Dominic Fritz a acționat „în deplină cunoștință”, nu „din eroare”. Ce arată motivarea deciziei ÎCCJ care a menținut definitiv constatarea conflictului de interese

Motivarea deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a menținut definitiv constatarea conflictului de interese în cazul lui Dominic Fritz arată că fostul primar al Timișoarei a acționat „în deplină cunoștință a calității de debitor față de creditorul beneficiar indirect al actului” și nu din eroare. 

Dominic Fritz Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Potrivit motivării ÎCCJ, Fritz a semnat în noiembrie 2020 raportul de aprobare pentru un proiect urbanistic care îl viza indirect pe arhitectul Răzvan Negrișanu, consilier local USR și creditor al acestuia în campania electorală din 2020. Suma împrumutată, de 25.000 de lei, figura ulterior în declarația de avere a politicianului.

Judecătorii au respins apărarea potrivit căreia proiectul fusese inițiat în mandatul fostului primar Nicolae Robu. Instanța a reținut că Dominic Fritz și-a asumat explicit actul, recunoscând că l-a semnat pentru a asigura continuitatea procedurii administrative.

ICCJ a subliniat că fostul edil a acționat „în deplină cunoștință” a calității sale de debitor față de beneficiarul indirect al actului și că nu a semnat documentul „din eroare”, ci în urma unei decizii „conștiente și deliberate”.

„Contrar susținerii recurentului că fapta ar fi lipsită de orice element de gravitate, Înalta Curte reține că acesta a acționat în deplină cunoștință a calității sale de debitor față de creditorul beneficiar indirect al actului, calitate declarată public în declarația de avere. Această cunoaștere distinge în mod fundamental situația sa de cea a unui ales care nu putea cunoaște existența conflictului. Recurentul nu a semnat referatul din eroare ori ca urmare a unei proceduri automate, ci, conform propriei mărturisiri, pentru a asigura continuitatea procedurii, ceea ce denotă o decizie conștientă și deliberată” se arată în  motivarea deciziei nr. 3118 din 18 iunie 2026, pronunțate în dosarul nr. 924/59/2024, motivare publicată joi, 8 octombrie de Lumea Justiției

Instanța a considerat relevant și faptul că relația de împrumut provenea din finanțarea campaniei electorale, apreciind că aceasta generează o legătură de natură personală și politică.

Totodată, judecătorii au notatcă abținerea creditorului de la vot a confirmat existența interesului patrimonial în cauză.

ICCJ a mai subliniat că un primar are obligația unor standarde de conduită superioare și trebuie să manifeste „vigilență sporită” față de orice situație care poate crea aparența unui conflict între interesul public și cel personal.

Potrivit instanței supreme, chiar și aparența de părtinire într-o funcție cu expunere publică ridicată afectează încrederea cetățenilor în imparțialitatea exercitării mandatului.