Educația alimentară a românilor, la pământ: Cazul a fost adus în atenția Senatului cu o propunere concretă
0Sănătatea publică a fost o problemă ultramediatizată în anii 2020-2021, când pandemia era la modă în România. Între timp, subiectul a fost abandonat complet, deși conducem în mai toate topurile nedorite din cauza obezității și sedentarismului. Cele două probleme sunt legate și pot fi explicate, parțial, și din cauza faptului că educația alimentară a românilor e la pământ!
Tocmai de aceea, de peste o lună, vicepreşedintele Agenţiei Naţionale pentru Sport (ANS), Gabriel Toncean, insistă pentru introducerea unei discipline de educaţie nutriţională în şcoli, cel puţin la nivel gimnazial. Scopul? Combaterea obezităţii infantile.
Ieri, Gabriel Toncean a dezvoltat proiectul său în cadrul unei dezbateri în Senat: „O educaţie nutriţională corectă, un viitor sănătos pentru copiii noştri“. Redăm, în rândurile de mai jos, cele mai importante declarații despre acest proiect.
Ce a spus Gabriel Toncean?
*Cu toţii ştim că majoritatea tinerilor şi copiilor noştri practică sportul accidental, că frecventarea orelor de sport lasă de dorit, iar sedentarismul şi alimentaţia deficitară sunt factorii determinanţi ai flagelului numit obezitate infantilă. Scopul acestei dezbateri nu este de a vă prezenta o statistică a alimentelor procesate pe care le consumăm sau le aruncăm zilnic, ci de a trage un semnal de alarmă privind starea de sănătate a populaţiei, în mod special a generaţiilor tinere, stare cauzată de lipsa cunoştinţelor privind adoptarea unei discipline alimentare sănătoase.
*A învăţa despre alimentaţia sănătoasă şi a dezvolta obiceiuri alimentare corecte este deci un demers obligatoriu din perspectiva viitorului naţiunii noastre. Este datoria noastră, a tuturor, să declanşăm acest proces de învăţare conştientă, de educaţie sistematică, dacă vrem ca starea de bine a tuturor categoriilor sociale să devină o permanenţă a României moderne şi dacă ne dorim cu adevărat să comitem un act umanitar de prevenire a bolilor cauzate de obezitatea infantilă.
*Obiceiurile alimentare sănătoase încep de la o vârstă fragedă şi influenţează starea de sănătate a unui organism pe termen lung, iar demersul de convingere a unui copil şcolar sau adolescent, să adopte un stil de viaţă alimentar sănătos este pentru un educator sau părinte o veritabilă provocare.
*Din păcate, în România procentul numărul copiilor supraponderali este într-o continuă şi alarmantă creştere. În momentul în care noi discutăm această chestiune, poziţia noastră de fruntaşi ai Europei în ceea ce priveşte obezitatea infantilă se consolidează. De asemenea, doresc să mai subliniez un aspect: alimentaţia sănătoasă oferă copilului energia necesară pentru activităţile şcolare şi extracurriculare alimentând psihicul aflat în plină dezvoltare. Pentru un organism încă tânăr şi nematur bilogic, o carenţă nutriţională accentuată poate deveni factorul decisiv al naşterii unor dezechilibre chimice care, la rândul lor, produc stări de depresie sau anxietate, apatie şi lipsa voinţei sau în cele din urmă, chiar prăbuşirea fizică şi psihică a individului. Din contră, un copil bine hrănit şi mai ales, corect hrănit, îşi va dezvolta calităţile fizice şi psihice, având mai multă capacitate de adaptare la situaţiile stresante. Cercetările confirmă că multe tulburări comune de sănătate mintală sunt asociate cu deficienţe nutriţionale.
*Ceea ce îmi doresc prin acest proiect de educaţie nutriţională este să ajut copiii şi tinerii să îşi dezvolte responsabilitatea asupra alegerilor alimentare, să dobândească cunoştinţe adecvate despre nutriţie, să poată analiza conţinutul alimentar al produselor consumate şi să le crească stima de sine. Am convingerea că o generaţie sănătoasă e o generaţie educată nutriţional; o generaţie sănătoasă fizic şi psihic este o generaţie care nu-şi va rata destinul, care va fi conştientă de forţele ei şi va avea încredere în alegerile pe care va chemată să le facă.
*Vă dau un exemplu minor: majoritatea părinţilor oferă frecvent şi greşit copiilor fresh de portocale, neştiind că fructoza rezultată din fructele stoarse creşte alarmant rezistenţa la insulină, ceea ce are un impact negativ direct asupra sănătăţii copilului. Încercaţi să mâncaţi acelaşi număr de fructe folosite pentru obţinerea unui pahar de fresh, dar în starea naturală şi veţi fi uimit cum la scurt timp după consum, starea dumneavoastră de bine va fi afectată în mod vizibil.
*Educaţia nutriţională trebuie să reprezinte o garanţie a dezvoltării copilului, o poliţă morală în procesul de deprindere a obiceiurilor alimentare sănătoase pentru toată durata vieţii. Copii care sunt alimentaţi corect şi practică sportul mai mult ca sigur vor adopta aceste deprinderi şi în viaţa de adulti şi îşi vor educa la rândul lor copiii pe baza aceloraşi principii de viaţă. Obiceiurile alimentare sau dezvoltarea calităţilor motrice se formează încă din copilărie şi vor dura toată viaţa, de accea consider că este important să intervenim cât mai repede şi să luăm măsurile care se impun, astfel încât subiectul obezitate infantilă în România să rămână doar o tristă amintire.
*Un tineret educat nutriţional înseamnă o generaţie viitoare de cetăţeni sănătoşi care, prin însăşi starea lor generală de sănătate nu vor pune presiune suplimentară pe sistemele medico-sanitare şi sociale; pe termen lung, asta înseamnă o descărcare de presiune chiar şi în ceea ce priveşte bugetul unei ţări. Pot să vă spun că multe state civilizate precum SUA, Canada, Regatul Unit al Marii Britanii, Japonia, Australia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Islanda, Franţa sunt ţări în care care educaţia nutriţională este deja o prioritate, fiind inclusă în curriculumul şcolar şi abordată separat ca disciplină sau ca modul în cadrul altor lecţii existente. Cred că este de datoria noastră ca părinţi, ca educatori şi cetăţeni ai României, să facem acelaşi lucru pentru copiii noştri şi asta bineînţeles fără a supraaglomera programa şcolară.
Se încarcă comentariile...
