Galeria
Pe toate meridianele globului şi în toate limbile pământului, „galeriile” folosesc în general cuvinte puţine care îmbracă în ele toată dragostea publicului pentru echipele naţionale.
Ne apropiem de o pauză în campionatele naţionale de fotbal, 26 martie va fi o zi rezervată de UEFA pentru meciuri internaţionale. Profităm de acest răgaz pentru a scrie „la rece" despre suporterii de pretutindeni fără să ne erijăm în sfătuitori pentru ai noştri fiindcă ei, oricum, rămân ultraşi, câini, lupi etc. Să fie sănătoşi! Dacă nu vor ajunge să se înjunghie între ei...
Pe toate meridianele globului şi în toate limbile pământului, «galeriile» folosesc în general cuvinte puţine care îmbracă în ele toată dragostea publicului pentru echipele naţionale.
Majoritatea încurajărilor adoptă formula clasică a scandării numelui ţării respective. Câteva exemple:
I-TA-LI-A !, ES-PA-ÑA !, E-LLAS !
Există şi alte genuri de încurajare. Cehii îşi susţin echipa prin repetarea a trei silabe: DO-TO-HO ! Publicul ungar foloseşte scandarea: RA-RA-HOIRA! Spectatorii din fosta Iugoslavie folosesc încurajarea PLA-VI !, o referire la culoarea albastră (plavi = albaştri) specifică echipamentului.
Săptămâna viitoare, despre suporterii englezi, suedezi şi... români (Pe ei, pe ei, pe mama lor!).
Notă: materialul este preluat din „Adevărul de duminică".





















































