12 octombrie: ziua în care a murit Papa Honoriu I, pontiful condamnat postum pentru erezie. Decizia a fost ulterior confirmată și de Papa Leon al II-lea

Pe 12 octombrie, în anul 638, a murit Papa Honoriu I, rămas în istorie mai ales din cauza controversei privind monotelismul. În aceeași dată din calendar, dar în 1808, Napoleon I și țarul Alexandru I au semnat convenția prin care Rusia obținea dreptul de a anexa Moldova și Țara Românească. Tot pe 12 octombrie, însă în 1492, Cristofor Columb a descoperit America, iar în 1935 s-a născut tenorul Luciano Pavarotti.

Papa Honoriu I Foto: http://www.santagnese.org/galleria_foto.htm

Papa Honoriu I, pontiful condamnat postum pentru erezie

Papa Honoriu I a condus Biserica Romei între anii 625 și 638, într-o perioadă marcată de disputele teologice din Imperiul Bizantin. Tradiția îi atribuie o activitate misionară intensă, iar unele surse leagă de pontificatul său și răspândirea sărbătorii Înălțării (Ridicării) Sfintei Cruci, potrivit Wikipedia.

Totuși, numele său a rămas în istorie mai ales din cauza controversei privind monotelismul (a nu se confunda cu monoteismul), doctrină care susținea existența unei singure voințe în persoana lui Hristos.

Honoriu I a adoptat o atitudine considerată prea permisivă față de această învățătură, aflată și în concordanță cu poziția împăratului bizantin Heraclius.

La aproape 40 de ani după moartea sa, al III-lea Conciliu de la Constantinopol a condamnat monotelismul ca erezie și a pronunțat anatema împotriva fostului papă. Decizia a fost ulterior confirmată și de alți suverani pontifi, inclusiv de Papa Leon al II-lea.

Ce este monotelismul

Monotelismul (din grecescul monos = unul și thelema = voință) este o doctrină teologică apărută în secolul al VII-lea, potrivit căreia Iisus Hristos are două naturi, divină și umană, dar o singură voință.

Pe scurt, monotelismul afirmă o singură voință în Hristos, în timp ce doctrina ortodoxă și catolică afirmă două voințe, divină și umană, unite fără conflict în aceeași Persoană a lui Hristos.

Cazul lui Honoriu I a rămas unul dintre cele mai discutate episoade din istoria Bisericii Catolice, fiind invocat de-a lungul secolelor de criticii doctrinei infailibilității papale, proclamată oficial la Conciliul Vatican I din 1870.

1449: Bătălia de la Tămășeni, pe Siret

Cu sprijinul lui Iancu de Hunedoara, Bogdan al II-lea a ieșit învingător în Bătălia de la Tămășeni și a devenit domn al Moldovei. Domnia sa a durat între 12 octombrie 1449 și 17 octombrie 1451.

Originea sa rămâne disputată între istorici. Unele surse îl consideră fiu nelegitim al lui Alexandru cel Bun, în timp ce altele susțin că ar fi fost fiul lui Bogdan Jupânul, fratele mai mic al voievodului moldovean.

Dezbaterea este alimentată de cronici și inscripții funerare care oferă interpretări diferite asupra genealogiei sale.

1492: Cristofor Columb a descoperit America

În căutarea unei rute maritime spre India, Cristofor Columb a traversat Oceanul Atlantic și a ajuns în Lumea Nouă, eveniment considerat descoperirea Americii de către europeni.

Expediția sa a schimbat cursul istoriei mondiale, deschizând drumul marilor explorări și contactului dintre Europa și continentul american.

1518: A început interogarea lui Martin Luther

Între 12 și 14 octombrie 1518, reformatorul german Martin Luther a fost interogat de cardinalul Thomas Cajetan.

Acesta i-a cerut să retracteze „cele 95 de teze”, însă Luther a refuzat, susținând că va face acest lucru doar dacă i se demonstrează pe baza Bibliei că a greșit.

Episodul avea să contribuie la declanșarea Reformei Protestante.

1808: A fost semnată convenția prin care Imperiul Rus a anexat Moldova și Țara Românească

La 12 octombrie 1808, Napoleon I și țarul Alexandru I au semnat o convenție care oferea Rusiei control asupra Moldovei și Țării Românești.

