Negocieri decisive pentru salariile bugetarilor: noua lege a ajuns pe masa partidelor. Ce se întâmplă dacă nu există consens

La Palatul Cotroceni, negocierile pentru noua Lege a salarizării s-au încheiat fără un acord politic. Liderii PSD, PNL, USR și UDMR au primit o nouă variantă a proiectului, considerată compatibilă cu cerințele PNRR și limitele bugetare, iar discuțiile vor continua în weekend și săptămâna viitoare, în încercarea de a ajunge la un consens înainte de termenul-limită din 31 august.

Nicușor Dan/FOTO: Mediafax

UPDATE Textul noii legi a salarizării

Conform textului proiectului, noua lege ar urma să intre în vigoare la 1 decembrie 2026, iar Valoarea de Referință (VR) pe baza căreia se vor calcula toate salariile din sectorul bugetar a fost stabilită prin derogare la 4.000 de lei, deși inițial fusese stabilit la 4.100 de lei. AICI puteți consulta proiectul privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

UPDATE 17.30 Dragoș Pîslaru: „Nu ne întindem mai mult decât este plapuma”

Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, a declarat joi, la Palatul Cotroceni, despre discuţiile cu Comisia Europeană pe legea salarizării, că nu există posibilitatea să ne întindem mai mult decât ne este plapuma pentru că riscul de downgradare este cu mult mai mare decât doar miza îndeplinirii jalonului din PNRR. El a menţionat că liderii politici le-au indicat anumite zone pe care trebuie să le mai consulte.

El a menţionat că al doilea lucru pe care liderii politici l-au cerut a fost legat de zona de acceptabilitate socială şi de discuţii cu sindicatele, mai ales în două domenii importante, sănătate şi educaţie.

Dragoş Pîslaru a mai explicat că discuţiile cu Comisia Europeană au fost absolut fireşti pentru că discutăm de trei condiţii fundamentale pentru acest jalon.

"Primul este cel legat de zona de sustenabilitate fiscal-bugetară, cu alte cuvinte, dacă angajamentele României sunt afectate sau nu negativ de acest Jalon, şi, din acest punct de vedere, am testat, şi asta nu este un secret pentru nimeni, mai multe asumpţii, am testat eşalonări, am testat posibilitatea pentru o familie ocupaţională să putem avea nişte creşteri mai mari, am testat ipoteze care ţin de a începe nu de la 1 ianuarie, ci de la o dată ulterioră. Toate aceste lucruri, care până acum fuseseră testate informal, adică ştiam preferinţa Comisiei Europene, am fost testate de data aceasta formal, în sensul să înţelegem dacă jalonul este îndeplinit sau nu este îndeplinit, în aceste condiţii", a spus el.

Potrivit lui Pîslaru, „este foarte important ca mesaj pentru zona sindicală şi pentru zona de funcţionari publici în general, să înţelegem că există o schimbare de optică importantă, în ceea ce priveşte riscurile pe care România le are în zona aceasta fiscal-bugetară, după ce am avut o evaluare la limită, recent".

Discuții la Cotroceni FOTO: Arhivă

„Ceea ce este foarte important să înţelegem este că, din perspectiva atât a Comisiei Europene, a Ministerului de Finanţe, evident că riscul acesta de downgradare este cu mult mai mare (..) decât doar miza îndeplinirii acestui jalon. Deci aici suntem pe o zonă în care trebuie să înţelegem foarte clar că trebuie să avem o anumită zonă de potenţialitate şi că nu există posibilitatea să ne întindem mai mult decât ne este plapuma", a explicat el.

Ministrul interimar al Muncii a mai declarat că, „dacă vrem într-adevăr să adoptăm această lege, această lege nu este doar o lege de negocieri cu fiecare familie ocupaţională în parte şi să vedem cine ia mai mult".

„Este o lege care presupune o echitate, transpusă tehnic într-o evaluare care a fost făcută pe toate funcţiile de Banca Mondială şi care creează nişte intervale pe nivelul de salarizare şi atunci, evident, mesajul foarte ferm pe care l-am avut în discuţiile purtate este acela că nu ai cum să ridici o familie ocupaţională peste acest nivel de evaluare care este transversal în toată administraţia şi care este unul din cele trei principii ale legii", a mai afirmat Pîslaru.

Ministrul a menţionat că cel de-al treilea principiu şi pilon despre care a discutat este legat de care este mecanismul de control, ca odată ce această lege este în vigoare, să existe un mecanism prin care să ştii că nu mai ai deviaţii sau lucruri care se pot întâmpla de la o zi la alta care să ducă la deviaţii majore, cum am avut pe legea 153.

