USR și UDMR, reacții negative față de Adrian Veștea: „Nu are legitimitate” / „Pe voturile noastre nu se poate baza”

Reacțiile critice la adresa desemnării lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru au continuat luni, atât din partea USR, cât și a UDMR, două formațiuni ale căror voturi ar putea conta în procesul de învestire a noului guvern.

USR și UDMR pun sub semnul întrebării șansele de învestire ale lui Veștea. FOTO: Inquam/O. Ganea

Ministra Mediului, Diana Buzoianu (USR), a declarat la Digi24 că vede în desemnarea lui Veștea perspectiva revenirii la o formulă de tip „USL 3.0” și a afirmat că nu ar susține un astfel de executiv.

„Problema pe care noi o avem, cum văd eu discuția, este că un guvern Veștea va fi un guvern care se va duce către USL 3.0”, a spus Buzoianu.

Ea a susținut că românii au respins deja o astfel de formulă politică la alegeri.

„Românii au avut pe buletinul de vot acum un an USL 3.0. Au avut nu o dată această opțiune, au avut de două ori această opțiune. Românii au decis fără niciun fel de ambiguitate, cu milioane de voturi, că nu își doresc USL 3.0”, a afirmat ministra.

Potrivit acesteia, un asemenea guvern „nu are legitimitate” și nu reprezintă „o opțiune pentru România”.

USR: Nu mai intrăm la guvernare alături de PSD

Diana Buzoianu a reiterat poziția USR potrivit căreia partidul nu va participa la o guvernare alături de PSD.

„Noi am spus clar că alături de PSD nu mai intrăm la guvernare”, a declarat ea.

Ministra a respins și afirmațiile făcute de Adrian Veștea, potrivit cărora ar fi primit mesaje de susținere din partea unor membri și parlamentari USR.

„Nu a primit niciun mesaj. Poate a fost felicitat pentru nominalizare”, a spus Buzoianu.

Ea a adăugat că parlamentarii USR au decis în unanimitate să nu susțină guvernul propus de Eugen Tomac și că nu vede motive pentru ca această poziție să se schimbe în zilele următoare.

Buzoianu a mai afirmat că nu crede că un guvern Veștea va continua programul de reforme propus de Ilie Bolojan.

„Dacă va continua programul de guvernare al domnului Ilie Bolojan, bănuiesc că astăzi PSD nu era atât de fericit”, a spus ea.

În opinia sa, un astfel de executiv riscă să alimenteze creșterea curentului extremist și să readucă România în situația din perioada guvernării conduse de Marcel Ciolacu.

Întrebată dacă ar accepta să rămână ministru al Mediului într-un guvern condus de Adrian Veștea, Diana Buzoianu a răspuns negativ.

UDMR: Nu știm pe ce se bazează Adrian Veștea

La rândul său, liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a declarat că formațiunea nu a luat încă o decizie privind susținerea unui guvern condus de Adrian Veștea.

„Pe voturile UDMR nu poate conta încă în acest moment”, a afirmat acesta.

Csoma a precizat că UDMR dorește mai întâi o discuție cu premierul desemnat și că nu înțelege pe ce bază acesta afirmă că dispune de o majoritate parlamentară.

„Eu nu înțeleg de unde a luat cifra de 240. Dacă Tomac sau Nicușor Dan l-au asigurat, nu știu pe ce se bazează”, a declarat liderul deputaților UDMR la Digi24.

Acesta a adăugat că nimeni nu a discutat până acum cu formațiunea despre susținerea viitorului guvern.

„Cu noi nu a discutat nimeni, pe cele 30 de voturi nu se poate baza, pentru că nu am luat o decizie”, a spus Csoma.

„Nu vrem să luăm parte la scindarea PNL”

Liderul deputaților UDMR a afirmat că desemnarea lui Adrian Veștea a fost o surpriză și a insistat că partidul său nu dorește să fie implicat în conflictele interne din PNL.

„Nu vreau să fac speculații și nu dorim să luăm parte la încercări de scindare a PNL și la răfuieli interne”, a declarat acesta.

Csoma a pus sub semnul întrebării și afirmația lui Adrian Veștea potrivit căreia ar urma să continue programul de guvernare al lui Ilie Bolojan.

„Mi se pare interesantă această declarație a domnului Veștea. Nu știu dacă reflectă realitatea. Nu pot să-l cred pe domnul Veștea. Cum ar putea să colaboreze cu PSD dacă ei nu au fost mulțumiți de programul lui Bolojan?”, a afirmat liderul UDMR.

El a mai spus că declarațiile premierului desemnat privind existența unei majorități parlamentare se încadrează „în registrul marketingului politic”.