Documentul a fost semnat în contextul consolidării alianței franco-ruse. În acea perioadă, Napoleon încerca să obțină sprijinul Rusiei în raport cu Austria și a acceptat condiții favorabile Imperiului Țarist în privința Principatelor Române.

Potrivit istoricului Tudor Ciobanu, cercetător științific la Institutul de Istorie al Academiei de Științe de la Chișinău, ambițiile Rusiei asupra spațiului românesc erau mai vechi.

„Interesul Imperiului Rus pentru cucerirea spaţiului românesc cuprins între pământurile Transnistriei, munţii Carpaţi şi Dunăre se conturează prin războaiele ruso-austro-turce din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea”, explica istoricul.

Acesta arată că, în timpul ocupației din anii 1787-1792, „Imperiul Rus a încercat să intervină brutal şi în organizarea bisericească”, numindu-l pe Gavriil Bănulescu-Bodoni mitropolit al Moldovei.

Referindu-se la războiul ruso-turc din perioada 1806-1812, Tudor Ciobanu subliniază că acesta „a avut consecinţe mai grave pentru spaţiul românesc”, iar autoritățile țariste „au intervenit brutal în administrarea celor două ţări româneşti, inclusiv şi în viaţa bisericească”.

Istoricul amintește că, prin ucaz imperial, în 1808, Gavriil Bănulescu-Bodoni a fost numit „mitropolit al Valahiei, Moldovei şi Basarabiei”, iar această decizie nu a fost întâmplătoare. Potrivit lui Ciobanu, „ambele instituţii urmăreau acelaşi scop - supunerea Moldovei şi Valahiei”.

Mai mult, noul mitropolit „a introdus în viaţa bisericească a principatelor elemente caracteristice Imperiului Rus”, iar activitatea sa era coordonată cu autoritățile imperiale.

După pacea din 1812, dominația rusă nu s-a încheiat imediat. Tudor Ciobanu arată că „armatele ţariste nu s-au retras imediat de pe teritoriul ţărilor române”, iar „ocupaţia militară a continuat”, în timp ce Imperiul Rus căuta soluții pentru administrarea noilor teritorii.

1810: A avut loc prima ediție de Oktoberfest

Originile celebrului festival bavarez se leagă de căsătoria prințului moștenitor Ludovic I al Bavariei cu prințesa Therese von Hildburghausen.

La 17 octombrie 1810 a fost organizată o cursă de cai pe un teren care avea să primească ulterior numele de „Theresienwiese” (Pajiștea Tereziei).

Evenimentul a reprezentat prima ediție a ceea ce avea să devină Oktoberfest, unul dintre cele mai cunoscute festivaluri din lume.

1823: Au fost puse în vânzare primele pelerine de ploaie

Inventatorul scoțian Charles Macintosh a revoluționat industria textilelor după ce experimentele sale chimice cu nafta au dus la crearea materialului impermeabil cauciucat.

Invenția sa, bazată pe lipirea a două straturi de pânză cu cauciuc natural, a stat la baza primelor pelerine de ploaie comercializate.

1863: A murit poetul Andrei Mureșanu

Poet, publicist și revoluționar transilvănean, Andrei Mureșanu a rămas în istorie drept autorul poemului „Un răsunet”, cunoscut ulterior sub numele de „Deșteaptă-te, române!”.

Versurile au devenit imn al Revoluției de la 1848, fiind numite de Nicolae Bălcescu „Marseilleza românilor”. Din 1990, Deșteaptă-te, române! este imnul național al României.

1894: S-a născut Principesa Elisabeta a României, fiica cea mare a regelui Ferdinand și a reginei Maria

Fiica cea mare a regelui Ferdinand și a reginei Maria, Principesa Elisabeta a României a fost una dintre cele mai enigmatice figuri ale familiei regale.

Descrisă de contemporani drept „una dintre cele mai ciudate prințese din Regatul român”, Elisabeta s-a remarcat prin cultura sa vastă și personalitatea complexă.

1931: A fost inaugurată statuia Cristos Mântuitorul din Rio de Janeiro

Monumentul Cristo Redentor, amplasat pe muntele Corcovado din Rio de Janeiro, a fost inaugurat la 12 octombrie 1931 și este astăzi unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale Braziliei.

Statuia, realizată în stil Art Deco, măsoară 30 de metri înălțime, iar împreună cu soclul ajunge la 38 de metri.

