„Dacă într-un sat au găsit trei oameni bolnavi de COVID, au omorât tot satul?”. Protestul a trecut, problemele oierilor au rămas

Fermierii veniți să-și spună, din nou, nemulțumirile au plecat cu un gust amar de la București. Problemele lor sunt tot acolo, iar evaluarea președintelui Uniunii Oierilor din România este că se vor croniciza.

Fermierii au plecat tot fără soluții din București Foto: Constanța Ștefan

Mii de fermieri au venit pe 15 septembrie la București, să protesteze în Piața Victoriei, cu speranța că ar putea grăbi anumite decizii care li se tot promit din iunie, de când Uniunea Europeană a decis interzicerea exportului de oi din România. Au plecat în schimb cu un gust amar. Nemulțumirile lor, cât se poate de îndreptățite, au fost trecute în planul doi din cauza violențelor generate de instigatorii infiltrați printre manifestanți.

Ce au sperat și ce încă a rămas de rezolvat am încercat să descifrăm stând de vorbă cu președintele Uniunii Oierilor din România, Maniu Vonica.

Vonica a sancționat din start atitudinea celor care, sub pretextul că susțin demersul fermierilor, au transformat un protest legitim într-un eveniment care putea duce la violențe și mai mari. Este motivul pentru care cei mai mulți crescători înscriși în Uniune au și plecat, încă din după-amiaza zilei de 15 septembrie, spre casă, cu gândul la ce le mai rămâne de făcut în situația grea în care se află.

„Suntem solidari cu problemele fermierilor. Problemele reale, problemele pe care le știți, pe care le spunem de ceva timp, (...) dar întotdeauna ne-am ferit de politizarea acestor elemente”, a precizat Vonica.

Exportul către țările terțe și întrebările fără răspuns

Discuțiile purtate de reprezentanții oierilor cu oamenii politici nu au dus, nici de data aceasta, la rezultate concrete. Mai mult, au apărut noi luări de poziție care îi bulversează și mai tare pe fermieri. Fostul ministru al Agriculturii, Florin Barbu, a afirmat că România ar putea relua oricând exportul către țările terțe, fiind la mijloc doar o chestiune de voință politică. Barbu a argumentat că Uniunea Europeană nu are atribuții legale de a interzice României comerțul direct cu statele din afara spațiului comunitar (țările terțe). Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a criticat la rândul său dur deciziile Comisiei Europene de a bloca comerțul extern, declarând că restricționarea exporturilor de ovine este „o măsură profund disproporționată în raport cu situația epidemiologică existentă și cu impactul economic major asupra sectorului ovin din România”.

Declarațiile nu schimbă însă situația din teren, punctează Maniu Vonica.

„Ce ne întristează pe noi sau ne supără este faptul că prea mult durează. Orice măsură, orice plan”, a semnalat Vonica, sancționând faptul că structurile europene întârzie luarea unei decizii, cu efecte catastrofale pentru un întreg sector al agriculturii din România. Decizia de interzicere a exporturilor s-a adoptat în 17 iunie, iar la trei luni distanță „încă nu s-a întâmplat nimic, doar discuții”. Vonica a amintit și de declarațiile europarlamentarului Daniel Buda, care i-a anunțat pe fermieri că vor fi despăgubiți și că exporturile de oi vaccinate către țările terțe vor fi deblocate în maximum o lună de zile, însă fără să ofere garanții.

„Notați-vă data și întrebați-l peste o lună! (...) Aș putea garanta că până în 31 decembrie nu se întâmplă nimic și mi-e teamă să nu se mai prelungească, pentru că derogările de la Bruxelles toate sunt cu timp, nu se întâmplă nimic în 5 zile, în 7 zile”, a punctat Maniu Vonica.

Vaccinarea care sperie

Crescătorilor de animale li s-a transmis că planul negociat la Bruxelles care are ca obiectiv deblocarea exporturilor către țările terțe include vaccinarea gratuită asigurată de UE. Comisia Europeană a oferit, cu titlu gratuit, peste 1,3 milioane de doze de vaccin care să fie utilizate strict pentru imunizarea animalelor pregătite de export, nu pentru întregul efectiv din țară. În plus, fermierii ale căror animale au fost sacrificate din cauza pestei micilor rumegătoare vor primi despăgubiri substanțiale, care vor acoperi atât contravaloarea animalelor ucise, cât și profitul pe care l-ar fi obținut, plus sumele necesare pentru repopularea fermelor.

„Vaccinăm, vaccinăm, dar în momentul de față, conform acelui regulament, nu mai avem voie să exportăm dacă vaccinăm. Că vom obține (n. red. - dreptul de a exporta)? Hai să obținem. În momentul de față așa scrie regulamentul”, a mai spus președintele Uniunii Oierilor din România.

Crescătorii de animale nu resping vaccinarea, a arătat Maniu Vonica. Ei vor animale sănătoase, vor să le trateze, însă în același timp au nevoie de certitudini. Vor să fie siguri că nu vor rămâne blocați timp de doi ani de zile, altfel degeaba le sunt date drept exemple țări precum Grecia, Cipru, Croația.

