Oana Țoiu, la „Interviurile Adevărul”, despre arestarea fraților Tate: „România nu are nicio toleranță față de traficul de persoane”

Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, a vorbit luni, 20 iulie, la „Interviurile Adevărul”, despre relația României cu Statele Unite și viitoarea întâlnire dintre președinții Nicușor Dan și Donald Trump. Pe plan intern, ministrul a abordat subiecte precum numirea noilor ambasadori, activitatea Guvernului interimar și noua lege a salarizării, iar pe plan extern a discutat despre războiul din Orientul Mijlociu și arestarea fraților Andrew și Tristan Tate în Miami.

Oana Țoiu, la „Interviurile Adevărul”/FOTO: Adevărul

Adevărul: Tocmai v-ați întors din Statele Unite, ați participat și la summitul NATO, apoi ați mers în Statele Unite, unde ați avut întâlniri importante cu membri ai Congresului. În septembrie, dacă am înțeles bine, vor avea loc întâlniri importante aici, în România, în cadrul programului Romania–United States Exchange Program. Ce ați făcut în Statele Unite și ce urmează să se întâmple în România?

Oana Țoiu: Da. În strategia noastră privind Parteneriatul Strategic avem obiectivul de a organiza, o dată la trei-patru luni, întâlniri frecvente în Statele Unite ale Americii.

Avem întâlniri cu Departamentul de Stat, cu secretarii de stat responsabili de proiectele importante pentru România, dar și cu reprezentanți ai Congresului. Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite beneficiază de sprijin bipartizan în SUA și de un sprijin politic solid în România. Chiar și atunci când se schimbă coalițiile de guvernare, există o susținere largă pentru acest parteneriat. De aceea, este important să menținem obiectivele României pe agenda membrilor Congresului, atât din Partidul Republican, cât și din Partidul Democrat.

Am avut întâlniri cu membrii Comisiei pentru Apărare, ai Comisiei pentru Politică Externă și cu reprezentanți ai unor state americane unde există investitori în România, dar și interes din partea companiilor românești de a-și extinde activitatea în SUA. Atât eu, cât și președintele Nicușor Dan și Guvernul lucrăm pentru consolidarea componentei economice a Parteneriatului Strategic, atât prin atragerea investițiilor americane în România, cât și prin promovarea antreprenoriatului românesc în Statele Unite. Avem companii de succes, iar industriile de apărare și IT oferă un potențial important de dezvoltare.

Puteți să ne spuneți mai multe despre eventuale contracte semnate? Ați menționat pe pagina dumneavoastră de Facebook câteva nume, precum senatorul Step Bains și reprezentanți ai Comitetului pentru Relații Externe al Senatului. Vorbim despre oameni din Congresul american care ar putea veni și în România. Ce ne puteți spune despre componenta de business, având în vedere interesul pentru companiile IT din România și provocările de securitate din această perioadă?

Congressman Mix, de exemplu, reprezentant democrat al statului New York, este unul dintre membrii importanți ai Comisiei pentru Afaceri Externe. În statul New York există numeroase companii din domeniul IT care au pornit din România sau care păstrează în continuare capital și management românesc. Un exemplu este UiPath, companie evaluată la peste șase miliarde de dolari, care are în prezent atât capital internațional, cât și o componentă puternică din Statele Unite.

Acesta este un element important, chiar dacă vorbim despre meritele mediului privat. România trebuie să se poziționeze atât ca furnizor de securitate, cât și ca furnizor de inovație, iar parteneriatul economic trebuie consolidat prin relații mai puternice între mediul de afaceri și Congresul american. Congressman Mix este unul dintre susținătorii României și, în toamna trecută, a organizat în Congres prima dezbatere dedicată regiunii Mării Negre, pentru a menține atenția asupra importanței comerciale și de securitate a regiunii, cu participarea unor experți invitați în cadrul Subcomisiei pentru Europa din Comisia pentru Politică Externă.

De asemenea, membrii Comisiei pentru Apărare și ai Comisiei pentru Politică Externă pe care i-am întâlnit au un rol important în susținerea NATO și a prezenței Statelor Unite pe teritoriul Europei.

Se întreabă toată lumea dacă va exista o întâlnire dintre președintele Nicușor Dan și președintele american Donald Trump. Se spunea că se lucrează pentru o astfel de întâlnire. Puteți să ne spuneți mai multe? Ați avansat în aceste discuții?

