Interviu Scenariile care pot răsturna planurile lui Nicușor Dan. Coita: „Luna aceasta ne poate aduce orice fel de surpriză”

Analistul politic Alexandru Coita a analizat, într-un interviu pentru „Adevărul”, principalele scenarii politice legate de formarea viitorului guvern, în contextul nominalizării pregătite de președintele Nicușor Dan.

Următorul premier desemnat se va putea baza pe o majoritate parlamentară foarte fragilă Foto: Mediafax

Pentru formarea unei majorități, un guvern care se constituie în jurul PSD ar putea porni de la voturile social-democraților, la care s-ar adăuga contribuția celor 18 deputați ai UPR și cele 8 voturi ale grupului PACE. Minoritățile naționale ar putea aduce și ele cele 17 voturi ale lor, iar neafiliații ar putea contribui, după cum s-a menționat, cu 19 voturi. Social-democrații s-ar mai putea baza pe 15-16 voturi din așa-numita tabără anti-Bolojan din PNL, iar UDMR este cel care ridică cel mai mare semn de întrebare. Cele 31 de voturi ale acestora sunt considerate esențiale, deoarece fără acestea majoritatea nu s-ar putea contura.

Potrivit lui Alexandru Coita, poziția UDMR oscilează între o aripă conservatoare, cea care a dominat formațiunea până acum, și una mai liberală, apropiată de noua guvernare de la Budapesta, ceea ce se transpune și în poziția nesigură a acestora cu privire la intrarea în noua coaliție.

În ceea ce privește relația USR-PNL, analistul consideră că nu există încă o ruptură decisivă, dar viitorul acestei cooperări depinde de evoluțiile interne ale USR și de posibilele oferte de participare la guvernare. 

Coita identifică, de asemenea, cel mai defavorabil scenariu pentru președintele Nicușor Dan – respingerea celei de-a doua nominalizări și intrarea în dinamica alegerilor anticipate – și pentru PNL – o posibilă scindare a partidului –, iar în cazul lui Sorin Grindeanu, subliniază dificultatea gestionării măsurilor de consolidare fiscală într-un context bugetar restrictiv, în cazul în care PSD ajunge la guvernare.

Alexandru Coita: „Luna aceasta ne poate aduce orice fel de surpriză”

Înainte de nominalizarea pe care o pregătește Nicușor Dan, PSD ar avea o majoritate fragilă. Ce șanse sunt de învestire? 

Șansele de învestire sunt greu de estimat, pentru că, după cum am văzut, grupurile acestea neafiliate, independente, sunt greu de controlat, greu de prezis. Însă, probabil că ar fi cea mai mare șansă de până acum, chiar și numai pentru că, în cazul în care ar pica a doua nominalizare în Parlament, parlamentarii din aceste grupuri – vorbim de independenți, Pace, UPR – ar avea șanse mici, probabil, de a reintra în Parlament în cazul unor alegeri anticipate, și probabil că teama de a-și pierde mandatul ar conta în acest caz. Dar, repet, greu de estimat în acest moment.

La mâna cui vor fi PSD și Nicușor Dan, dacă următorul premier desemnat va trece de votul Parlamentului?

Depinde de formula cu care se va merge. Dacă vorbim doar de o majoritate cu aceste grupuri eterogene din Parlament, altele decât AUR, vom vorbi cu siguranță de o susținere fragilă. Însă este posibil – și aici intrăm pe tărâmul speculațiilor, evident – ca cei din PSD să reușească să tragă și alți parlamentari în rândul lor, fiind la guvernare; acest lucru s-a mai întâmplat în trecut, să-și consolideze majoritatea. Însă, cu siguranță, nu va fi deloc simplu să guverneze în condițiile unei majorități foarte, foarte restrânse.

Cum interpretați faptul că UDMR e de acord să voteze dar nu sunt la fel de dornici să intre la guvernare?

În opinia mea, UDMR se află în prezent la o intersecție, oscilând între aripa conservatoare, care a caracterizat partidul în ultimii ani, și o tendință mai liberală, reprezentată de persoane precum domnul Csoma Botond, care pare să se alinieze mai degrabă cu direcția noului guvern de la Budapesta. Aici cred că este cheia problemei. Nu cunosc exact calculele interne ale acestora, dar mă aștept ca, în final, UDMR să se comporte ca un partener constructiv și să susțină investirea noii majorități. 

Ce șanse mai vedeți pentru o alianță strânsă între USR și PNL, după votul liberalilor pe Legea ANI?

Depinde de evoluțiile din interiorul USR. Cu siguranță, poziția de prim-ministru interimar, deținută de Bolojan, a contat și probabil va lăsa urme. Rămâne de văzut dacă Dominic Fritz va rămâne în continuare la conducerea partidului pe termen mediu și dacă vor avea loc mișcări semnificative în USR. Deocamdată nu observ o ruptură decisivă între USR și PNL, cu excepția cazului în care președintele Nicușor Dan ar reuși să-i apropie de Palatul Cotroceni, eventual prin perspectiva unei participări la guvernare acum sau în viitor. Deși acum probabil că nu se va întâmpla, pe viitor ar putea fi tentați să revină la guvernare, mai ales că experiența anterioară le-a priit și i-a energizat, spre deosebire de anul 2020, când, în opinia mea, au fost oarecum copleșiți de responsabilitatea guvernării, fiind un partid nou și aflat de puțin timp în arena politică majoră. 