1935: S-a născut tenorul Luciano Pavarotti

Considerat unul dintre cei mai mari tenori ai secolului XX, Luciano Pavarotti și-a făcut debutul în operă în 1961, în „La Boema” de Puccini.

În 1999 a susținut un concert memorabil în Piața Constituției din București. Ultima sa apariție pe scenă a avut loc în 2006, la deschiderea Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Torino.

 Herbert Breslin, fostul său impresar, era „fascinat“ de apetitul lui Pavarotti şi a relatat într-un volum că artistul era obsedat de mâncare. De-a lungul carierei, ar fi avut numeroase fluctuaţii de greutate, iar, în total, spune Breslin, Pavarotti s-a îngrăşat şi a slăbit 2.500 de kilograme!

Breslin relatează și cum reacționa Pavarotti după concertele fenomenale pe care le-a susţinut alături de Placido Domingo şi José Carreras.

La fiecare spectacol pe care îl aveau împreună, cei trei tenori câştigau câte un milion de dolari. Totuşi, lui Pavarotti i se părea că meritul e numai al său: „Nici în visele lui nu va avea Placido Domingo o voce ca a mea“. Ca (proape) orice italian, era foarte superstiţios, de aceea, pentru a nu avea ghinion, îşi atingea testiculele, oriunde s-ar fi aflat, mai povestea fostul său manager.

Pavarotti a murit în 2007.

1956: S-a născut actorul, dramaturgul și regizor român Mihai Gruia Sandu

Mihai Gruia Sandu este una dintre figurile cunoscute ale teatrului și televiziunii românești. Născut la 12 octombrie 1956, la București, artistul a intrat în memoria publicului mai ales prin personajul Arlechino, devenit extrem de popular în emisiunile pentru copii din anii '90.

De-a lungul carierei, Mihai Gruia Sandu a fost prezent și în numeroase producții de divertisment TV, printre care Bun de tipar, Star bucătar și Convinge-mă, consolidându-și statutul de actor versatil.

Totodată, este considerat unul dintre cei mai originali promotori ai Commedia dell'arte din România. În cadrul UNATC, a susținut cursuri și a scris sau montat spectacole precum Elixirul, Anselmo, Dragostea pusă la-ncercare și Secretul lui Pulcinella.

În ultimii ani, fanii i-au admirat interpretarea în serialul de televiziune „Sacrificiul”, difuzat de Antena 1.

1968: S-a născut Daniela Gyorfi

Cântăreața Daniela Gyorfi și-a făcut debutul artistic la începutul anilor '90, obținând premiul al doilea la secțiunea Interpretare a Festivalului de la Mamaia.

De-a lungul unei cariere de peste două decenii, artista a lansat numeroase hituri și a avut apariții și în televiziune.

1968: S-a născut actorul Hugh Jackman

Actorul australian Hugh Jackman a devenit celebru la nivel mondial datorită rolului Wolverine din seria X-Men. Interpretarea sa din „Les Misérables” i-a adus în 2013 un Glob de Aur și o nominalizare la Oscar.

Jackman este, de asemenea, cântăreț și actor de musical, fiind recompensat cu un premiu Tony pentru rolul din „Băiatul din Oz”.

1984: Tentativă de asasinat împotriva premierului Margaret Thatcher

Armata Republicană Irlandeză Provizorie (IRA) a organizat o tentativă de asasinat împotriva premierului britanic Margaret Thatcher.

Atacul a eșuat în ceea ce o privește pe lidera conservatoare, însă explozia a provocat moartea a cinci persoane și rănirea altor 31.

Thatcher a rămas în istorie ca prima femeie prim-ministru a Regatului Unit și unul dintre cei mai influenți lideri politici britanici ai secolului XX.

1994: Sonda Magellan și-a încheiat misiunea pe Venus

Sonda spațială Magellan, lansată de NASA în 1989 pentru cartografierea planetei Venus, și-a încheiat misiunea după ce a ars în atmosfera planetei.

Programul a furnizat unele dintre cele mai detaliate imagini radar ale suprafeței venusiene și a reprezentat prima misiune interplanetară lansată de pe o navetă spațială.

2005: China a lansat a doua misiune spațială cu echipaj uman

Capsula Shenzhou 6 a fost lansată de la Cosmodromul Jiuquan, marcând a doua misiune spațială chineză cu oameni la bord.

La bord s-au aflat astronauții Fei Junlong și Nie Haisheng, într-un nou pas important al programului spațial chinez.