Eugen Tomac, după explozia din Marea Neagră: „Războiul Rusiei produce efecte. Mulți români nu vor să accepte”

Europarlamentarul PMP Eugen Tomac a vorbit marți, 21 iulie, la „Interviurile Adevărul”, despre criza politică actuală și principalele provocări de pe scena politică. De asemenea, acesta a discutat și despre războiul din Ucraina și explozia produsă la bordul unui petrolier încărcat cu GPL în Marea Neagră.

Despre explozia produsă marți, 21 iulie, la bordul unui petrolier încărcat cu GPL în Marea Neagră, Eugen Tomac a declarat că, deși incidentul este unul extrem de grav, partea pozitivă este că toți cei 17 membri ai echipajului au supraviețuit.

„Avem această situație regretabilă și e bine că avem, dincolo, dacă se poate spune așa, de acest incident extrem de grav, o situație stabilă în ceea ce privește echipajul, pentru că toți cei 17 marinari aflați la bord sunt în viață. Sunt pe teritoriul României, trei dintre ei cu răni și, din câte înțeleg, au fost preluați de autorități și primesc îngrijirile necesare. Asta este partea bună.

Dar, evident, ceea ce mulți politicieni și o parte din cetățenii români nu vor să accepte este că, din nefericire, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei produce efecte. Am avut incidente și la Galați, am avut și la Constanța, iar acum iată acest nou incident în apropiere de Sulina, chiar dacă nu s-a petrecut în apele noastre teritoriale. Este tot mai clar că, din păcate, în acest război se întâmplă lucruri pe care evident nimeni nu și le dorește, dar care ne afectează pe toți.”

Eurodeputatul a afirmat că Rusia rămâne o amenințare serioasă pentru Europa și că războiul din Ucraina afectează întreaga regiune, provocând sute de mii de victime și milioane de persoane strămutate.

El a avertizat că ambițiile imperiale ale Moscovei pun în pericol atât Republica Moldova, cât și statele membre ale Uniunii Europene și a susținut că Europa trebuie să rămână solidară cu victimele războiului și să adopte măsuri ferme pentru a descuraja Rusia.

Tomac a afirmat că succesul Ucrainei în dezvoltarea industriei de apărare se datorează adaptării rapide în timpul războiului, dar a subliniat că țara nu ar fi rezistat fără sprijinul militar și financiar al Uniunii Europene, al Statelor Unite și al aliaților.

El a susținut că Uniunea Europeană și-a construit succesul prin integrare și extindere, contribuind la pace și prosperitate pe continent.

„De ce am făcut această prezentare? Tocmai pentru că vreau să înțeleagă toți cei care ne urmăresc un aspect foarte important. Dacă până în 2022 profilul Uniunii Europene era unul economic, axat pe dezvoltare și pe susținerea statelor membre prin fondurile de coeziune și, ulterior, prin fondurile de redresare și reziliență, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei ne-a pus în fața unei noi realități.

Ucraina voia să se apropie de Uniunea Europeană și de NATO pentru că se simțea în nesiguranță. În 2014, după semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, Rusia s-a opus vehement și, drept sancțiune, a anexat Crimeea.”

Tomac adaugă că „Ucraina a încercat să își stabilească singură direcția și viitorul”, întrucât „a accelerat apropierea de Uniunea Europeană, Rusia a încercat să oprească acest proces prin declanșarea războiului în 2022.”

„Răspunsul Uniunii Europene a fost la fel de clar ca în alte momente istorice: a invitat Ucraina să adere la Uniunea Europeană, deși aproximativ 20% din teritoriul ei este ocupat. Nu doar Ucraina, ci și Republica Moldova.

Practic, prin această decizie, Uniunea Europeană și-a schimbat complet profilul. Dintr-o uniune economică s-a transformat într-o uniune geopolitică și, prin sprijinul constant acordat, își consolidează linia de apărare și își schimbă politicile în mod fundamental.”

Eugen Tomac/FOTO: Adevărul

„Interesele României în relația cu Republica Moldova sunt legitime”

Eurodeputatul a susținut că sprijinul acordat Republicii Moldova este în interesul național al României și a criticat propunerile privind întreruperea acestuia, pe care le consideră periculoase pentru securitatea țării.

„Poate acești politicieni, care au mult talent de a improviza și de a prezenta deformat realitatea, vor afla și ei că peste 50% dintre cetățenii Republicii Moldova sunt și cetățeni ai României.