Ce surpriză ne poate aștepta luna aceasta, cu învestirea Guvernului?

Luna aceasta ne poate aduce orice fel de surpriză, iar eu cred că este dificil să anticipăm direcția pe care o va urma viitorul guvern. Nu trebuie să uităm că, în interiorul PSD, există presiuni puternice din partea aripii conservatoare, care cere măsuri sociale și relaxare fiscală. În același timp, însă, bugetul nu permite astfel de măsuri, iar pentru România este necesar să continuăm pe calea consolidării fiscale – un traseu care, din păcate, nu poate fi negociat în acest moment, chiar dacă ne-am dori să indexăm salariile și pensiile sau să creștem veniturile populației. Mă aștept, așadar, la o anumită continuitate, dar nu în sensul măsurilor de austeritate impuse de guvernul Bolojan, ci mai degrabă printr-o abordare mai echilibrată. 

Care ar fi cel mai prost scenariu pentru Nicușor Dan?

Cel mai prost scenariu pentru președintele Nicușor Dan ar fi acela în care cea de-a doua nominalizare cade, iar România intră într-o dinamică marcată, pe de o parte, de perspectiva iminentă a alegerilor anticipate, iar pe de altă parte, de posibile presiuni pentru suspendarea președintelui. 

Care ar fi cel mai prost scenariu pentru Ilie Bolojan, Sorin Grindeanu și USR?

Pentru Ilie Bolojan și USR, cel mai prost scenariu este mai greu de prevăzut. Deși aceștia și-au declarat public intenția de a avea o poziție clară și de a guverna, există o rezistență semnificativă în rândul susținătorilor lor față de posibilitatea de a sprijini un guvern PSD. În prezent, cred că se află într-o perioadă de consolidare și, cel mai probabil, își vor păstra poziția la un nivel rezonabil.

 În ceea ce privește PNL, cel mai rău scenariu ar fi o scindare a partidului, o parte dintre membri orientându-se spre susținerea guvernării sau către o nouă aliniere politică, deși unii ar putea considera acest lucru drept o curățare benefică a partidului. Pentru USR, pericolul ar fi reapariția conflictelor interne, ceea ce ar putea duce la pierderea coeziunii și a credibilității. 

În legătură cu Sorin Grindeanu – aici e o întrebare capcană. Sigur că el este împins înainte de PSD pentru a duce partidul la guvernare, dar dacă va prelua șefia guvernului, sigur că va fi extrem de dificil pentru el să gestioneze măsurile care, cu siguranță, nu vor fi unele plăcute pentru populație. Deci va fi nevoie de foarte multă abilitate și va fi greu, greu de menținută, pe termen mediu, poziția partidului social-democrat în perspectiva alegerilor.

Ce „transferuri” între parlamentari s-au mai realizat peste vară

Începutul noii sesiuni parlamentare a adus primele mutări în aritmetica politică de la București, în contextul în care viitorul guvern, indiferent de componența sau numele premierului desemnat, are nevoie de 233 de voturi pentru a fi învestit. Două schimbări recente în tabăra senatorilor au modificat ușor peisajul din legislativ, iar calculele pentru alcătuirea unei majorități devin tot mai detaliate. 

Un senator care a intrat în Parlament pe listele Partidului Oamenilor Tineri (POT) și activa până acum în grupul neafiliaților, Liviu Fodoca, a decis să treacă la Partidul Național Liberal. De asemenea, Ionel Carp, senator ales pe listele S.O.S. România și afiliat anterior grupului PSD, a ales să se alăture grupului PACE Întâi România, care are acum opt membri în Senat. Aceste două tranziții modifică distribuția forțelor în camera superioară și influențează ecuația generală a susținerii parlamentare. 

În urma acestor schimbări, configurația grupurilor parlamentare se prezintă după cum urmează: Partidul Social Democrat deține cel mai mare contingent, cu 126 de aleși, dintre care 35 de senatori și 91 de deputați. Alianța pentru Unirea Românilor are 91 de mandate (29 de senatori și 62 de deputați), în timp ce PNL-ul numără 80 de parlamentari (26 de senatori și 54 de deputați). Uniunea Salvați România dispune de 59 de voturi (19 senatori și 40 de deputați), iar Uniunea Democrată Maghiară din România are 31 de mandate (10 senatori și 21 de deputați). 

Grupul PACE Întâi România, consolidat prin venirea lui Carp, are acum 8 senatori, iar deputații minorităților naționale sunt 17 la număr. Uniunea Pentru România are 18 deputați, iar S.O.S. România este reprezentată de 13 deputați. Cei 21 de neafiliați (7 senatori și 14 deputați) rămân o categorie aparte, iar în rândul lor se estimează că 19 ar putea susține un viitor guvern, cu excepția aproape sigură a Victoriei Stoiciu și a Tasicăi Simu, care nu ar fi dispuse să acorde acest sprijin. 

Suma acestor componente ar aduce totalul la 234 de voturi, un număr care depășește pragul necesar. Totuși, această aritmetică rămâne ipotetică până când fiecare grup își confirmă oficial poziția. Decizia UDMR este de așteptat să fie una decisivă în acest context.