România și strategia Rusiei de testare a flancului Estic

Granița de est a României a devenit tot mai expusă atacurilor rusești, dronele inamice intră tot mai des în spațiul autohton. Putin ar pregăti căderea R. Moldova și „prăbușirea NATO și a UE din interior”.

Avioane de luptă F-16 apără flancul Estic al NATO la Marea Neagră

Drona distrusă ieri lângă Galați de un pilor spaniol aflat în misiune NATO de poliție aeriană este a patra doborâtă în mai puțin de o lună și vine imediat după ce alte două de tip Gerbera au fost detonate controlat săptămâna trecută de scafandrii militari în zona exploatării Neptun Deep, la circa 165 de kilometri de Constanța.

Totul pare sub control, dar în același timp atacurile asupra teritoriilor Alianței Nord Atlantice se înmulțesc. Secretarul general NATO Mark Rutte a spus după incidentul de lângă Galați că „războiul ilegal” al Rusiei nu se oprește la granița Alianței și că „NATO este pregătită să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat”.

Războiul din Marea Neagră

Marea Neagră a devenit mult mai fierbinte în ultimele două săptămâni:

(i) Rusia și-a reluat atacurile sistematice împotriva porturilor dunărene din Ucraina, Izmai și Reni, dar și împotriva Odesei. În noaptea de 12 spre 13 august, Rusia a avariat grav infrastructura portuară, electrică și feroviară din Izmail;

Imagine din satelit arată distrugerile la o instalație rusească după un atac ucrainean

(ii) Ucraina a lovit masiv baza navală și terminalele de la Novorossiysk și a scos din joc cel puțin patru nave de război rusești, între care două fregate, o navă mare de desant și o corvetă, potrivit președintelui Volodimr Zelenski plus două terminale de cereale. Pe 14 august, terminalul petrolier Șeshari din Novorossiysk și-a suspendat operațiunile de încărcare după un nou atac cu drone;

(iii) Ankara a decis să blocheze parțial tranzitul comercial prin Strâmtori după câteva atacuri cu drone în care au căzut victime cetățeni turci: pe 3 august, navele comerciale turcești Yasar și Nadezhda au fost lovite de drone după plecarea din Novorossiysk și mai mulți membri ai echipajelor au fost răniți. Ministerul de Externe de la Ankara și-a exprimat îngrijorarea că războiul „se extinde tot mai mult în Marea Neagră”, cu „repercusiuni negative multiple, inclusiv pentru securitatea alimentară”, și le-a cerut rușilor și ucrainenilor să ia măsuri „urgente și concrete” pentru „siguranța navigației”. Din 8 august, Turcia reține sau amână permisele de tranzit prin Dardanele în cazul unor nave comerciale cu destinația și, potrivit unor surse, și pentru unele nave cu destinația Ucraina, fără nici un fel de explicații oficiale; traficul naval spre Bulgaria, România, Georgia și Turcia se desfășoară, însă, normal;

(iv) România și Bulgaria au consemnat incidente aproape zilnice cu drone;

(v) exporturile ucrainene de cereale prin Marea Neagră sunt suspendate, iar în prima perioadă a lunii august au scăzut cu 75% față de aceeași perioadă a anului trecut;

(vi) potrivit Financial Times, în urma unei cereri a vicepreședintelui american JD Vance din iulie, Ucraina ar fi acceptat să nu mai atace infrastructura Consorțiului Caspian Pipeline deținut parțial de Chevron și ExxonMobil și navele non-rusești din zonă.

Ce urmează

Escaladarea din Marea Neagră ar putea fi urmată de o extindere a războiului spre unul din statele NATO considerat dintre cele mai vulnerabile. Potrivit The Wall Street Journal, serviciile secrete americane ar avea informații că Vladimir Putin ar putea testa angajamentul NATO față de apărarea colectivă printr-un atac asupra unui stat membru, într-o fereastră cuprinsă între toamna lui 2026 și 2029. 

Scenariile posibile variază de la atacuri cibernetice și sabotaje la operațiuni cu grupuri armate neidentificate sau chiar o incursiune limitată. Generalul Carsten Breuer, șeful Armatei Germane, a declarat că Rusia folosește sistematic drone pentru a studia apărarea aeriană europeană și a identifica slăbiciunile exploatabile.

O investigație publicată la finele săptămânii trecute de New York Times adaugă acestor detalii informații de la o ședință secretă din decembrie 2025, unde Vladimir Putin ar fi ordonat serviciilor de informații și armatei ca obiectiv pentru 2026 „prăbușirea NATO și a UE din interior”.

Ordinea priorităților pentru Rusia este însă clară: 1) subjugarea Ucrainei și 2) preluarea controlului asupra Republicii Moldova, care ar oferi Rusiei „o rampă ideală de lansare pentru noi agresiuni împotriva Ucrainei sau a Occidentului”. Dincolo de acest peisaj prezentat de publicația americană, R. Moldova a suferit deja lovituri dure: drone rusești au avariat o linie de înaltă tensiune care transporta până la 70% din electricitatea țării, provocând pene de curent, iar drona doborâtă ieri lângă Galați a intrat în România chiar dinspre Republica Moldova, o ilustrare imediată a acestei vulnerabilități.

Fostul președinte Klaus Iohannis spunea că România va apăra Republica Moldova, dacă va fi nevoie. Totuși, nu e clar dacă țara va fi atrasă într-un astfel de conflict sau dacă dezinformările, manipulările și intimidările venite dinspre Moscova vor fi suficiente pentru a determina Chișinăul să facă un pas în spate.

Dacă R. Moldova nu se lasă va fi gata România să o ajute? Nu e destul de clar, mai ales că Nicușor Dan stă destul de departe de problemele securității, iar în grupurile militarilor absența lui de la Ziua Marinei nu e deloc binevăzută.

România este deja afectată de război, ministrul Apărării, Radu Miruță a vorbit chiar despre 100 de drone înregistrate de radare în proximitatea spațiului aerian românesc în aproape 100 de ore. Zăcământul Neptun Deep e amenințat, expunerea Deltei Dunării a crescut, iar presiunea asupra României nu e un efect secundar al războiului, ci parte a unei strategii deliberate de testare a flancului Estic.

Sabina Fati - DW