Președintele a clarificat recent că există un set de proiecte strategice pe agenda discuțiilor dintre cei doi lideri și că întâlnirea va avea loc pe parcursul acestui an, fie până în decembrie, fie în cadrul unui summit.

Puteți să ne spuneți mai multe?

Întotdeauna, în momentul în care agenda este oficială, aceasta va fi comunicată de Administrația Prezidențială. Există însă, în acest moment, un stadiu avansat al discuțiilor privind agenda întâlnirii. Atât președintele, cât și noi, ca echipă a Ministerului Afacerilor Externe, am clarificat de la început că miza acestei întâlniri este o discuție bazată pe proiecte strategice.

Pentru noi este foarte important să avansăm și în ceea ce privește menținerea și creșterea prezenței Statelor Unite pe teritoriul României, atât în cadrul NATO, cât și în relația noastră bilaterală de apărare. De altfel, Baza Mihail Kogălniceanu este o destinație prioritară pentru investiții în perioada următoare, iar acest subiect a făcut parte din discuțiile pe care le-am avut în Congres.

Când ar putea avea loc vizita lui Nicușor Dan în SUA

Va exista o vizită în Statele Unite a președintelui Nicușor Dan sau o vizită în România a președintelui american ori a secretarului de stat Marco Rubio?

Marco Rubio ne-a invitat pentru o întâlnire bilaterală la Washington în octombrie anul trecut. De asemenea, merită menționat aportul său în includerea României printre intervențiile principale la reuniunea ministerială NATO de la New York, desfășurată în marja Adunării Generale a ONU.

Noi am fost printre primii patru vorbitori care au stabilit cadrul discuțiilor dintre miniștrii statelor aliate la reuniunea ministerială găzduită de secretarul de stat Marco Rubio.

Așa cum știți, el este cel care a mulțumit României pentru sprijinul acordat aliaților exclusiv pe componenta defensivă, în contextul solicitărilor formulate de Statele Unite pentru apărarea bazelor militare din Orientul Mijlociu. Concret, România a aprobat, la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Țării și a președintelui, utilizarea în scop defensiv, de exemplu pentru realimentarea în aer.

Dată fiind această nouă etapă a conflictului cu Iranul, se discută despre trimiterea unor militari americani la Baza Mihail Kogălniceanu sau, deocamdată, SUA doar urmăresc evoluția situației?

Încuviințarea acordată de România prin CSAT, la propunerea președintelui și aprobată cu o largă majoritate în Parlament, privește exclusiv componenta logistică și defensivă și rămâne în vigoare. Nu a vizat doar acea etapă a conflictului. Acordul Parlamentului nu poate fi modificat în funcție de evoluțiile din Iran. Orice eventuală decizie în acest sens ar trebui analizată în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării și al Parlamentului.

Parlamentul este instituția care are decizia finală privind limitele prezențelor militare și acordarea unor astfel de aprobări. Acesta este un lucru firesc într-o democrație, deoarece Parlamentul și președintele sunt autoritățile alese direct de cetățeni.

S-a discutat mult despre statutul dumneavoastră de ministru interimar. Ați întâmpinat vreun impediment la întâlnirile internaționale la care ați participat?

Există în prezent un context internațional care necesită numeroase decizii, inclusiv la nivelul Uniunii Europene. Aceste decizii se iau săptămânal și nu pot fi amânate până când România își rezolvă disputele politice interne. Nu este în interesul României să rămână pe margine luni de zile în privința unor decizii care o privesc direct.

Există responsabilitatea ca un guvern interimar să participe la acest dialog și la aceste decizii și să continue să reprezinte interesele României. De exemplu, am finalizat negocierile cu Bulgaria privind conceptul hub-ului de securitate maritimă la Marea Neagră și am transmis proiectul instituțiilor europene pentru a putea fi luat în considerare în viitoarele linii de finanțare.

Parlamentul European a transmis, de asemenea, mesaje clare în această direcție. România coordonează un grup de 16 state membre privind politica de coeziune, atât prin reprezentanța noastră la Bruxelles, cât și la nivelul președintelui Nicușor Dan, care a coprezidat o reuniune dedicată acestui subiect împreună cu Giorgia Meloni. Obiectivul este consolidarea puterii de negociere privind alocările financiare pentru politica de coeziune.