„Suntem cu totul și cu totul diferiți. Ei sunt consumatori de carne de oaie. Au altă cultură, nu ca și noi. Noi trăim din domeniul acesta, sectorul nostru trăiește din export, or ei cumpără”, a mai spus Vonica.

Pe de altă parte, Maniu Vonica insistă asupra faptului că fermierii din Uniunea Oierilor din România vor strict soluții. Nu și-au fixat drept obiectiv să solicite demisia vreunei persoane sau să stabilească vinovați, pentru că sunt convinși că nu le stă în putere să decidă destituirea, la fel cum nu le stă în putere să impună viitorul ocupant al unei funcții. „Nu mi-aduc aminte când am pus noi în funcție un director sau un președinte sau un ministru. (...) Noi ne spunem problemele și încercăm să găsim soluții cu cei care sunt acolo”, a mai spus Vonica.

„S-au omorât atâtea animale și nu spune nimeni: mâine îți dau banii!”

Cu fiecare zi care trece, situația fermierilor se complică. Animalele cresc, iar posibilitatea de a mai livra către abatoare, pentru a exporta carne acolo unde mai există cerere, se îngustează. „Clienții care cumpără din România carcasă, în general, vor carcasă mică. Asta însemnând maxim 35 kg „în viu” animalul. Deci s-a mai strecurat marfa, a mai plecat. Acum deja marfa a depășit această greutate, sunt 40, 45, 50 kg în viu, și nu se mai prea poate valorifica în carcasă”, atrage atenție reprezentantul Uniuni Oierilor din România.

Costurile vor crește în continuare, pentru că de la acest moment fermierii vor fi obligați să întrețină și animalele pe care în condițiile în care nu erau restricționate exporturile de animale vii le-ar fi vândut deja. Peste toate, a venit decimarea turmelor în care s-a diagnosticat boala, fără ca fermierilor să li se poată avansa clar un termen la care vor primi despăgubiri.

„Sprijinul clar nu există la momentul ăsta. Doar discuții. S-au omorât atâtea animale și nu spune nimeni: mâine îți dau banii! Știu foarte multe animale sacrificate din anii 2024 și poate 2025 și nu s-au despăgubit, pe motiv că x, că y, că li s-a dat o amendă. Una e una, alta e alta. Dacă am greșit ceva, mă amendezi. Dar dacă mi-ai omorât ceva, e proprietatea mea. Ai luat o decizie să mă expropriezi, adică să mi le sacrifici. E o certitudine, o realitate. Le-ai numărat. Dom'le, că n-am avut 10, n-am avut, nu mi le plătești, am înțeles, dar mi-ai omorât 800. Dă-mi banii! Pentru că, vă spun un lucru pe care l-am auzit la cineva și are perfectă dreptate: un proprietar are un focar și se întâmplă și încep să-i moară. Dacă nu i le sacrifică nimeni, poate îi mor 100, 150 și-i trăiesc 800. Și le reface. Dacă i le omori pe toate, rămâne cu nimic. Vă întreb, dacă într-un sat, când a fost COVID, au găsit trei oameni bolnavi, au omorât tot satul? Hai să discutăm concret. E același lucru. Cum iei decizia să-i sacrifici tot, indiferent de consecințe, și le sacrifici și, pa. Că așa spune Comisia. Mor 10-15% și restul scapă, trec prin boală, se imunizează. Omorâm tot. Exact asta e întrebarea. Dacă într-un sat găsești cinci oameni bolnavi, ai omorât tot satul? Nu îi tratezi?”, a conchis Maniu Vonica.

De ce vaccinarea, singură, nu e o soluție

Sacrificarea tuturor animalelor în cazul în care boala a intrat într-o turmă este o măsură severă, admite medicul veterinar Ioan Bozgă, președintele Colegului Medicilor Veterinari Olt. Medicul explică faptul că normele impun ca la existența unei suspiciuni să se recolteze un eșantion de probe, iar dacă apare o probă pozitivă, acolo se oprește testarea. Asta înseamnă că și crescătorii de animale au dreptatea lor atunci când susțin că le sunt omorâte animale sănătoase. Măsura este însă pentru a nu risca răspândirea bolii, iar asta cu atât mai mult cu cât a devenit evident că restricțiile de transport nu sunt respectate și că mișcările de animale continuă să se producă.

Pe de altă parte, vaccinarea propusă ca măsură pentru eradicarea bolii, singură, nu va rezolva problema, tocmai din cauza celor expuse mai sus.

„Normele spun că de la ultima vaccinare, 2 ani de zile trebuie să rămână acele animale în regiunea respectivă, în cazul nostru, în țară. Pericolul e următorul: trec 2 ani de zile, vaccinăm totul, dar dacă peste o lună mai apare un focar, se ia de la zero totul. Așa sunt normele impuse. Însă, animalele se mișcă. Sunt suspiciuni că și acum ei mișcă animalele dintr-o zonă în alta, noaptea, fără nicio documentație și fără să știe nimeni. De asta e foarte, foarte greu”, a explicat medicul.