre tarife cu un alt instructor.

INSTRUCTOR: (neinteligibil) ține minte, spune-i, numai 10 întrebări îi face și costă 1000 de euro (neinteligibil)

BĂRBAT: (neinteligibil)

INSTRUCTOR: Atuncea îl dai tu pe mâna lu’ .....? La instruire?

BĂRBAT: Nu. Eu mă duc și iau banii la babă și am plecat de aicea, și scot și baba din peisaj.

INSTRUCTOR: Brânza mă-si, așa nepregătită! Da’ eu tre’ să iau băiatul, eu sau tu, să-l dau pe mâna lu’ ....., și să-l deie pe listă, să-i ție scaun, sunt niște pași grei, sensibili! Să-i ție scaun domnu’ .... și să-i spună… să-l instruiască…ăștia-s pașii!

În februarie 2021, la audieri, un instructor auto le-a spus anchetatorilor mai multe detalii despre împărțirea șpăgilor: „Candidații pe care îi făceam cu vesta erau împărțiți în două categorii: majoritatea proveneau de la alte școli de șoferi și intermediați în principal de un polițist și o parte care proveneau de la școala mea de șoferi. Cu privire la cea de-a doua categorie, suma pe care o percepeam candidatului era aproximativ 2000 de euro din care 1000 de euro îi dădeam unui polițist pentru a-i da lui Obreja Radu, 500 de euro îmi reveneau mie și 500 de euro altei persoane. De regulă suma de bani pe care o percepeam era de 2500 de euro și reprezenta 2000 de euro pentru fraudarea probei teoretice și aproximativ 500 de euro pentru fraudarea probei practice uneori fiind situații când nu se remiteau chiar 500 de euro, ci mai puțin, 200, 300 de euro, depinde de fiecare elev în parte”.

De regulă, în cazul persoanelor de etnie romă suma de bani solicitată și primită de Radu Obreja era de 2.500 de euro sau chiar mai mult, în funcție de cum se înțelegeau sau cum transmitea instructorul. Situația era similară și în cazul persoanelor care erau cu mutație, aceștia fiind nevoiți să dea șpagă mai mare.

Investigator sub acoperire de analfabet

În cadrul investigației a fost folosit și un investigator sub acoperire de candidat analfabet. Acesta a vorbit cu administratorul unei școli de șoferi, prilej cu care i-a dat acestuia de înțeles că este neșcolarizat și ar fi foarte dificil să susțină și să promoveze proba teoretică pentru permisul de conducere.

„În acest context, fără a întreba chestiuni suplimentare, instructorul i-a comunicat investigatorului că îl costă 3900 euro fraudarea examenului teoretic pentru permisul de conducere. De subliniat este maniera în care persoanele implicate direct sau tangențial în discuție înțeleg să pregătească discuția al cărei scop este evident ilicit, și anume asigurarea caracterului conspirat, prin lăsarea telefoanelor mobile într-o altă încăpere decât cea în care se poartă discuția, purtarea convorbirii pe un ton scăzut, șoptit precum și limitarea la maxim a conversației, fiind comunicate doar elementele esențiale”, precizează anchetatorii.

Iată mai jos o discuție relevantă în acest sens.

Investigator: Frate eu nu prea…citesc bine.

Instructor: Am înțeles.

Investigator: Mie mi-e frică de sală!

Instructor: Am înțeles.

Investigator: Da nu… mi-e rușine să zic așa…bă eu nu știu să citesc. Zic și eu așa că nu văd și cine mă întreabă zic, bă…eu nu prea văd bine . Eu văd bine, dar….

Instructor: Bun…neinteligibil…păi hai să putem face ceva…ăăă…cifra, vă interesează?

Investigator: Da.

Instructor: Cu siguranță da.

Investigator: Oricum nu e problemă că are balta pește …

Instructor: E 3 virgulă 9!

Investigator: Îhâ..da..

Instructor: 3900.

Ulterior, pentru că avea mutație în Suceava, investigatorului sub acoperire i s-a cerut o șpagă mai mare, de 5.000 de euro. Acesta s-a conformat și a pus banii în torpedoul unei mașini a unui instructor, totul fiind înregistrat în detaliu cu camere ascunse.