Au fost obținute rezultate importante și în domeniul agriculturii. De exemplu, România urmărește ca fondurile pentru competitivitate să fie accesibile și întreprinderilor mici și mijlocii și să existe o distribuție geografică echilibrată, astfel încât țara noastră să nu fie dezavantajată. De asemenea, se dorește un accent mai mare pe regiunile estice, care au nevoie de resurse suplimentare.

Toate aceste obiective au fost stabilite înainte ca Guvernul să devină interimar. Rolul actualului Executiv este să continue implementarea lor. Un guvern interimar nu poate schimba direcția politicii externe sau a strategiilor deja adoptate, dar are obligația de a continua să urmărească interesele României.

În politica externă există întotdeauna o coordonare cu președintele României. Au existat în spațiul public speculații privind posibile divergențe, însă, în discuțiile purtate cu premierul, cu președintele și cu ceilalți membri ai Guvernului, fie el interimar sau cu puteri depline, politica externă nu a fost un subiect de conflict.

Va schimba ceva în componența sau numărul de militari americani de la baza de la Kogălniceanu, având în vedere controversele și procesul prin care Statele Unite își reevaluează prezența militară în Europa?

Există un proces prin care Statele Unite ale Americii își reevaluează prezența pe teritoriul european, atât în cadrul NATO, cât și în relațiile bilaterale. Poziția României este de a susține întărirea flancului estic și consolidarea capacității de descurajare și apărare, inclusiv la Marea Neagră. Așa cum a subliniat și președintele în conferința de presă de la summit, aceasta reprezintă principala prioritate atât în cadrul NATO, cât și în relația bilaterală cu Statele Unite. De aceea sunt importante discuțiile frecvente, întrucât există și o componentă de planificare militară. Comandantul suprem al forțelor NATO din Europa a aprobat deja o variantă de planificare privind capabilitățile necesare pe flancul estic.

Din perspectiva militară, în această planificare au fost incluse și solicitările României, promovate inclusiv de ministrul Apărării în discuțiile purtate pe această temă. Întregul spațiu aliat trece printr-un proces de realocare a capabilităților pentru a răspunde noii planificări militare.

Având în vedere evoluțiile din Iran după summitul NATO de la Ankara și amenințările lansate de Teheran, inclusiv cele privind baza de la Kogălniceanu și Strâmtoarea Ormuz, care este poziția României?

Am avut o discuție clară cu ministrul de Externe al Iranului privind relațiile diplomatice dintre România și Iran. România a condamnat întotdeauna acțiunile violente ale Iranului și s-a alăturat comunității internaționale în opoziția față de dezvoltarea programului nuclear iranian. Totuși, vorbim despre relații diplomatice și nu despre un cadru adversarial între cele două state.

Iranul a reacționat pe cale diplomatică la ceea ce consideră a fi parteneriatul dintre mai multe state din comunitatea internațională, diferit de propria sa perspectivă. În același timp, este în interesul României să contribuie la efortul diplomatic internațional pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz. România face parte din coaliția coordonată de Franța, Marea Britanie și Departamentul de Stat al SUA pentru acest obiectiv.

Ce presupune concret această implicare diplomatică?

Ne coordonăm în format multilateral, inclusiv în cadrul Organizației Națiunilor Unite și al organizațiilor internaționale care gestionează securitatea maritimă și accesul la hrană. De asemenea, colaborăm pentru respectarea Convenției ONU privind dreptul mării (UNCLOS), care protejează libertatea navigației în apele internaționale.

Din păcate, nu se poate face o separare între conflictul dintre Statele Unite și Iran și situația din Strâmtoarea Ormuz. Blocajele din zonă afectează întreaga comunitate internațională. Deși au existat acorduri în prima etapă a conflictului, aplicarea lor necesită în continuare dialog diplomatic. În acest proces sunt implicate activ mai multe state, în special cele din Golf, care au un interes direct în securitatea și tranzitul maritim și păstrează canale de comunicare cu toate părțile implicate.

Pakistanul a fost, de asemenea, implicat în aceste eforturi de mediere și am avut discuții cu ministrul său de Externe. România poate contribui proporțional cu influența și rolul pe care îl are în formatele multilaterale, alături de partenerii europeni și de statele din Golf.

Acest efort diplomatic este important și pentru România, deoarece evoluțiile din regiune influențează direct prețurile energiei și, implicit, costul vieții în Europa. În plus, România susține de ani de zile că atât războiul de la granițele sale, cât și celelalte conflicte internaționale trebuie tratate prin cooperare internațională, întrucât efectele lor depășesc cu mult granițele regiunilor în care se desfășoară.

Interimatul nu oprește activitatea diplomatică, asigură ministrul

Președintele v-a dat asigurări că, în ciuda situației de interimat, lucrurile merg mai departe și că puteți continua pe direcția propusă?

România nu are opțiunea de a nu participa la discuțiile și deciziile care o privesc. Avem un aparat diplomatic care funcționează independent de situația unui guvern interimar, iar coordonarea interinstituțională este una solidă. Nu există nici măcar posibilitatea de a le spune celorlalte state că România nu va participa pentru o perioadă la aceste discuții. Partenerii noștri știu foarte bine că nu putem și nici nu intenționăm să schimbăm deciziile luate anterior. În diplomație, predictibilitatea este esențială, la fel și relațiile construite în timp.

Ați întâmpinat dificultăți în activitatea diplomatică din cauza faptului că Guvernul este interimar?

Evident că nu este în interesul României să aibă un guvern interimar, ci unul cu puteri depline. Totuși, nu noi am generat această situație. Dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, zece au trecut, la un moment dat, prin alegeri anticipate sau perioade de interimat. Chiar și în ultimele săptămâni, la reuniunile miniștrilor de externe au participat state aflate în procese similare. Multe dintre deciziile importante sunt ancorate în strategii pe termen mediu și lung, astfel că interimatul nu reprezintă un impediment pentru continuarea activității. Cu toate acestea, pentru România ar fi fost preferabil să existe un guvern cu puteri depline.

Ați simțit o schimbare de abordare din partea partenerilor americani, în sensul în care evită să facă propuneri sau planuri pe termen lung din cauza incertitudinii politice din România?

Statele Unite și-au exprimat foarte clar, inclusiv prin vocea ambasadorului, încrederea că România va gestiona această perioadă respectând regulile democratice și că va exista o bază solidă pentru continuarea colaborării. Nu există motive pentru speculațiile apărute în spațiul public potrivit cărora partenerii ar ezita să colaboreze cu România din cauza contextului politic.

Există temeri că un guvern interimar are atribuții limitate și nu poate lua decizii importante în materie de securitate, de exemplu în cazul unui atac cu drone?

Deciziile privind apărarea și răspunsul la amenințări nu sunt luate de întregul Guvern. Există mecanisme și reguli clare privind decizia militară. În România funcționează Consiliul Suprem de Apărare a Țării, condus de președinte, iar acesta își păstrează atribuțiile și în perioada în care Guvernul este interimar. CSAT este forul competent pentru adoptarea deciziilor privind siguranța națională.

Oana Țoiu: România are nevoie de o nouă garnitură de ambasadori

Ați declarat înainte sau imediat după summitul NATO de la Ankara că ar fi îngrijorător dacă România nu ar avea o nouă garnitură de ambasadori până în toamnă. Ați mai discutat cu președintele despre aceste numiri?

Cred că ceea ce ați citat provine doar parțial dintr-un interviu acordat TVR. Poziția mea a fost întotdeauna că România are nevoie de numirile pe care președintele le va considera potrivite, în urma consultărilor cu Ministerul Afacerilor Externe și cu consilierii săi. Nu am spus că am făcut nominalizările și că acestea sunt deja pe masa președintelui. Procedura este clară: ministrul de Externe formulează propuneri, președintele face nominalizările, iar ulterior este necesar avizul comisiilor parlamentare de politică externă. Aceste numiri sunt rezultatul unui dialog continuu, iar acest dialog cu președintele există și continuă.

Acest dialog include deja nume concrete și este posibil ca nominalizările să fie făcute până în toamnă?

Dialogul conține inclusiv propuneri cu nume și destinații, însă este prerogativa președintelui să stabilească momentul în care va transmite aceste nominalizări sau va încheia procesul decizional. Președintele a făcut referire în trecut la finalul actualei sesiuni parlamentare, însă decizia privind momentul desemnărilor, inclusiv dacă va aștepta instalarea unui guvern cu puteri depline, îi aparține în totalitate.

Înțeleg din ce îmi spuneți că, atunci când este vorba despre politica externă și de o chestiune de securitate, lucrurile ar funcționa mai ușor decât în cazul unei probleme interne, deoarece ar interveni CSAT și deciziile s-ar lua la un alt nivel.