Interesele României în relația cu Republica Moldova sunt legitime și cred că nicio investiție în viitorul nostru comun nu este prea mare sau prea mică. Sigur că putem discuta despre eficiență și despre nevoia de a concentra resursele într-o direcție sau alta, dar să anunți nonșalant că, dacă ajungi la putere, tai toate pârghiile de sprijin financiar sau de altă natură către state care depind de noi mi se pare o aventură prea riscantă și, subliniez încă o dată, una care subminează interesele naționale ale României.

Cu acest lucru nu se glumește. Putem dezbate orice, dar chestiunile de securitate sunt extrem de importante și cred că trebuie tratate cu mult mai multă prudență, pentru că altfel trebuie să ni se spună clar: «Noi optăm pentru Rusia», iar atunci nu mai există niciun dubiu.”

Scenariul alegerilor anticipate

Consilierul onorific al președintelui a afirmat că șeful statului își dorește stabilitate politică și formarea unui guvern capabil să implementeze reformele asumate prin PNRR, avertizând că organizarea unor alegeri anticipate ar prelungi perioada de instabilitate, într-un moment în care România are nevoie de soluții, nu de noi crize politice.

„Și, evident, dacă partidele nu vor înțelege că jocul politic se poate încheia printr-un compromis rezonabil, atunci această opțiune rămâne pe masă. Totuși, nu este de dorit în momentul de față.

După doi ani de tensiune politică și electorală, să împingi din nou țara într-o nouă campanie electorală mi se pare destul de riscant. Nu pentru că nu ar fi democratic, ci pentru că, în contextul crizei economice, al tensiunilor din societate și al războiului care produce efecte inclusiv pe teritoriul României, prelungirea crizei politice va avea consecințe economice puternice. Pe piața de capital, banii nu mai pleacă după luni sau ani de analiză, ci printr-un simplu click.

Din acest punct de vedere, este de dorit ca tensiunea de pe scena politică să scadă. Ideal ar fi să se găsească un compromis pentru a avea un guvern în fruntea țării, capabil să reașeze lucrurile pe un făgaș echilibrat și să le ofere românilor garanția că instituțiile funcționează și că țara are o direcție corectă.”

Întrebat dacă mai există loc de dialog între PSD, PNL, UDMR și USR, eurodeputatul a spus că partidele „și-au autoimpus anumite limite pe care, în alte situații, tot ele le-au nuanțat sau le-au schimbat.”

„Cred că fiecare trebuie să dea dovadă de mai multă flexibilitate în această perioadă, pentru a putea găsi o soluție care să permită deblocarea actualei crize.”

„Aș fi mai rezervat în privința optimismului unor partide”

Eugen Tomac a afirmat că liderii politici ar trebui să fie mai prudenți înainte de a lua în calcul alegerile anticipate, arătând că experiențele electorale din ultimii ani au demonstrat că astfel de calcule sunt greu de anticipat, mai ales în contextul instabilității interne și externe.

„De aceea, eu aș fi mai rezervat în privința optimismului unor partide. Privind lucrurile mai pragmatic și mai realist, nu cred că acesta este momentul potrivit pentru a intra în această logică.

Sigur că cetățenii comentează, susținătorii au puncte de vedere, experții și analiștii la fel, dar cei care merg să ceară votul românilor sunt politicienii și ei trebuie să fie extrem de lucizi, dincolo de nemulțumirile legitime pe care le au în relația dintre partide și dincolo de obiectivele politice pe care le urmăresc.

Subliniez încă o dată că noi încă nu am reușit să reglementăm multe dintre problemele care au afectat procesul electoral din 2024.

În continuare, în mediul online există foarte multă propagandă care încearcă să influențeze opinia publică într-o direcție sau alta. Este o problemă serioasă atât pentru statul român, cât și pentru întreaga Uniune Europeană.

Până când nu vom avea mecanisme clare care, pe de o parte, să nu afecteze libertatea de exprimare, iar pe de altă parte să îi protejeze pe copii, pe bunici și pe cetățenii români de toate vârstele, cred că este foarte riscant să mergem în această direcție cu atât de mult entuziasm.”

De asemenea, Eugen Tomac a susținut că președintele a propus un guvern de specialiști pentru a debloca reformele asumate prin PNRR și a criticat lipsa reformelor reale în administrație.

„O parte dintre reformele prevăzute în PNRR au fost abordate diferit de partidele politice. Un guvern format din specialiști, care nu decontează politic aceste decizii, ar fi putut adopta rapid câteva măsuri-cheie, inclusiv cele legate de jaloanele din PNRR.

România are nevoie de o reformă reală a administrației publice locale, nu de una doar declarativă. Mutarea unor oameni dintr-o primărie în alta nu înseamnă reformă, la fel cum nu este reformă să reduci cheltuielile fără să oferi soluții.

