Set, meci şi de la capăt

Jucătoarea română de tenis, Monica Niculescu, ocupă locul 47 în clasamentul WTA, cea mai bună poziţie din întreaga ei carieră. A rămas fără sponsor în urmă cu doi ani, într-un sport unde acesta este vital. S-a zbătut până a răzbit şi a ajuns printre cele mai valoroase jucătoare ale lumii.

Adevărul Sporturi: Cum te simţi, Monica, printre cele mai bune 50 de jucătoare ale lumii?

Monica Niculescu: Obosită (râde). Am în spate şapte turnee şi am lipsit de acasă aproximativ două luni, nici nu am cum să mă simt altfel. Dar a meritat. Sunt acolo unde mi-am dorit.

Ba chiar mai mult. Anul trecut pe vremea asta eram în clasament peste locul 150, iar eu îmi propusesem să ajung în primele 100. Iată că sunt pe 47 în WTA. Deci e mai mult decât o îndeplinire a obiectivului. E un vis pe care îl trăiesc.

Care a fost cel mai greu turneu de anul acesta?

Toate sunt în felul lor. Însă cel mai greu, pe care l-am resimţit din plin, a fost turneul de la Zürich. Înainte jucasem semifinalele la dublu la Moscova şi trebuia să ajung a doua zi pentru a intra în calificări.

M-am culcat la 3 noaptea, m-am trezit la 6 să iau avionul, am ajuns în Elveţia, nici nu am apucat să mă cazez şi m-am dus direct pe teren. În ziua respectivă jucam şi două meciuri în calificări. Mi-a mers bine, am câştigat în faţa Soranei (n.r.- Cârstea) şi a celeilalte rivale şi am ajuns pe tablou. Însă toate acestea fac parte din viaţa de sportiv.

Care a fost cea mai grea perioadă din cariera ta?

Au fost multe perioade grele. Cel mai dificil mi-a fost când am rămas fără sponsor în urmă cu doi ani. Nici acum nu am. Astfel că banii pe care îi câştig din tenis ajung înapoi.

Apoi a urmat o perioadă când nici nu câştigam... Însă m-am zbătut, am muncit mult, iar antrenorul, Călin Ciorbagiu, şi părinţii m-au susţinut şi m-au încurajat.

Te-ai gândit în acea perioadă să te laşi de tenis?

Am avut şi momente de-astea, nu doar când am aflat că nu mai am sponsor, ci şi când eram la început. Însă m-am redresat repede. Fac tenis de la 5 ani, la început pentru sănătate, apoi voiam să fiu faimoasă. Asta ştiu cel mai bine, n-aş putea să fac altceva.

Ce turnee urmează până la sfârşitul anului?

Vreau să particip la Turneul Campionilor români dacă se va juca. Dacă nu, până pe 28 decembrie oricum voi sta acasă şi mă voi pre­găti pentru primul turneu de Mare Şlem din an, Australian Open.

Ce obiective ţi-ai propus pentru 2009?

Va fi mai greu acum să avansezi. Vreau doar să joc bine. Nu vreau să fac paşi foarte mari. Un loc în primele 30 ar fi foarte bine.

Colecţionează cartele, magneţi şi monede

Pe unde a fost, Monica Niculescu nu a uitat să ia câte un suvenir. Pe unele a dat bani, pe altele le-a primit. „Colecţionez cartelele de la hotelurile unde sunt cazată, mai cumpăr magneţi cu oraşele pe unde joc şi câte o monedă”, spune a doua cea mai bună jucătoare de tenis română, după Sorana Cîrstea.

Când nu se află pe terenul de tenis sau în vreun turneu, Monica Niculescu adoră să se plimbe singură sau să meargă cu părinţii la restaurant. „Pentru că sunt mai tot timpul plecată, nu prea am prieteni.

Prietenii mei sunt din lumea tenisului. Aşa că cele mai multe activităţi, cum ar fi plimbat, uitat la film, le fac de una singură”, încheie Niculescu.