Haideți să clarificăm acest lucru. Guvernul interimar are două limitări principale. Prima ține de capacitatea de a adopta ordonanțe de urgență și de a propune modificări legislative. Dacă este necesară schimbarea unei legi, acest lucru rămâne prerogativa Parlamentului, deoarece Constituția stabilește clar că Parlamentul este autoritatea care adoptă legile. Ordonanța de urgență ar trebui să fie doar o excepție, folosită în situații de urgență.

Sigur, acest instrument a fost folosit excesiv de toate guvernele, mai ales atunci când măsurile nu au fost pregătite din timp și au apărut termene foarte scurte. Totuși, este firesc și democratic ca Parlamentul să fie cel care dezbate și adoptă legile. Chiar și ordonanțele de urgență ajung ulterior în Parlament pentru aprobare.

A doua limitare este că un guvern interimar nu poate schimba politica externă a României. Însă politica externă are nevoie de coerență și predictibilitate, nu de schimbări bruște. Ea este deja stabilită și se bazează în mare măsură pe dialogul dintre liderii statelor. Din acest motiv, România nu stă pe margine în această perioadă, ci continuă să urmărească obiectivele naționale.

Oana Țoiu/FOTO: Adevărul

Despre legea salarizării

Sorin Grindeanu a vorbit despre o posibilă criză guvernamentală și a propus constituirea unei comisii de criză în Parlament, care să adopte amendamente în timpul sesiunii extraordinare și să sprijine activitatea guvernului interimar. Cum vedeți această propunere?

Este rolul Parlamentului să stabilească modificările legislative. În același timp, rolul Guvernului a fost întotdeauna acela de a pune pe masă propunerile tehnice. O mare parte dintre jaloanele din PNRR, pe care acum trebuie să le finalizăm până la sfârșitul lunii august, aveau termene de realizare încă din 2023 și 2024.

Vorbim despre un efort foarte mare, cum este legea salarizării unitare, care ar fi trebuit să beneficieze de consultări serioase în toți acești ani. Se mai poate recupera o parte din întârziere, însă nu în totalitate. În ceea ce privește salarizarea din diplomație, consultările necesare nu au fost făcute la timp. Am spus acest lucru și în întâlnirea pe care am avut-o cu Ministerul Muncii și cu reprezentanții Băncii Mondiale. De asemenea, colegii din minister implicați în mișcarea sindicală și-au prezentat punctele de vedere. Este nevoie de o salarizare corectă, comparabilă cu cea din celelalte state europene, însă acest lucru presupune și continuarea reformelor interne.

Din această perspectivă, în ultimul an am organizat concursuri cu o competiție foarte ridicată. Au existat peste 2.000 de candidați pentru un număr redus de posturi, de exemplu mai puțin de 50 de locuri în rețeaua consulară și în corpul diplomatic. Chiar și după toate etapele de testare și interviuri, numărul persoanelor admise a rămas sub necesarul Ministerului Afacerilor Externe.

Pe site-ul MAE există o secțiune prin care persoane fizice și juridice pot sesiza posibile încălcări ale sancțiunilor impuse Rusiei. Ați primit astfel de sesizări?

Putem vorbi despre regulamentul pe care l-am finalizat în ultimele săptămâni. Există un grup de lucru format din 19 instituții ale statului, coordonat de Ministerul Afacerilor Externe, care facilitează colaborarea dintre acestea. Este foarte important să monitorizăm domenii precum fiscalitatea și frauda fiscală. Totodată, au fost făcuți pași importanți și în monitorizarea pieței criptomonedelor, atât în România, cât și la nivel european.

Instituțiile cu atribuții de anchetă fac parte din acest grup oficial care gestionează aplicarea sancțiunilor.

Am stabilit, de asemenea, coordonarea la nivelul Cancelariei prim-ministrului. Această inițiativă precede actualele schimbări politice și era necesară pentru consolidarea cooperării interinstituționale. De-a lungul timpului au existat semnale, inclusiv din partea presei și a analiștilor, că numărul sancțiunilor aplicate nu reflecta pe deplin riscurile existente.

Ne putem aștepta la o creștere atât a numărului sancțiunilor, cât și a severității acestora. În ultimul an am lucrat la acest cadru și avem acum o lege nouă, care prevede amenzi mult mai mari și, în anumite situații, chiar pedepse cu închisoarea. Scopul este descurajarea încălcării regimului de sancțiuni.

Am clarificat între toate instituțiile și modul de funcționare și de luare a deciziilor, astfel încât să putem extinde lista sancțiunilor și să le aplicăm mai ferm.