Știu cum funcționează administrația locală: mulți își consumă bugetele, iar din luna septembrie primarii și președinții de consilii județene ajung la București pentru a solicita rectificări bugetare, deoarece nu mai pot acoperi cheltuielile cu salariile și utilitățile. Este o situație bine cunoscută.”

Eugen Tomac, la „Interviurile Adevărul”/FOTO: Adevărul

Suntem la „coada clasamentului în ceea ce privește digitalizarea”

Eugen Tomac a criticat nivelul redus de digitalizare a administrației publice, afirmând că România rămâne în urma altor state din UE și că actualul sistem birocratic trebuie reformat.

„Uitați-vă și la o altă problemă serioasă: un guvern interimar nu poate face, de exemplu, o rectificare bugetară. În plus, clasamentele negative în care apare constant România devin frustrante pentru orice om politic.

Este inacceptabil ca o țară cu un potențial atât de mare, cu oameni foarte bine pregătiți și cu companii de top la nivel global, să se afle la coada clasamentului în ceea ce privește digitalizarea.

În prezent, administrația publică din România este digitalizată într-o proporție foarte redusă și chiar și acolo unde există servicii digitalizate, cetățenii sunt obligați să vină cu documente tipărite pentru a le scana. Acest tip de improvisație trebuie să înceteze”

Acesta susține că „trebuie făcute reforme serioase, pentru că odată digitalizată administrația, putem accelera și reforma administrației locale”.

„Dacă nu facem această reformă, vom rămâne singura țară din Uniunea Europeană care nu și-a modernizat administrația după aderare.

Sunt foarte multe primării care nu mai au cum să supraviețuiască. Dincolo de faptul că milioane de români au plecat în străinătate și nu s-au mai întors, există comunități aproape depopulate. O comunitate care are doi-trei antreprenori este o comunitate vie. Una fără niciun antreprenor este o comunitate fără perspective.

Aceste comunități trebuie conectate cu zone mai dezvoltate și mai active economic. Doar astfel putem deveni mai eficienți și putem reduce semnificativ presiunea asupra bugetului național în ceea ce privește cheltuielile cu salarizarea.”

Eurodeputatul a afirmat că o reformă profundă a administrației ar putea reduce cu cel puțin 20% cheltuielile salariale și a pledat pentru reorganizarea administrativă a României, susținând că eficientizarea și debirocratizarea statului nu pot fi realizate fără digitalizare.

„În doar câteva zile am avut peste 50 de întâlniri pentru a selecta echipa de miniștri”

Acesta a declarat că își dorește ca viitorul guvern să analizeze programul de guvernare pe care l-a propus în perioada în care a fost desemnat premier de președintele Nicușor Dan.

„Mă bucur să aud acest lucru și mi-aș dori ca viitorul guvern, indiferent cine îl va forma, să se uite la acest program de guvernare. Dacă va considera util, putem oferi și explicații sau elemente suplimentare.

Totul s-a desfășurat însă foarte repede. În doar câteva zile am avut peste 50 de întâlniri pentru a selecta echipa de miniștri pe care urma să o propun. Cu fiecare dintre cei cu care am discutat am avut cel puțin două sau trei întâlniri, pentru că am vrut să aflu dacă au proiecte concrete pe care le pot implementa în primele 100 de zile de mandat.”

Eugen Tomac a declarat că un guvern de specialiști ar avea nevoie de o comunicare constantă și s-ar confrunta cu opoziție în Parlament.

„Am prezentat programul de guvernare, iar după încă 24 de ore, în urma unor noi discuții telefonice și informale cu lideri politici din toate partidele și cu parlamentari neafiliați, am făcut o evaluare sinceră a situației.

Am constatat că, cu o zi înainte de depunerea programului în Parlament, șansele de a obține votul de învestire scăzuseră semnificativ. Am avut o ședință cu echipa viitorilor miniștri și am ajuns la concluzia că este mai înțelept să nu prelungim criza politică încă patru sau cinci zile.

L-am informat pe președintele României că, potrivit ultimei evaluări, nu aveam voturile necesare și că cel mai potrivit lucru era să îmi depun mandatul.”

Eurodeputatul punctează că partidele trebuie să înțeleagă că „misiunea lor nu este doar să se lupte între ele pentru a demonstra cine este mai pregătit.”

„Mi-e greu să înțeleg cum aceleași partide candidează împreună pe liste comune la alegerile locale și europarlamentare, guvernează împreună de ani de zile, iar apoi afirmă că nu vor mai sta niciodată la aceeași masă.

