Guvernul susține că România nu riscă, în acest moment, să piardă cele 770 de milioane de euro din PNRR. Bruxelles-ul verifică noua Lege ANI

Guvernul României respinge informațiile potrivit cărora țara noastră ar risca să piardă cele 770 de milioane de euro aferente jalonului PNRR privind legislația de integritate în funcțiile publice. Executivul susține că face demersuri pentru ca suma să fie încasată integral, însă avertizează că eventualele neconformități ale noii Legi a integrității cu principiile dreptului european trebuie identificate și corectate rapid.

Guvernul susține că România nu riscă, în acest moment, să piardă cele 770 de mil. de euro din PNRR. Foto: gov.ro

Potrivit unui comunicat transmis de Palatul Victoria, este vorba despre Jalonul 431 – „Actualizarea cadrului juridic de integritate pentru funcția publică”.

„Guvernul face toate demersurile pentru a se asigura că România va încasa integral cele 770.000.000 de euro aferente jalonului PNRR referitor la noua legislație de integritate, ca urmare a suspiciunilor apărute la nivel european, dar și în societatea românească, privind respectarea principiilor dreptului european de către noua lege ANI”, transmite Executivul.

Guvernul precizează că îndeplinirea acestui jalon va fi evaluată după depunerea cererii de plată numărul 6, programată pentru luna octombrie. Până atunci, autoritățile române vor să existe suficient timp pentru identificarea și corectarea eventualelor neconcordanțe ale legislației cu normele europene.

Bolojan și Țoiu au cerut urgentarea verificărilor de la Bruxelles

Executivul anunță că a solicitat Comisiei Europene urgentarea verificării noii Legi ANI, tocmai pentru ca România să poată interveni asupra legislației, dacă vor fi constatate probleme.

Premierul Ilie Bolojan și ministrul de Externe, Oana Țoiu, au discutat acest subiect în cadrul unei întâlniri tehnice, în format hibrid, cu comisarul european pentru justiție, Michael McGrath, și cu directori de specialitate ai Comisiei Europene.

Guvernul afirmă că nu există, în prezent, o decizie privind tăierea fondurilor europene.

„Guvernul infirmă categoric orice informație din spațiul public privind solicitări sau sugestii de tăiere a fondurilor europene”, se arată în comunicatul transmis de Palatul Victoria.

Executivul avertizează însă că, în cazul în care vor fi identificate neconformități cu dreptul european și acestea nu vor fi corectate rapid, pot apărea „riscuri importante” pentru România.

Comisia Europeană cere explicații privind noua Lege ANI

Verificările Bruxelles-ului au fost declanșate după adoptarea noii legislații privind integritatea în funcțiile publice. Comisia Europeană a transmis autorităților române o solicitare de clarificări referitoare la compatibilitatea legii cu principiile generale ale dreptului european.

Una dintre principalele chestiuni analizate este amendamentul care prevede încetarea de drept a unor mandate pentru persoanele în cazul cărora a fost constatată definitiv, în trecut, starea de incompatibilitate sau existența unui conflict de interese.

Comisia vrea să afle dacă prevederile respectă principii precum securitatea juridică, proporționalitatea și neretroactivitatea. Bruxelles-ul solicită, de asemenea, clarificări privind principiul potrivit căruia o persoană nu poate fi sancționată de două ori pentru aceeași faptă și vrea să știe dacă există căi de atac împotriva deciziei de pierdere a mandatului.

Răspunsul transmis de autoritățile de la București urmează să fie luat în calcul în evaluarea ultimelor cereri de plată depuse de România prin PNRR.

Amendamentul îl vizează și pe Dominic Fritz

Una dintre prevederile aflate în centrul controversei îl vizează pe Dominic Fritz, primarul Timișoarei.

Amendamentul introdus în noua legislație prevede că persoanelor în cazul cărora, înainte de intrarea în vigoare a legii, a fost constatată definitiv starea de incompatibilitate sau conflict de interese și pentru care nu a expirat perioada de trei ani aferentă interdicției le încetează de drept funcția, demnitatea publică sau mandatul la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.

Fritz se află în această situație după ce, în iunie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat existența unui conflict de interese în cazul său.

Prevederea a fost denumită în spațiul public „amendamentul Fritz”, iar modul în care aceasta se aplică persoanelor aflate în situații similare este analizat în prezent și de Comisia Europeană.

Miza verificărilor este cu atât mai importantă cu cât respectarea jalonului privind integritatea este legată de plata celor 770 de milioane de euro din PNRR. Guvernul susține că obiectivul său este ca România să îndeplinească cerințele europene și să încaseze integral suma.