Mii de bucureșteni așteaptă de ani recunoașterea unui drept garantat prin lege. Puțini știu că îl pot obține mai repede

Peste 15.000 de bucureșteni așteaptă de ani de zile ca autoritățile locale să le recunoască dreptul legal de proprietate asupra terenurilor din jurul locuințelor, fără să știe că îl pot obține mai rapid, conform prevederilor legii.

Foarte mulți români nu știu că pot obține dreptul de proprietate mai repede. Foto arhivă

În urmă cu doi ani, viceprimarul Capitalei, Stelian Bujduveanu, anunța că peste 15.400 de familii bucureștene dețineau proprietatea asupra locuinței lor, dar nu și a terenului aferent acesteia. Situația este aproape identică și în 2025, pe masa autorităților locale existând peste 15.000 de cereri care așteaptă să fie soluționate, iar principalul motiv pentru care numărul lor nu scade este că deciziile din partea autorităților întârzie cu anii, deși există baza legală pentru obținerea acestui drept.

Procedura este simplă, proprietarul trebuind să depună o cerere de constituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor, ȋnsoțită de o serie de acte doveditoare, la primaria sectorului ȋn a cărei rază se află terenul, care lansează o propunere: admiterea sau respingerea cererii. Pe baza propunerii, Prefectul soluționează cererea, fie ȋn sensul admiterii și emiterii ordinului prefectului, fie ȋn sensul respingerii.

Dreptul de proprietate este reglementat în România de mai multe legi: Legea nr. 18/1991 (Legea Fondului Funciar), care a fost modificată apoi prin Legea nr. 231/2018, apoi prin Legea nr. 105/2019 și prin Legea 87/2020. Dar mai există și Legea nr. 112/1995, care reglementează situația juridică a unor imobile cu destinația de locuințe trecute în proprietatea statului.

Avocatul Răzvan Popescu, specializat în materia legilor de fond funciar, susține însă că, dacă vrei să obții legal dreptul de proprietate, nu este necesar să descâlcești tot hățișul legislativ.

„Trebuie doar să depui o cerere prin care să soliciți autorităților competente – primăriilor de sector – constituirea dreptului de proprietate asupra terenului aferent, în baza prevederilor Legii nr. 18/1991, așa cum a fost ea modificată prin Legea nr. 87/2020. Există însă o serie de condiții care trebuie întrunite pentru ca solicitarea să fie admisă: persoanele care fac cererea să fie proprietarii imobilelor, iar clădirile respective să fie înscrise în cartea funciară, registrele cadastrale sau agricole și înregistrate în evidențele fiscale. Și, nu în ultimul rând, pentru terenul respectiv să nu existe alte cereri de constituire sau reconstituire a dreptului de proprietate din partea altor persoane”, a explicat el.

Unii bucureșteni așteaptă de 5 ani să li se recunoască dreptul de proprietate

Din păcate, deși foarte mulți bucureșteni au depus toate documentele cerute, emiterea deciziei durează chiar și peste 5 ani, timp în care plătesc ȋn continuare, chirie pentru terenul aferent.

„S-a ajuns ca unii solicitanți din Capitală să aștepte de aproape cinci ani deciziile de constituire a dreptului de proprietate. De vină este și faptul că autoritățile competente au un număr mic de angajați care se ocupă de soluționarea acestor cereri. Dar și pentru că, pentru soluționarea unei cereri, este necesar și avizul altor instituții ale statului și întârzierile se acumulează”, explică avocatul.

Potrivit acestuia, soluția pentru scurtarea timpului de așteptare este apelarea la instanțele de judecată. Solicitanții pot invoca „refuzul tacit” al autorităților dacă răspunsul întârzie să apară într-un an, maximum doi de la depunerea cererii.

Pot apela la lege nu doar proprietarii nemijlociți, ci și moștenitorii lor, precum și cei care le-au achiziționat de la primii cumpărători. Iar legea se aplică indiferent de data dobândirii dreptului de proprietate asupra construcţiilor.