„Din perspectiva materialului pe care îl avem acum, faţă de versiunea de pe 17 iulie, vă pot spune că, iarăşi, liderii politici ne-au indicat anumite zone în care trebuie să le mai consultăm", a arătat Pîslaru, el adăugând că a avut întâlniri cu sectorul de cultură, cu sectorul de diplomaţie, cu sectorul de justiţie.

UPDATE 16.15 Radu Burnete: ce se întâmplă dacă nu există consens 

În weekend, sunt programate noi discuții tehnice cu liderii partidelor, iar luni se vor întâlni cu președintele pentru a stabili dacă există consens. Regula agreată de cele patru formațiuni este clară: proiectul nu va fi depus în Parlament fără un acord politic deplin. Dacă va exista consens, proiectul ar trebui adoptat până vineri. În caz contrar, niciunul dintre partide nu depune propria variantă de lege.

Radu Burnete, consilierul președintelui Nicușor Dan, a precizat că în ultima săptămână Ministerul Muncii, alături de cel al Finanțelor, a efectuat numeroase calcule și evaluări pentru a răspunde solicitărilor venite din partea sindicatelor și a partidelor.

„Aceste discuții și simulări nu sunt simple. Este vorba despre o lege cu un impact bugetar de aproape 170 de miliarde de lei în fiecare an, acesta fiind și motivul pentru care procesul durează atât de mult. Au avut loc consultări și cu Comisia Europeană, lucru absolut firesc, scopul fiind asigurarea obținerii fondurilor necesare”, a spus Radu Burnete.

Situația din prezent

„Liderii partidelor au primit o versiune a proiectului care îndeplinește toate obligațiile asumate de România prin PNRR și se încadrează în toate constrângerile fiscale existente. În următoarele zile, partidele sunt invitate să analizeze această propunere. În weekend vor mai avea loc câteva discuții tehnice, iar la începutul săptămânii viitoare liderii se vor reuni cu președintele pentru a stabili dacă există consens politic. Aspectele principale de luat în calcul: Dacă nu există consens, cele patru partide își asumă să nu depună proiectul. În clipa de față, proiectul se află la partide și nu este asumat de nimeni. Urmează să se stabilească dacă se va putea ajunge la un acord. La întâlnirea anterioară cu liderii politici, a fost solicitată prezentarea elementelor tehnice, astfel încât partidele să poată urmări întregul proiect și să identifice aspectele care pot fi preluate în Parlament. A fost un proces extrem de complicat. A doua cerință a liderilor politici a vizat acceptabilitatea socială în două domenii cheie: sănătatea și educația. Ministerul Muncii a analizat în ce măsură scenariile sugerate de sindicate sunt fezabile și corecte”, a mai menționat consilierul președintelui Nicușor Dan.

Știrea inițială

La întâlnirea de joi, care va începe la ora 14:00, vor fi prezenți și ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare și cel al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, transmite Administrația Prezidențială.

Întâlnirea are loc după ce negocierile dintre reprezentanții Guvernului României și Comisia Europeană pe tema noii legi a salarizării s-au încheiat fără un acord, iar Bruxelles-ul nu acceptă forma actuală a proiectului.

În lipsa unei variante de proiect care să respecte condițiile convenite cu Comisia Europeană, România riscă să nu încaseze cele 770 de milioane de euro aferente acestui jalon.

Comisia Europeană este îngrijorată de impactul noii legi asupra bugetului României. Bruxelles-ul nu acceptă variantele care ar crește anvelopa salarială cu 12 sau 16 miliarde de lei în 2027 fără măsuri compensatorii și respinge inclusiv majorările etapizate.

Invitat la B1 TV, premierul interimar Ilie Bolojan a recunoscut că forma proiectului transmisă de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, la Bruxelles a ridicat o serie de întrebări din partea Comisiei Europene.

„Astăzi a venit un punct de vedere de la Comisia Europeană și, în baza acestuia, Ministerul Finanțelor și Ministerul Muncii au lucrat prin experții lor astfel încât să reașeze propunerea. Comisia Europeană nu a respins propunerea, dar au făcut anumite observații și au pus niște semne de întrebare și clarificări care sunt de bun-simț. Ei nu ne forțează, noi suntem constrânși”, a declarat Ilie Bolojan.

Acesta adaugă că legea ar pune presiune pe buget, prin creșterea fondului de salarii și reducerea investițiilor, în contextul în care Guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar.