Verdictul reputatului Rădulescu-Motru despre poporul român: „Imităm ca oile faptele din jurul nostru“

Verdictul reputatului Rădulescu-Motru despre poporul român: „Imităm ca oile faptele din jurul nostru“

FOTO Arhivă

Spiritul de turmă este una dintre principalele caracteristici ale naţiei române, în opinia reputatului psiholog Rădulescu-Motru enunţată în urmă cu mai bine de 100 de ani. Românii sunt curajoşi, însă doar în grup şi naţionalişti, dar numai până la fapte. Naţia s-a ghidat întotdeauna după „gura lumii“ şi a fost pasionată de politică.

Calităţile şi defectele poporului român, principalele trăsături de caracter, înclinaţiile şi slăbiciunile românilor au preocupat, dealungul anilor, psihologi, pedagogi sau filosofi români de renume. Dincolo de miturile potrivit cărora naţia română ar fi mai inteligentă decât altele sau că poporul român ar fi neam ales, cercetătorii care s-au aplecat asupra analizei psihologice a românilor au reuşit să sublinieze calităţile şi defectele neamului românesc.

În urmă cu un secol, cunoscutul filosof si psiholog Constantin Radulescu Motru (1868-1957) a publicat în 1910 lucrarea ”Sufletul neamului românesc. Calităţi bune şi defecte”, în care a trecut în revistă principalele trăsături de caracter ale românilor. 

”Nu este ţară în hotarele lumii civilizate în care gura lumii sau gura satului să aibă mai multă trecere ca în ţara noastră. Cele mai multe dintre convingerile românilor sunt întemeiate pe zvonul public şi numai foarte puţine pe dovezi adunate personal”
, constata psihologul Rădulescu-Motru. ”Se zice” sau ”lumea zice” sunt principiile după care se ghidează românul ca individ. Indiferent de subiect sau chestiune, când trebuie să emită o părere sau să ia o decizie, pentru român primordială este părerea de grup, gura lumii. 
 
Reputatul psiholog nu se sfieşte să asemuiască naţia cu o turmă de oi: ”Fiecare grup îşi are părerea sa bloc căreia toţi se supun, întocmai cum şi la turmele de oi este un clopot al cărui sunet se adună toate oile laolaltă”, mai constata Rădulescu-Motru.
 
Ce înţeleg românii prin om de caracter
 
Omul de caracter la români este acela care nu iese din cuvântul grupului, mai spune analiza psihologului. ”Om de caracter est acela care a urmat întotdeauna clopotul turmei. Nu este vorba cum sună clopotul, ci dacă suna. A sunat, ai fost prezent şi eşti român, atunci eşti om de caracter”, mai scrie Rădulescu-Motru.

Românii, curajoşi doar în grup
 
Curajul este considerat una dintre calităţile naţiei române, însă potrivit psihologului, românii dau dovadă de curaj numai când sunt în grup. ”Românii sunt eroi, dar cu deosebire numai când sunt în grup. În front, la războiu, în ceată, la revoltă, în cârd sau la vânătoare. Dar românul izolat este blând ca şi mielul. Când îi bate din picior cineva, el tace”, mai spune psihologul. Vorba după care se ghidează românul ca individ este ”Capul plecat, sabia nu-l taie!”.
 
Românul face parada că sentimentele naţionaliste
 
Când vine vorba de patriotism şi naţionalism, pe români nu îi întrece nimeni,este părerea psihologului Rădulescu Motru, însă numai până la faptă. ”Dă-i unui român în mână toiagul apostolatului ca să predice naţionalismul pentru alţii... el este imediat gata de drum (...) Pune pe acelaşi român să facă o muncă anumită cu temei şi atunci lucrurile se schimbă”, se mai arată în lucrarea ”Sufletul neamului românesc. Calităţi bune şi defecte”.
 
Politica, ”bagheta magică”
 
Spiritul de turmă îi caracterizează pe români şi când vine vorba de acţiune. Zicala ”Se apucă românul cu greu de ceva, dar de lăsat se lasă uşor” era valabilă şi în urmă cu un secol. ”Sub influenţa mulţimii, românul se apucă de orice, dar când este să execute printr-o faptă individuală lucrul de care s-a apucat, atunci el se lasă foarte uşor”, mai constată psihologul.
 
Românul este pasionat de politică pe care o vede ca pe o ”baghetă magică prin care totul se transformă”. Mai puţin concentrat pe acţiunile individuale, şi mai mult focusat pe acţiunile de grup, românul crede ”că fericirea neamului întreg, ca şi fericirea sa personală poate fi adusă prin politică”.
”Dacă aş fi eu la Guvern, dacă aş face eu legea, cum s-ar îndrepta lucrurile. Activitatea sa proprie nu este unul care să o dirige cum trebuie, dar fiecare vrea să facă o lege prin care să dirige activitatea tuturor”, mai constată Rădulescu-Motru.


”Nu avem curajul părerilor”
 
Individul român pare a trăi sufleteşte mai mult cu o conştiinţă de grup, decât cu o conştiinţă a sa personală. Psihologul îl caracterizează drept: prea preocupat de gura lumii, uşurelnic când ia hotărâri sub influenţa mulţimii, religios sau naţionalist doar de ochii lumii şi mai mereu cu privirea aţintită spre ce fac ceilalţi. ”Imităm ca oile faptele din jurul nostru şi nu arătăm o energie decât când suntem în grup. La război ne luptăm voiniceşte pentru că suntem umăr la umăr, dar la munca profesională suntem neglijenţi fiindcă aici fiecare este lăsat pe seama datoriei proprii. N-avem curajul părerilor noastre, când este să ni le apărăm fiecare în parte, dar suntem poporul cel mai susceptibil când este să ne rostim în grup sau ca grup. Ne aprindem uşor ca un foc de paie, dar ne şi trece aprinderea cum trece focul de paie”, mai spune Rădulescu-Motru despre poporul român.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările