Comisia Europeană cere explicații României privind noua Lege a integrității. Bruxelles-ul verifică „amendamentul Fritz” și impactul asupra aleșilor locali

Comisia Europeană a solicitat oficial autorităților române explicații cu privire la noua Lege a integrității, intrată recent în vigoare, și în special asupra prevederii cunoscute drept „amendamentul Fritz”, potrivit unor surse oficiale citate de G4Media.

Foto: Facebook

Solicitarea a fost transmisă de directorul general al Direcției Generale Justiție și Consumatori (DG JUST) din cadrul Comisiei Europene, Ana Gallego.

Bucureștiul are la dispoziție două săptămâni pentru a răspunde unei serii de întrebări referitoare la compatibilitatea noilor prevederi cu principiile dreptului european.

Bruxelles-ul verifică efectele asupra mandatelor aleșilor

Una dintre principalele preocupări ale Comisiei Europene este impactul noilor prevederi asupra aleșilor locali și demnitarilor care sunt vizați de decizii privind incompatibilitatea sau conflictul de interese.

Legea prevede încetarea de drept a mandatelor, la o lună de la intrarea în vigoare, pentru persoanele vizate de anumite decizii anterioare. Printre cei care ar putea fi afectați se numără și primarul Timișoarei, Dominic Fritz.

Prevederea a generat controverse politice și juridice, fiind criticată de opoziție și de reprezentanți ai societății civile. Criticii susțin că aplicarea noilor reguli unor situații produse în trecut ridică probleme în raport cu principiul neretroactivității și că măsura ar putea avea un caracter punitiv.

Comisia întreabă dacă legea respectă principiile dreptului european

Potrivit documentului consultat de G4Media, Comisia Europeană solicită informații privind compatibilitatea noilor reglementări cu principii precum securitatea juridică, proporționalitatea și neretroactivitatea.

Bruxelles-ul vrea să afle dacă încetarea automată a mandatelor este precedată de o analiză individuală a gravității fiecărui caz și dacă măsura respectă principiul „ne bis in idem”, care interzice sancționarea de două ori pentru aceeași faptă.

Executivul european solicită, de asemenea, date privind numărul total al aleșilor care ar putea fi afectați, natura juridică a măsurii și existența unor mecanisme prin care instanțele să poată exclude aplicarea acesteia în cazurile considerate minore.

O altă întrebare se referă la existența unor căi efective de atac pentru persoanele care își pierd mandatul în baza noilor prevederi.

Șapte teme, puse în discuție de Comisia Europeană

Solicitarea transmisă autorităților române se concentrează pe șapte teme principale:

- cadrul juridic anterior și încetarea mandatului;

- raportarea noilor prevederi la principiul „ne bis in idem”;

- justificarea încetării automate a mandatului;

- analiza circumstanțelor individuale și impactul concret al măsurii;

- natura juridică a măsurii și eventualul său caracter penal;

- posibilitatea excluderii măsurii în cazurile minore;

- dreptul la o cale de atac.

Nicușor Dan a decis să nu retrimită legea în Parlament pentru reexaminare

Noua Lege a integrității este inclusă în cadrul reformelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență, jalonul fiind în valoare de aproximativ 770 de milioane de euro.

Președintele Nicușor Dan a decis să nu retrimită legea în Parlament pentru reexaminare, argumentând că nu mai exista timpul necesar pentru parcurgerea procedurii parlamentare înainte de expirarea termenului-limită pentru îndeplinirea jalonului, 31 august 2026.

Comisia Europeană avertizează că răspunsurile furnizate de București ar putea avea consecințe inclusiv asupra evaluării viitoarelor cereri de plată depuse de România prin PNRR.

În funcție de explicațiile primite, Bruxelles-ul își rezervă posibilitatea de a solicita informații suplimentare pentru a stabili dacă legislația adoptată respectă angajamentele asumate de România în domeniul statului de drept.