Ați primit deja sesizări privind instituții sau companii cu legături cu partea rusă care ar putea accesa proiecte finanțate prin PNRR sau din fonduri europene?

Instituțiile cu atribuții de anchetă sunt cele care gestionează aceste responsabilități și colaborează inclusiv la nivel european. Atunci când sunt primite sesizări, acestea sunt transmise instituțiilor competente sau sunt depuse direct la acestea. Grupul interinstituțional aplică regulamentul public și legea modificată, care stabilește sancțiunile sau, în anumite situații justificate, poate aproba derogări.

Arestarea fraților Tate

Două persoane foarte comentate în acest moment sunt frații Tate, care sunt și cetățeni americani, și cetățeni britanici. Au fost arestați în Statele Unite, iar în presa americană au apărut informații potrivit cărora ar fi avut legături cu oficiali americani. Despre ce este vorba? Ce puteți să ne spuneți?

Haideți să începem de la combaterea traficului de persoane, pentru că este extrem de important ca România să fie din ce în ce mai fermă în combaterea traficului de persoane, un fenomen care face enorm de mult rău nu doar victimelor, ci și poziției României în lume.

Și aici sunt câteva lucruri care s-au întâmplat în ultimii ani și vreau să le spun, pentru că am contribuit direct la ele ca parlamentar. De altfel, parlamentari din mai multe partide politice și societatea civilă, care de ani de zile trag semnale de alarmă, au reușit împreună să treacă legea privind vârsta consimțământului. Menționez asta pentru că de multe ori vorbim despre minore atrase în aceste rețele, victime ale traficului.

Un amendament pe care l-am propus la legea bugetului de stat de anul trecut vizează o fermitate mai mare în confiscarea averilor dobândite ilegal de traficanți și redirecționarea acestor sume către sprijinirea și reintegrarea victimelor. România are cadrul legal pentru a putea face acest lucru.

Am propus ca o sumă mult mai mare din averile confiscate să fie redirecționată automat către sprijinul necesar victimelor și reintegrării acestora.

În ceea ce privește frații Tate, în ultimii ani, inclusiv la nivel politic și în dialogul cu presa din Marea Britanie, am subliniat cât de importantă este colaborarea dintre țările noastre pentru combaterea fermă a acestui fenomen.

În ceea ce privește relația lor cu oficiali din Statele Unite ale Americii, aceasta este o chestiune care privește autoritățile americane și este în responsabilitatea lor să o clarifice.

Ce pot spune este că, în ceea ce privește România, nu există niciun fel de toleranță, la nivel diplomatic, față de prezența lor și nici față de orice încercare de diminuare a gravității traficului de persoane.

România era, în urmă cu mai mulți ani, una dintre țările aflate în risc de a fi încadrate în categoria Tier 3, adică state cu un risc ridicat privind traficul de persoane. În ultimii cinci ani, prin efortul comun al autorităților, al societății civile și al partenerilor internaționali, am reușit să îmbunătățim această situație.

Recent a fost lansat un nou proiect finanțat prin Uniunea Europeană. Am participat la lansare împreună cu ambasadorul Statelor Unite ale Americii și cu Mihai Jurca. De asemenea, echipa Cancelariei premierului este implicată în acest proiect. Acesta vizează investiții în prevenție, educație și instrumente care să reducă riscul ca fete și copii să ajungă victime ale rețelelor de trafic.

Este adevărat că frații Tate au avut întâlniri cu oficiali americani?

Este adevărat, așa cum a relatat și presa, că au fost prezenți la Washington.

Pot să vă dau un exemplu concret. Noi am avut la Washington un eveniment cu think tank-uri americane, pe care îl organizăm constant. Unul dintre invitați era un reprezentant oficial al președintelui Trump, prezent în numeroase delegații din România și în discuții desfășurate la Washington.

Acesta ne-a informat că nu poate participa la eveniment, dar urma să fie prezent la o recepție organizată de secretarul de stat Marco Rubio, înaintea reuniunii ministeriale. Și noi am participat la acea recepție, unde au fost prezenți mai mulți diplomați și oficiali.

Au fost și frații Tate acolo?

Da. Aceasta este deja o informație publică în Statele Unite.

În momentul în care am aflat că sunt prezenți la acea recepție și că unul dintre frații Tate ne-a abordat într-un grup mai larg de conversație, am decis imediat să plec de la eveniment.

Nu exista nicio conversație individuală. Noi nu cunoșteam lista invitaților, nu aveam control asupra acesteia și nu aveam informații în acest sens. Vorbim exclusiv despre conversații publice, într-un cadru public, în prezența mai multor persoane, așa cum se întâmplă la astfel de recepții.

Au încercat să vă abordeze pe dumneavoastră sau pe membrii echipei?

În momentul în care unul dintre frații Tate a venit într-unul dintre grupurile de discuții și a existat o conversație fără legătură cu dosarul sau cu infracționalitatea, singura reacție justificată și firească pentru un diplomat a fost să plece de la acea recepție.

Este foarte important să spun că nu există niciun context în care cineva și-ar putea imagina că mă poate aborda pentru a discuta despre traficul de persoane altfel decât în sensul unor pedepse mai ferme și al confiscării averilor traficanților.

Poziția mea a fost publică în toți acești ani, iar toate voturile și inițiativele legislative pe care le-am susținut au urmărit fermitatea absolută în combaterea acestui fenomen.

Chiar dacă nu poți controla lista invitaților, chiar dacă nu aveam informații despre prezența lor și chiar dacă era vorba despre conversații în grup, România trebuia să transmită o linie foarte clară.

În acel moment am plecat de la recepție, împreună cu mai mulți dintre cei prezenți.

A fost aceasta întâlnirea la care au participat frații Tate și la care ați fost invitată și dumneavoastră împreună cu echipa?

Da. Era vorba despre o recepție organizată de reprezentantul președintelui Trump, la reședința acestuia, înaintea reuniunii ministeriale din ziua următoare.

A fost o recepție într-un cadru informal, însă și într-un astfel de cadru fiecare dintre noi reprezintă instituția pe care o conduce. Chiar dacă participarea avea ca scop pregătirea discuțiilor oficiale din ziua următoare, nu putem valida acest tip de situații, chiar dacă nu ne aparțin și nu le putem controla.

Din acest motiv m-a bucurat decizia autorităților din Statele Unite și din Marea Britanie care a dus, ulterior, la arestarea fraților Tate.

Deci, la puțin timp după această întâlnire, frații Tate au fost arestați?

Da. Și simt nevoia să clarific din nou câteva lucruri, pentru a nu exista nicio urmă de îndoială.

Nu a existat nicio conversație privată, unu la unu. Nu a existat nicio conversație oficială privind dosarul lor. Nu a existat nicio discuție individuală despre traficul de persoane și nici nu ar putea exista vreodată o astfel de discuție pe canale diplomatice.

În momentul în care prezența fraților Tate a fost semnalată, inclusiv a doua zi, în cadrul reuniunii ministeriale, am transmis instrucțiuni foarte clare echipei din ambasadă că orice solicitare sau invitație din partea acestora nu va primi niciodată un răspuns afirmativ din partea României.

Acest subiect nu ține de relațiile bilaterale și nici de diplomație. Ține de justiție și de aplicarea unor pedepse ferme. Ține de înăsprirea cadrului legal, lucru pe care l-am făcut, iar poziția României trebuie să fie din ce în ce mai fermă, astfel încât să nu existe niciun spațiu de legitimare sau percepția existenței unui dialog deschis pe acest subiect.

Este ceva ce s-a nimerit din perspectiva noastră, atâta timp cât vorbim de persoane care au o calitate oficială, chiar dacă vorbim de un context de recepții?

Da. Era o recepție care a început în jurul orei 20:00, într-un context care urma discuțiilor oficiale și la care participau sute de persoane. Chiar și așa, responsabilitatea și gestul responsabil au fost ca, în momentul în care a devenit evidentă vulnerabilitatea acestui context, să plecăm. Da, i-am văzut și tocmai asta spuneam.

Exista un cadru de conversație mai larg între mai mulți oameni, însă la astfel de evenimente se fac liste de invitați. Cine răspunde pentru acest lucru?

Exista un cadru de conversație mai larg, specific unei recepții. Noi am dat curs unei invitații fără să avem informații despre participanți și fără să existe vreo așteptare că unii dintre cei prezenți în delegații oficiale din România sau în discuțiile de la Washington vor crea acest context, pe care îl considerăm nu doar nefericit, ci și nepotrivit. Nu am fost organizatorii evenimentului și nici nu am făcut parte din organizarea lui, astfel că nu putem răspunde la întrebări privind lista invitaților. Ceea ce putem face este să clarificăm că legea trebuie aplicată ferm.

