Părăsește firma fratelui lui Robert Negoiță pentru un post de șofer la STB. Primarul Sectorului 3: „E clar că ceva e putred rău”

Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, susține că salariile oferite de Societatea de Transport București (STB) au ajuns să depășească remunerațiile pentru unele funcții de conducere din mediul privat.

Robert Negoiță, primarul Sectorului 3 Foto: Inquam Photos

„Pentru mine a fost un semnal de alarmă când am aflat că directorul parcului din societatea fratelui meu, poziție înaltă, cu salariu bun, a plecat șofer la STB. Dacă asta e normalitate, nu din perspectiva mea. Deci e clar că ceva acolo e putred rău. Iar asta costă pe fiecare dintre noi”, a declarat Robert Negoiță la Gândul, scrie Mediafax.  

Negoiță nu a precizat salariul fostului director și nici venitul pe care acesta l-ar obține în prezent la STB.

Afirmațiile sunt surprinzătoare în condițiile în care salariile șoferilor STB nu sunt, în general, excepționale. Potrivit grilei de salarizare, consultate de Mediafax, din 2024–2025, un conducător auto avea un salariu de bază de aproximativ 6.000 de lei brut, echivalentul a circa 3.500 de lei net, la care se adaugă sporuri și alte beneficii.

Deși în cadrul companiei există funcții de conducere și administrative remunerate cu sume considerabil mai mari, șoferii au în general venituri mai modeste. De altfel, STB se confruntă cu un deficit de conducători auto.

Negoiță propune implicarea operatorilor privați la STB și în termoficare

Pornind de la situația societății de transport, Robert Negoiță a criticat și sistemul de termoficare al Bucureștiului, pe care îl consideră un alt consumator major de fonduri publice.

Edilul a declarat că a ajuns să ia în calcul o soluție pe care anterior o privea cu reticență: implicarea unui operator privat în administrarea acestor servicii.

„Cred că la un moment dat l-am criticat pe fostul primar general, domnul Băsescu, când a luat partener privat pe apă și canal. Eu vă spun, chiar dacă sunt conștient că sună nepopular, dar la halul în care arată astăzi transportul public și termoficarea în București, încep să cred din ce în ce mai tare că fără un operator privat nu o să ieșim din haosul acesta”, a afirmat Negoiță.

Primarul Sectorului 3 a descris companiile municipale din cele două domenii drept „găuri negre”, susținând că funcționarea lor presupune cheltuieli foarte mari, suportate indirect de bucureșteni.

„Este inadmisibil că ne costă pe fiecare dintre noi multe miliarde în fiecare an. Doar astea două, termoficarea și transportul. Pentru că sunt niște găuri negre. Găuri mari, site, fără nicio șansă să le umple vreodată”, a declarat acesta.

„Poți să torni 5.000 de tone de apă într-o sită și nu se umple niciodată”

Negoiță a extins criticile la întreaga administrație a Capitalei, pe care o acuză că solicită constant resurse suplimentare fără reforme suficiente.

„Este inadmisibil că nu ai bani. Să te duci cu o sită și să zici: «Vreau o tonă de apă». Dar nu-mi ajunge. Și dacă îi pui în sita aia 5.000 de tone de apă, nu se umple sita niciodată”, a spus primarul.

„Asta e Primăria Generală”, a adăugat el.

În opinia sa, restructurarea administrației și a companiilor din subordinea municipalității ar trebui să preceadă solicitările de finanțare suplimentară.

STB este operatorul principal de transport public de suprafață al Capitalei, iar serviciile de termoficare sunt asigurate prin sistemul municipal, în care Termoenergetica gestionează transportul și distribuția energiei termice. Ambele servicii beneficiază de finanțare publică.

De ce este controversată privatizarea serviciilor publice

Privatizarea unor servicii publice esențiale, precum transportul în comun, termoficarea sau alimentarea cu apă, este însă un subiect controversat. Principala critică este că un operator privat, interesat să obțină profit, ar putea fi tentat să majoreze tarifele, să reducă investițiile sau să limiteze serviciile mai puțin rentabile, dar necesare populației. În cazul transportului public, de exemplu, unele trasee sunt operate chiar dacă numărul călătorilor este redus, pentru a asigura accesul locuitorilor la serviciile de bază.

O altă problemă este riscul înlocuirii unui monopol public cu unul privat, mai ales în domenii precum termoficarea, unde concurența între mai mulți furnizori este dificil de realizat. În asemenea situații, eficiența promisă de privatizare depinde în mare măsură de contractele încheiate, de obligațiile impuse operatorului și de capacitatea autorităților de a controla tarifele și calitatea serviciilor.

Susținătorii implicării sectorului privat argumentează, în schimb, că aceasta poate aduce investiții, un management mai eficient și o reducere a pierderilor. Totuși, administrarea privată nu elimină automat nevoia de subvenții publice, în special în transportul urban, unde prețul biletelor nu acoperă întotdeauna costul real al serviciului.