Cu mai puţin de două luni înainte de preluarea de către România a Preşedinţiei semestriale a Consiliului Uniunii Europene, eurodeputatul Siegfried Mureşan face un inventar al principalelor obiective pe care Guvernul de la Bucureşti ar trebui să nu le rateze.

Deutsche Welle: Pe ce s-a bazat preşedintele Iohannis când a spus, în plenul Parlamentului European, pe 23 octombrie, că Preşedinţia românească a Consiliului Uniunii Europene va fi un succes?

Siegfried Mureşan: Este clar că poporul român este pregătit să fie şase luni de zile la conducerea Uniunii Europene. Timp de şase luni de zile noi vom gestiona Uniunea Europeană. Vom gestiona ajungerea la un compromis pe marile teme europene. Va trebui, în al doilea rând, să punem teme româneşti pe harta Uniunii Europene. În al treilea rând, vom avea şansa să promovăm România mai mult ca de obicei. Pentru că în cele şase luni în care deţii Preşedinţia Consiliului UE lumea se uită mai mult spre tine decât de obicei. Şi amprenta pe care ţi-o poţi pune asupra mersului Uniunii în cele şase luni este mai mare decât de obicei. Este firesc să fie aşa. Cred că poporul român, care a ieşit în stradă cu drapelul Uniunii, pentru a apăra valori europene, pentru a cere bună guvernare, justiţie, combaterea corupţiei şi stat de drept este mai pregătit decât oricând să fie în mijlocul Uniunii Europene.

Pentru a avea o Preşedinţie de succes ne trebuie însă şi un Guvern capabil. Un Guvern credibil în Europa. Ingredientul principal de care ai nevoie pentru a deţine Preşedinţia Consiliului UE este credibilitatea. Trebuie ca celelalte 27 de state ale Uniunii Europene să aibă încredere în tine, când faci agenda Uniunii pentru şase luni, când conduci şedinţele, în toate configuraţiile ministeriale. Miniştrii Agriculturii, în următoarele şase luni, vor trebui să ia decizii importante pentru viitorul politicii agricole comune. Câte fonduri vom da fermierilor în următorii şapte ani? În capul mesei, pe timpul Preşedinţiei române, se va afla ministrul Petre Daea. Miniştrii de Interne vor trebui să ia decizii importante legate de combaterea terorismului, oprirea imigraţiei ilegale, controlul la frontiera externă. În capul mesei, pe perioada Preşedinţiei române, Carmen Dan. Miniştrii Muncii vor trebui să ia decizii legate de portabilitatea pensiilor în Europa şi să le negocieze cu Parlamentul European. În capul mesei va fi Lia Olguţa Vasilescu.

Ministrul Economiei...

Da, Andruşcă... Sau: miniştrii de Finanţe vor decide cu privire la înfiinţarea unui fond monetar european. Nu cred că ministrul Teodorovici este capapil să stea în capul mesei şi să conducă aceste decizii grele. Vedem că Guvernul României nu este capabil să obţină fonduri europene pentru combaterea pestei porcine în România. Au votat în Consiliul de Miniştri al Uniunii Europene o poziţie care prevede reducerea cu 8,5 milioane de euro a fondurilor folosite pentru combatarea pestei porcine africane. Nici nu ştiu ce au făcut. Pentru a obţine ceva pentru România nu ştiu unde să ceară. Nu sunt credibili şi nu pot obţine sprijin. Mi-e teamă că aceşti miniştri nu au încrederea Uniunii Europene, în momentul de faţă, datorită măsurilor pe care le generează România. Pentru o Preşedinţie de succes ne trebuie un Guvern credibil şi competent. Din păcate, mi-e teamă că dacă vom obţine Preşedinţia Consiliului cu acest Guvern, nu vom folosi pe deplin această şansă. Acest Guvern vede Preşedinţia română ca pe o povară, de care încearcă să scape cât mai repede şi cât mai ieftin, şi nu ca pe o oportunitate.

Dacă nimic nu se întâmplă, însă, exact acest Guvern va prelua Preşedinţia.

Dacă acesta este Guvernul pe care noi îl vom da Uniunii Europene pe perioada Preşedinţiei, atunci Uniunea va trebui să funcţioneze cu acest Guvern, să coopereze cu el. Vom vedea acest Guvern în toată splendoarea sa, invitat la Bruxelles pentru o reuniune cu întreg colegiul comisarilor. Vom vedea întreg colegiul comisarilor venind într-o vizită oficială, pe 11-12 ianuarie, la Bucureşti. Sunt curios să văd câţi comisari vor gira acest Guvern cu prezenţa lor. Comisia Europeană va fi, instituţional, obligată să lucreze cu acest Guvern. Şi mi-e teamă că acest Guvern va încerca să folosească în propriul interes această nevoie instituţională a Comisiei. Adică, dacă Guvernul va fi invitat la Bruxelles pentru o şedinţă cu colegiul comisarilor, aşa cum este invitat fiecare Guvern care deţine Preşedinţia semestrială, mi-e teamă că doamna Dăncilă va spune „iată, Europa ne apreciază, ne iubeşte“, cum a spus şi despre poporul român în plenul Parlamentului European. Şi mi-e teamă că va încerca să folosească Preşedinţia şi fotografiile cu liderii europeni pentru a legitima măsuri pe care acum le planifică, împotriva interesului poporului român şi care nu sunt cerute de români.

Se discută despre oportunitatea sancţionării României, prin raportul Parlamentului European.

Sancţionarea României nu este nicicând oportună, dar faptul că România este pe agenda Parlamentului European este un semn clar că Uniunea înţelege situaţia din România, că Uniunea estimează că măsurile luate de acest Guvern merg împotriva valorilor europene. Părerea nu este una politică, ci urmare a analizării iniţiativelor legislative adoptate în România de către experţi obiectivi ai Comisiei Europene, ca urmare a opiniei Comisiei de la Veneţia. Atât în opinia preliminară cât şi în cea consolidată s-a ajuns la concluzia că în România justiţia este în pericol, că se încearcă politizarea justiţiei prin extinderea rolului ministrului în numirea şi demiterea procurorilor şi a judecătorilor.

Uniunea Europeană înţelege ce se întâmplă în România şi este nevoie de o distincţie foarte clară între poporul român care vrea valori europene şi politicienii care vor să slăbească aceste valori şi vor instituţii slabe, la cheremul lor. Nu vreau o sancţionare generalizată a României ca urmare a greşelilor făcute de unii politicieni, vreau ca Europa să îi arate cu degetul şi să-i corecteze pe politicienii care greşesc. E regretabil că în pragul Preşedinţiei suntem conduşi de un Guvern care ne plasează în afara Uniunii, un Guvern izolat în Uniune.

Şi, totuşi, de unde optimismul Preşedintelui, care le-a transmis eurodeputaţilor că autorităţile de la Bucureşti vor îndeplini cu succes misiunea europeană?

Cum am spus, e justificat să fim optimişti în privinţa poporului român.

Dar nu poporul e la guvernare!

În ceea ce o priveşte pe Viorica Dăncilă, nu pot să fiu optimist. Trebuie să evaluăm acest Guvern în funcţie de rezultate. Dacă în următoarele săptămâni acest Guvern vine cu priorităţi corecte pentru Preşedinţia română a Consiliului UE, atunci voi avea şi eu motive de optimism. Până în acest moment, acest Guvern nu şi-a prezentat priorităţile şi nu a dovedit că este capabil să gestioneze marile teme europene şi nici să pună teme româneşti pe agenda europeană, nu a dovedit că este credibil, nu a dovedit că este competent, nu mi-a inspirat încredere că reuşeşte în nişte negocieri viitoare pe bugetul Uniunii Europene să se impună.

