România condamnă alegerile organizate de Rusia în teritoriile ocupate ale Ucrainei. Oana Țoiu: „Acest demers încalcă suveranitatea”

Ministrul român de Externe, Oana Țoiu, a vorbit într-un interviu acordat BBC despre riscurile pe care războiul din Ucraina le generează pentru România, securitatea la Marea Neagră, relația cu Statele Unite și viitorul prezenței militare americane pe teritoriul țării. Oficialul român a subliniat și importanța cooperării dintre aliați în ceea ce privește sancțiunile împotriva Rusiei și eventualele negocieri pentru pace.

Ministrul român de Externe, Oana Țoiu. Foto: FB Ministerul de Externe

Interviul a fost acordat în contextul summitului Inițiativei pentru Integrare Carpatică, la care participă cele opt state din regiune, inclusiv România și Ucraina.

Oana Țoiu, despre riscurile de la granița României

Ministrul de Externe a vorbit despre efectele războiului asupra României, țară care are cea mai lungă frontieră terestră a unui stat UE, NATO și Schengen cu Ucraina.

„Da, vedem efectele de propagare ale invaziei pe scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei. (...) În ceea ce privește protejarea frontierelor, negociem acum în interiorul Uniunii Europene o orientare financiară pentru a ne asigura că regiunile sunt sprijinite, dar și că avem protecția adecvată a frontierei”, a declarat Oana Țoiu pentru BBC.

Ea a explicat că România urmărește, în paralel, dezvoltarea infrastructurii de transport și a legăturilor economice cu statele din regiune.

„Avem, bineînțeles, un risc sporit, dar în același timp avem un plan de investiții dedicat, astfel încât să creștem conectivitatea cu regiunea în ceea ce privește trenurile, punctele de frontieră și autostrăzile. Facem același lucru și în legătura cu Balcanii”, a spus ministrul.

Țoiu a vorbit și despre importanța Dunării și a Portului Constanța pentru comerțul cu cereale, în condițiile în care atât România, cât și Ucraina sunt mari producători agricoli.

„Am văzut un risc crescut în ceea ce privește conexiunile de acolo, dar ne concentrăm pe gestionarea infrastructurii corespunzătoare pe Dunăre și în Portul Constanța, pentru a putea sprijini comerțul mondial cu cereale”, a afirmat ea. „Pentru noi, portul Constanța, conexiunile feroviare și capacitatea de a sprijini acest comerț, astfel încât să reducem prețurile alimentelor în Orientul Mijlociu și Africa și să protejăm rutele comerciale, reprezintă un lucru important.”

Securitatea la Marea Neagră

Oana Țoiu a vorbit și despre cooperarea României cu NATO și Bulgaria pentru securitatea Mării Negre.

„Ne-am consolidat parteneriatele, de exemplu cu NATO și Bulgaria. În interiorul NATO avem o abordare strategică prin care desfășurăm acum activități comune de deminare în Marea Neagră. Canada este, de asemenea, implicată în instruire, iar Marea Britanie acordă atenție acestui domeniu”, a spus ministrul.

Ea a precizat că, în cadrul summitului NATO de la Ankara, protejarea infrastructurii critice a devenit, de asemenea, o prioritate.

„Acest lucru este important deoarece România are Marea Neagră, proiectul Neptun Deep, care este un proiect de gaze naturale ce va crește cu 80% actuala noastră rezervă de aprovizionare cu gaze naturale”, a afirmat Țoiu.

„România susține menținerea și, posibil, creșterea prezenței americane”

Întrebată de BBC dacă Donald Trump slăbește NATO și dacă mesajele venite de la Washington privind războiul din Ucraina sunt cele pe care România dorește să le audă, Oana Țoiu a pus accentul pe parteneriatul strategic cu Statele Unite.

„Ceea ce este foarte important pentru noi este că avem de mult timp o prezență americană aici, în România. Baza militară de la Kogălniceanu are, de asemenea, un plan de investiții pe termen lung de aproximativ 4 miliarde de euro”, a declarat ea.

Ministrul a spus că România discută în prezent cu NATO și cu Statele Unite despre viitorul prezenței militare americane.

„Suntem acum în proces de discuții în interiorul NATO și cu partenerul nostru strategic, SUA, despre viitorul prezenței militare ca factor de descurajare. România susține menținerea a ceea ce avem în prezent și, eventual, o tranziție către o prezență permanentă, în locul celei rotaționale”, a afirmat Oana Țoiu.

„Trebuie să existe o coordonare între noi în ceea ce privește sancțiunile”

În ceea ce privește războiul din Ucraina și posibilitatea unor negocieri pentru pace, ministrul român de Externe a spus că România discută atât cu autoritățile de la Kiev, cât și cu oficiali americani.

„În ceea ce privește căutarea păcii la granița noastră, am vorbit, bineînțeles, cu partenerii noștri ucraineni, am vorbit cu oficiali americani. Suntem cu toții conectați într-o discuție europeană despre care ar trebui să fie următorii pași”, a spus Țoiu.

„Cu toții credem că trebuie să existe o coordonare între noi în ceea ce privește sancțiunile, dar și în ceea ce privește negocierile corespunzătoare pentru pace. Am văzut și semnale pozitive venind din partea Ucrainei”, a adăugat ministrul.

România condamnă alegerile organizate de Rusia în teritoriile ocupate ale Ucrainei

În aceeași zi, Ministerul Afacerilor Externe a transmis că România condamnă organizarea, în perioada 18-20 septembrie, a alegerilor pentru Duma de Stat a Federației Ruse în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia.

MAE consideră că desfășurarea scrutinului în aceste teritorii reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional și susține că rezultatele unor astfel de alegeri nu pot modifica statutul internațional al teritoriilor respective.

România a condamnat, de asemenea, deschiderea unor secții de votare pentru alegerile ruse în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, fără acordul autorităților constituționale de la Chișinău.

„Acest demers încalcă suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova și vine în totală contradicție cu eforturile autorităților de la Chișinău și ale partenerilor internaționali menite să faciliteze reglementarea politică a problemei transnistrene”, a transmis MAE.

Ministerul român de Externe a reafirmat sprijinul pentru suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei și Republicii Moldova, în cadrul frontierelor recunoscute internațional.