"Mituri" prăbuşite în 2007

Personalităţi publice care se credeau extrem de puternice au traversat un an cum nu se poate mai prost Gigi Becali, Corneliu Vadim Tudor şi Constantin Bălăceanu-Stolnici sunt marii

Personalităţi publice care se credeau extrem de puternice au traversat un an cum nu se poate mai prost

Gigi Becali, Corneliu Vadim Tudor şi Constantin Bălăceanu-Stolnici sunt marii perdanţi ai anului 2007 în politică. Dacă pentru seniorul liberal cariera şi prestanţa sa publică sunt definitiv compromise, pentru Becali şi Vadim Tudor înfrângerea politică este încă sub semnul întrebării. Alegerile din acest an pot confirma sau infirma sfârşitul PNG şi PRM şi al liderilor charismatici ai celor două formaţiuni.

Gigi Becali a intrat în 2007 pe cai mari: partidul său, PNGCD, era cotat, în luna ianuarie, cu 8% în intenţiile de vot, iar el atrăgea încrederea a 34,5% din români (conform unui sondaj INSOMAR din ianuarie 2007). Cel care se autointitula "monstru politician" îşi anunţa cu emfază victoria la prezidenţialele din 2009 şi nici nu concepea să nu fie admis în Legislativul comunitar de la Bruxelles.

Trendul ascendent a continuat în prima jumătate a anului trecut, PNGCD atingând, în vară, un maxim de 13% în preferinţele electoratului. Perioada august - septembrie a marcat începutul declinului lui Becali şi al partidului său. Rezultatele slabe ale Stelei şi demisia lui Gheorghe Hagi ca urmare a presiunilor lui Becali au accentuat căderea PNGCD în sondaje. În mai puţin de o lună de la acest episod, Noua Generaţie a pierdut două procente, iar liderul său - şase.

Un semn clar al crizei prin care trecea formaţiunea a fost şi plecarea politologului Dan Pavel, principalul sfătuitor al latifundiarului din Pipera. În noiembrie, înaintea alegerilor pentru Parlamentul European, finanţatorul Stelei şi partidul său scăzuseră la cinci la sută în preferinţele populaţiei.

La scrutinul din 25 noiembrie însă, candidaţii Noii Generaţii au obţinut doar 248.863 de voturi, reprezentând 4,85 de procente. "Într-un fel, ar trebui să ne bucurăm că PNG a fost votat de mai multă lume decât PIN, PC sau PNŢCD", se consola Becali la momentul respectiv. Liderul PNG anunţa că nu se va retrage din politică decât dacă va pierde parlamentarele din 2008 sau alegerile prezidenţiale din 2009.

PRM a pierdut membri, sediul şi alegerile europene

În 2007, PRM a trecut printr-o serie de crize şi a înregistrat un eşec major în euroalegeri. Eşecul principal al PRM l-a constituit rezultatul de 4,15% la alegerile din 25 noiembrie pentru Parlamentul European. PRM, al cărui lider intra în al doilea tur al prezidenţialelor în 2000, s-a situat sub pragul electoral. În aceeaşi seară, Corneliu Vadim Tudor, vicepreşedinte al Senatului, a declarat că se retrage din parlament, acuzând fraudarea alegerilor şi anomalii în privinţa rezultatelor.

Tensiunea din PRM s-a răsfrânt asupra unor membri marcanţi ai partidului, unii dintre ei vechi militanţi ai PRM. Astfel, a doua zi după alegeri, deputatul Daniela Buruiană, cu o vechime de 16 ani în partid, a demisionat din funcţia de secretar executiv al PRM.

"Cineva trebuie să-şi asume eşecul zdrobitor avut la alegerile pentru Parlamentul European", declara ea, precizând că nu va demisiona din parlament. PRM a exclus-o din rândurile sale, numind-o "femeie imposibilă" şi "informatoare a SRI" şi înlocuind-o în Comisia specială SIE. În câteva zile, Corneliu Vadim Tudor avea să revină asupra intenţiei de a demisiona din parlament.

În decembrie au demisionat din PRM şi deputaţii Marin Diaconescu şi Olguţa Vasilescu. Diaconescu a protestat faţă de faptul că filialele nu l-ar mai ajuta pe lider, iar Vasilescu s-a înscris în PSD, evitând să spună de ce pleacă din PRM. "Lichele", a comentat Corneliu Vadim Tudor.

Tot în 2007, PRM a pierdut sediul central din str. Clemenceau, câştigat în instanţă de foştii proprietari, urmând să se mute în Aviatorilor.

Seniorul academician, doborât de CNSAS

Până anul trecut, Stolnici era cunoscut drept un demn descendent al Bălăcenilor, veche familie boierească aparţinând nobilimii pământene, dar şi ca om de ştiinţă român, medic neurolog, pionier în domeniul neurociberneticii, membru de onoare al Academiei Române şi lider al seniorilor liberali. Primăvara lui 2007 a cutremurat acest portret.

CNSAS a dezvăluit că Stolnici fusese informator al Securităţii încă din anul 1965. În decursul anilor a furnizat informaţii şi aprecieri mai ales din zonele de emigrare, "contribuind, totodată, la modelarea, ameliorarea unor interpretări considerate greşite privind politica externă a României".

În prezent, există suspiciunea, confirmată prin unele documente, că ar fi contribuit la reuşita asasinării de către Securitate a jurnalistului Vlad Georgescu. În anii "70, solicita şi primea o răsplată consistentă: confirmarea titlului de doctor docent şi un loc în Academie.

Datele din dosarul său de Securitate au relevat faptul că Stolnici şi-a continuat munca de informator până în anii '90, furnizând în mod constant date despre colegii săi de la Institutul Ana Aslan, despre numeroşii ambasadori străini acreditaţi la Bucureşti, şi chiar despre pacienţii săi: oameni politici ai vremii din ţară şi de peste hotare.

La sfârşitul lui 2007 a fost nevoit să renunţe în scris la calitatea de membru de onoare al Academiei Române, televiziunea publică a renunţat la serviciile sale de moderator, iar Ordinul Naţional "Steaua României" ar putea lua în discuţie retragerea distincţiei acordate în grad de Cavaler. (Marius Vulpe)