Nu cred că doamna Dăncilă poate negocia de la egal la egal cu Angela Merkel. Nu cred că miniştrii Cabinetului Dăncilă – Daea, Carmen Dan, Orlando Teodorovici, Olguţa Vasilescu – sunt capabili să conducă reuniuni ministeriale la nivel european. Trebuie să vedem dacă au de gând să guverneze Uniunea Europeană pe agenda corectă. Dacă au de gând să o guverneze pe agenda infractorului recidivist Liviu Dragnea cu dublu limbaj, cum au făcut-o în ultimele săptămâni, atunci această Preşedinţie va fi un eşec, din păcate.

Ce înseamnă, de fapt, să conduci reuniunile ministeriale?

În 2017 am negociat, ca raportor general al Parlamentului European, tot bugetul Uniunii Europene pe anul 2018 – în prima parte a anului cu Preşedinţia malteză a Uniunii şi, în a doua parte, cu cea estoniană. Estonia a deţinut pentru prima oară, ca şi România, Preşedinţia. Este un stat mic, al cărui Minister de Externe are mai puţini diplomaţi decât cele din Franţa. Marea Britanie sau Germania. La fel, fiecare minister are mai puţin experţi decât ministerul unui stat mare. Toată lumea a înţeles că Estonia trebuie să fie ajutată. Şi pentru că premierul Jüri Ratas – al cărui nume doamna Dăncilă l-a uitat – şi Guvernul Estoniei au dovedit bună credinţă şi că doresc să conducă Europa timp de şase luni pentru binele tuturor, această Preşedinţie a fost ajutată. În afara Preşedinţiei estoniene am discutat bilateral, direct, cu statele membre, mai ales cu statele mari – am negociat la Berlin, am negociat cu francezii, cu italienii.

Ce riscăm? Vom fi o Preşedinţie slabă, dacă nu avem priorităţi clare. Şi, mai ales, vom fi o preşedinţie slabă dacă nu avem un prim ministru capabil să dea direcţia, să fie credibil şi competent şi în stare să ridice la nivel de prim miniştri negocierile eventual împotmolite la nivelul diverselor ministere, pentru a discuta dosarele grele cu omologii care te respectă şi cu care poţi vorbi direct limbi străine, căci vorbeşti engleză, franceză, spaniol. Agenda va fi făcută de funcţionarii Consilului, care sunt aici de zeci de ani şi vor continua să fie şi în următorii zeci de ani. Aş prefera să nu ajungem în acest scenariu. Aş prefera să dăm dovadă că suntem lideri. Aş prefera ca toată lumea să ştie că ne aflăm în Preşedinţia română a Uniunii Europene iar deciziile privind Europa să fie discutate în primul rând cu Guvernul României. Nu vreau să dăm un Guvern pe care Europa va trebui să îl ocolească şi să îl trateze minim, cât e nevoie de formal.

Ce am putea rata, de exemplu, în bugetul multianual dacă nu vom avea negociator bun şi preşedinte de consiliu munisterial potrivit?

Vom rata miliarde de euro şi aici eşecul va fi cuantificabil. Îl vor resimţi fermierii români, comunele din România, studenţii care aşteaptă burse Erasmus, cercetătorii români. În momentul de faţă, Comisia a făcut o propunere de buget pentru următorii şapte ani iar României i-a propus aceeaşi sumă de bani pentru plăţi directe în agricultură ca şi până acum. Ne-a propus fonduri structurale şi de coeziune plus 8%, pentru că încă nu ne-am construit autostrăzile, liniile ferate de mare viteză, Dunărea nu este pe deplin navigabilă şi nu suntem eficienţi energetic.

Dar în timp ce nouă ni se dă mai mult, altor state li s-a propus mai puţin – Ungariei şi Poloniei, minus 23-24%, fiindcă ei şi-au construit autostrăzile şi nu mai au nevoie de aceleaşi fonduri. Aceasta este propunerea Comisiei. Dar urmează negocieri între statele membre şi vor fi foarte dure. Ungaria şi Polonia nu se vor da mulţumite cu aceste reduceri.