Poziția României este una clară: trebuie întărit atât cadrul legislativ, cât și instrumentele prin care se răspunde unor astfel de cazuri. Înainte de deplasarea la Washington am dat instrucțiuni reprezentanței noastre permanente ca, în discuțiile din mediul diplomatic european referitoare la frații Tate, să existe coordonare cu Statele Unite și Marea Britanie, astfel încât procedurile judiciare, de urmărire penală și de arestare să fie protejate.

Vă întreb acest lucru pentru că frații Tate au susținut în repetate rânduri că beneficiază de susținere americană, iar prezența lor la un astfel de eveniment pare să alimenteze această percepție.

Nu cred că putem trage o astfel de concluzie. Vorbim despre o recepție organizată de reprezentantul președintelui Donald Trump, care a fost prezent și în România și în alte state din regiune. Noi am participat pentru a continua dialogul diplomatic, după ce acesta nu a putut lua parte la evenimentul organizat de noi în cadrul think tank-ului. Tot ceea ce ține de invitații și de contextul participării unor persoane nu ține de responsabilitatea noastră.

Responsabilitatea noastră a fost să răspundem invitației la dialog. În Washington este important să participi la astfel de evenimente diplomatice. Însă, în momentul în care am constatat că prezența României putea fi interpretată greșit și nu servea agenda țării, am decis să plecăm. În plus, întreaga mea activitate politică este legată de combaterea traficului de persoane. Am coordonat în 2021 primul capitol dedicat acestui subiect într-un program de guvernare, împreună cu experți din societatea civilă și din instituțiile statului.

Această abordare a fost păstrată și în programele de guvernare ulterioare. România nu își poate permite să lase impresia că există toleranță sau disponibilitate pentru un dialog diplomatic pe această temă. Prioritatea este protejarea victimelor, aplicarea fermă a legii, confiscarea averilor obținute prin trafic de persoane și folosirea acestor fonduri pentru sprijinirea victimelor. În ultimii ani, împreună cu Statele Unite și cu contribuția mai multor partide, inclusiv USR, România a trecut de la riscul de a fi inclusă pe o listă de sancțiuni la dezvoltarea unor proiecte comune pentru prevenirea traficului de persoane.

A existat vreo presiune din partea fraților Tate, prin intermediari, pentru a face lobby pe lângă oficiali români?

Cine ar putea crede că eu aș fi un partener de dialog pentru o astfel de încercare? Sunt inițiator, împreună cu alți parlamentari, al modificărilor privind vârsta consimțământului, pentru a împiedica recrutarea minorilor prin metoda „loverboy”. Am depus amendamente pentru ca averile confiscate de la traficanți să fie direcționate către victime și am susținut constant proiecte privind combaterea traficului de persoane.

Absolut nimeni, nici din Statele Unite, nici din România, nu ar putea considera că eu sau USR am fi un partener deschis unui astfel de dialog. A existat doar acel context social total nepotrivit, iar în momentul în care l-am identificat am cerut să plecăm, ceea ce s-a și întâmplat. Plecarea a fost una politicoasă, din respect pentru gazde, însă nu puteam legitima prin prezența noastră acel eveniment.

Nici frații Tate nu au încercat să vă abordeze sau să abordeze pe cineva din grup?

Nu a existat nicio discuție cu ei privind situația lor din România. A existat doar contextul general al unei recepții, cu conversații în grupuri mai largi, până în momentul în care am plecat împreună cu alți diplomați și oficiali. Nu am fost singura persoană care a considerat că prezența lor este incompatibilă cu participarea noastră.

A vorbit cineva cu organizatorii despre prezența fraților Tate la eveniment?

Responsabilitatea organizării recepției și a listei de invitați aparține organizatorilor. Responsabilitatea mea este să fie foarte clar pentru public că România nu tolerează astfel de situații. Nu a existat nicio conversație oficială și niciuna privată, unu la unu, privind dosarul fraților Tate sau evoluția acestuia.

Poziția mea este exact opusul oricărei forme de toleranță: susțin combaterea traficului de persoane, încarcerarea traficanților, confiscarea averilor dobândite ilicit și sprijinirea victimelor, în special prin măsuri de prevenție. Acest fenomen se extinde inclusiv în mediul online și trebuie tratat cu maximă seriozitate, mai ales pentru protejarea copiilor și a tinerilor.