Chiar dacă mâine ar avea loc alegeri anticipate, nu cred că ar exista schimbări semnificative în actuala configurație parlamentară. Este posibil ca un partid să obțină cu două-trei procente mai mult sau mai puțin ori ca o parte dintre alegătorii nemulțumiți să voteze alți actori politici, însă acestea sunt evoluții firești într-o democrație.

Cred însă că, indiferent de rezultat, aceleași partide vor fi nevoite să stea din nou la masa negocierilor. Altfel, nu văd o evoluție semnificativ diferită față de situația în care ne aflăm astăzi.”

„Nu cred că obiectivul organizării alegerilor anticipate poate fi pus în practică ușor sau rapid”

Eugen Tomac spune că alegerile anticipate sunt dificil de organizat și ar prelungi instabilitatea politică.

„Nu cred că obiectivul organizării alegerilor anticipate poate fi pus în practică ușor sau rapid. Ele sunt democratice și legitime, însă, după doi ani marcați de alegeri, să mai ținem România blocată încă un an ar fi mult prea mult pentru această țară.”

Nu în ultimul rând, eurodeputatul a afirmat că așteaptă „cu mult interes următoarea întâlnire a președintelui cu liderii politici”, despre care spune că ar putea avea loc în perioada următoare.

„Sper ca liderii politici să ajungă la un compromis și să găsească o soluție care să genereze o majoritate parlamentară. După experiențele prin care am trecut este foarte dificil să facem calcule, din motive pe care le pot înțelege până la un punct. Totuși, îmi exprim cât se poate de sincer optimismul că încă există suficiente resurse pentru a depăși acest moment.”

Acesta s-a declarat optimist că România va avea un nou guvern până la sfârșitul lunii viitoare.

„Îmi păstrez optimismul în ceea ce privește ieșirea din acest blocaj. Cred că și liderii politici își doresc, în cele din urmă, ca România să fie bine, nu doar un partid sau un lider politic.

În momente de criză trebuie să ne gândim, înainte de toate, la România și la cetățenii săi. Plecând de la această convingere îmi păstrez speranța și continui să susțin, cu toată onestitatea, găsirea unei soluții politice.”

Principalele tensiuni din coaliția de guvernare sunt provocate de proiectul legii salarizării, pe care PSD a avertizat că nu îl va susține în forma actuală. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a explicat că noua lege îi dezavantajează pe profesori, medici și militari.

De cealaltă parte, PNL afirmă că legea salarizării unitare trebuie să respecte atât condițiile negociate cu Comisia Europeană, cât și posibilitățile reale ale bugetului de stat.

„PNL susține amendamentele care sunt compatibile cu jaloanele PNRR și acceptate de Comisia Europeană. Amendamentele care încalcă aceste condiții nu rezolvă problema, ci pun în pericol banii europeni cuveniți României”, transmit reprezentanții partidului.

Liberalii consideră că Parlamentul trebuie convocat în sesiune extraordinară chiar de săptămâna viitoare, pentru ca proiectele să fie adoptate cât mai rapid.

„Partidul Național Liberal consideră că, începând de săptămâna viitoare, poate fi organizată o sesiune parlamentară extraordinară. PNL susține convocarea acesteia și va participa activ la lucrările comisiilor și la ședințele de plen, astfel încât proiectele să fie adoptate în cel mai scurt timp”, se mai arată în comunicat.

PNL avertizează că eventualele întârzieri sau blocaje politice ar putea avea consecințe directe asupra fondurilor europene.

De asemenea, Tomac va vorbi despre blocajul privind formarea unui nou Guvern, în contextul în care se împlinesc 77 de zile de guvern interimar. Ultimele consultări convocate de președintele Nicușor Dan au avut loc pe 13 iulie, la Cotroceni, însă acestea s-au încheiat fără un rezultat concret. Liderii fostei coaliții au părăsit sediul Administrației Prezidențiale în tăcere, refuzând să facă declarații. 

Într-o analiză pentru „Adevărul”, Sergiu Mișcoiu, profesor de Științe Politice la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a examinat principalele variante de executiv aflate pe masă la Palatul Cotroceni, subliniind că un eventual cabinet de „armistițiu” este condamnat să își piardă susținerea la următoarea dispută majoră între partidele politice.

Politologul Sergiu Mișcoiu explică faptul că dificultățile întâmpinate de Nicușor Dan în încercarea de a forma o majoritate parlamentară sunt legate, în mare măsură, de percepția creată în jurul propriilor sale opțiuni politice, deși, din punct de vedere doctrinar, acesta aparține unei alte familii politice decât cea cu care a fost asociat în ultimele luni.