De capacitatea prim ministrului Guvernului României va depinde dacă în următorii şapte ani România va primi 27 de miliarde de euro fonduri comunitare sau 22 sau 32. În momentul în care deţii Preşedinţia Consiliului eşti mai mult ascultat decât de obicei. E mai uşor să ajungi la un acord favorabil. În momentul de faţă, Guvernul României nu face nimic pentru a conduce spre succes aceste negocieri pe tema bugetului multianual.

Ar trebui să pună bugetul multianual al Uniunii pe agenda Preşedinţiei şi să încercăm să definitivăm cât mai mult din el în aceste şase luni, fiindcă probabilitatea de a avea un acord favorabil e mult mai mare cât timp ne aflăm în capul mesei. Mi-e teamă că vom pierde oportunitatea, bugetul va fi negociat dur, după mandatul românesc şi nu cred că Viorica Dăncilă va reuşi să se impună faţă de premierii Poloniei, Ungariei sau ai altor state.

Ce alte negocieri importante sunt relevante în aceste şase luni?

Înainte de alegerile europene va avea loc finalizarea negocierilor privind ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Interesul nostru este foarte clar: să existe un acord de ieşire, căci doar astfel sunt securizate drepturile celor 411.000 de cetăţeni români care trăiesc în Marea Britanie. Acest lucru va trebui negociat chiar la începutul Preşedinţiei române. Dacă Marea Britanie iese fără vreun acord, nu ştim ce va fi.

Cât de complicate vor fi alegerile europene? În ce măsură se vor discuta teme europene şi nu va fi poluare populistă?

Cred că temele europene vor juca un rol mai mare în această campanie decât în trecut, pur şi simplu fiindcă în ultimii ani Europa a fost lovită de două mari crize, cea economică şi, apoi, cea a migraţiei şi a refugiaţilor. Oamenii au aşteptări de la Uniunea Europeană. Şi Uniunea Europeană va trebui să arate în următorii ani că are soluţii, mai ales în aceste două domenii prioritate, securitatea şi prosperitatea. Există riscul să fie aduse în dezbatere şi teme naţionale. Vom avea discursul poluat de către populiştii naţionalişti.

Aceşti politicieni nu au soluţii la problemele cu care oamenii se confruntă. Peste tot unde au avut un cuvânt de spus în mersul ţărilor lor a fost rău pentru oameni. Au scos Marea Britanie din Uniunea Europeană. Vedem acum că Marea Britanie a ajuns să aibă una dintre cele mai mici rate de creştere din grupul celor şapte state puternic industrializate. În Marea Britanie nu se mai investeşte iar investitorii se întorc pe continent. Lira a pierdut din valoare în raport cu euro. Lucrurile nu merg bine şi va fi şi mai rău în momentul în care vor părăsi, în 2019, Uniunea.

Populiştii nu au soluţii. Am văzut-o şi în Grecia, unde populistul vesel de stânga Alexis Tzipras a făcut un referendum legat de ieşirea din zona euro doar pentru a afla apoi cât de mari ar fi costurile. A acceptat apoi să rămână în zona euro după ce, însă, în 2015, a reuşit să bage Grecia într-o nouă criză: în locul prognozatei creşteri cu 2%, a încheiat anul cu o recesiune de 2,5%.

Va trebui să le spunem oamenilor adevărul: populiştii nu au soluţii, spun în campanii multe lucruri neadevărate şi sunt un risc pentru modul nostru de viaţă. Şi trebuie să le spunem oamenilor că izolarea, aşa cum vor naţionaliştii întorşi cu faţa spre trecut, nu poate fi o soluţie în Europa anului 2019. Gardurile şi zidurile nu sunt o soluţie. Am văzut asta în trecut, o ştim din cartea de istorie. Izolarea duce la sărăcie materială şi intelectuală. Trebuie să le spunem oamenilor că Europa este soluţia, o Europă îmbunătăţită, modernizată şi reformată.

Cristian Ştefănescu - Deutsche Welle