Război în Ucraina. Liderul separatist din Doneţk vrea ca Rusia să cucerească toată Ucraina. Cea mai mare centrală electrică pe cărbune, capturată
0
Este a 154-a zi de la începutul războiului în Ucraina. Zelenski acuză Rusia că se foloseşte de creşterea preţului la gaze şi limitarea exportului de gaze pentru a teroriza Europa. Peste 30 de rachete ruseşti au fost lansate într-o singură zi spre Odesa şi Mikolaev.
UPDATE 22.00 Militari ruşi şi ucraineni, la aceeaşi masă în centrul de supraveghere a exporturilor de cereale ucrainene
Centrul de coordonare comun (CCC) însărcinat cu controlul exporturilor de cereale ucrainene prin Marea Neagră a fost inaugurat miercuri la Istanbul, delegaţii din Ucraina şi Rusia aflându-se la aceeaşi masă.
Soldaţii ucraineni şi-au exprimat dezamăgirea cu privire la promisiunile nerealizate ale occidentalilor, într-un moment crucial al războiului, când Rusia pare să fie vulnerabilă şi poate fi atacată, relatează The Washington Post. Armele soldatului ucrainean Ali Pîrbudagov sunt depozitate sub copacii acoperiţi cu plase de camuflaj. Acestea sunt din perioada în care Ucraina şi Rusia luptau împreună în Armata Roşie. În prezent, soldatul este nevoit să le utilizeze împotriva armatei ruse, care foloseşte echipamente moderne.
„Acesta este din 1987”, a afirmat soldatul Pîrbudagov, în vârstă de 34 de ani, în timp ce lustruia capota unui obuzier autopropulsat 2S1 Gvozdika.
„Există şi altele mai vechi. Aceasta este, de fapt, una dintre piesele mai noi”, a mai adăugat el, conform The Washington Post.
UPDATE 19.45 Liderul separatist din Doneţk vrea ca Rusia să cucerească întreaga Ucraină
Liderul separatiştilor proruşi din regiunea ucraineană Doneţk a îndemnat miercuri Rusia să cucerească cea mai mare parte a Ucrainei, inclusiv capitala Kiev, afirmând că principalele oraşe din această ţară sunt ruse. „Astăzi, a venit timpul să eliberăm oraşele ruse, fondate de ruşi: Kiev, Cernihiv, Poltava, Odesa, Dniepr, Harkov, Zaporojie, Luţk”, a scris Denis Puşilin pe Telegram, cu ocazia aniversării eliberării de către sovietici a oraşului Brest din Belarus după ocupaţia nazistă.
UPDATE 19.21 Preşedintele francez Emmanuel Macron a catalogat miercuri Rusia drept „una dintre ultimele puteri imperiale coloniale”, transmite AFP.
„Rusia a lansat o ofensivă împotriva Ucrainei, este un război teritorial despre care credeam că a dispărut de pe pământul european, este un război specific începutului secolului XX, chiar XIX”, a declarat şeful statului francez.
Macron a subliniat că Rusia este „una dintre ultimele puteri imperiale coloniale” prin decizia sa de „a invada o ţară vecină pentru a-şi apăra interesele în acel loc”.
Preşedintele francez a făcut aceste declaraţii în cadrul unei conferinţe de presă la Cotonou cu omologul său din Benin, Patrice Talon.
UPDATE 19.04 Parlamentul Ucrainei a aprobat, miercuri, o rezoluţie de numire a deputatului Andrii Kostin în funcţia de procuror general al ţării.
Proiectul de rezoluţie pentru numirea lui Kostin a fost înaintat de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a participat personal la sesiunea în cadrul căreia 299 din 450 de parlamentari au aprobat numirea noului procuror.
„Trebuie să punem capăt terorii şi genocidului naţiunii ucrainene”, a declarat Kostin în Parlament.
„Acest lucru va fi facilitat de înregistrarea şi documentarea corespunzătoare a atrocităţilor agresorului”, a subliniat el.
Andrii Kostin a mai spus că va asigura cooperarea alături de Curtea Penală Internaţională pentru a aduce în faţa justiţiei „toţi criminalii de război, reprezentanţii conducerii politice şi militare a Rusiei”.
El a evocat că „vârcolacii în uniformă” vor fi, de asemenea, pedepsiţi, referindu-se la forţele de ordine ucrainene care „au colaborat cu inamicul”.
Originar din Odesa, Kostin este avocat de profesie. A fost ales deputat pe lista partidului „Slujitorul Poporului” şi a condus Comisia parlamentară pentru Chestiuni Juridice. Kostin este considerat un aliat apropiat al şefului de cabinet al lui Zelenski, Andrii Iermak.
UPDATE 18.52 Liderul cecen Ramzan Kadîrov a anunţat, printr-un mesaj pe canalul său de Telegram, că Vladimir Putin l-a decorat cu Ordinul „Alexandr Nevski”, unul dintre cele mai importante onoruri din istoria Rusiei.
„Prieteni, la propunerea vicepreşedintelui Guvernului Federaţiei Ruse, Marat Kusnullin, prin decretul preşedintelui Federaţiei Ruse, am fost distins cu Ordinul Aleksandr Nevski pentru marea mea contribuţie la dezvoltarea socio-economică a Republicii Cecene şi soluţionarea eficientă a sarcinilor de mare importanţă naţională”, a scris liderul cecen.
Ordinul „Alexandr Nevski” este unul dintre cele mai importante onoruri ale Federaţiei Ruse. A fost creat pentru prima dată în anul 1725 prin decretul împărătesei Ekaterina I. Ordinul a fost abolit după Revoluţia Bolşevică din anul 1917, dar a fost recreat în anul 1942.
UPDATE 17.00 Preşedintele rus Vladimir Putin îl va primi săptămâna viitoare, la Soci, pe omologul său turc Recep Tayyip Erdogan pentru a discuta despre cooperare militară şi tehnică.
„Da, subiectul cooperării tehnico-militare va fi cu siguranţă discutat la Soci”, a declarat, miercuri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Potrivit lui Peskov, cooperarea militaro-tehnică dintre Rusia şi Turcia este constant pe ordinea de zi, iar „însuşi faptul că interacţiunea se dezvoltă într-o zonă atât de sensibilă indică faptul că, în general, întregul complex de relaţii este la un nivel foarte înalt”.
Întrebat dacă problema exporturilor de cereale va fi abordată şi în timpul întâlnirii, Peskov a spus că cei doi preşedinţi vor putea evalua modul în care sunt puse în aplicare acordurile de la Istanbul.
Generalul în retragere Mark Hertling, fostul comandant al Armatei Statelor Unite ale Americii în Europa, a calculat cât de repede ar epuiza ucrainenii rachetele folosite de sistemele HIMARS dacă SUA le-ar oferi câte lansatoare cer.
„M142 HIMARS este un vehicul rapid care circulă cu 96 de km/h pe şosele şi în jur de 48 de km/h pe teren accidentat. M270 (n.r. lansatoarele multiple furnizate de Marea Britanie Ucrainei) este un vehicul cu şenile proiectat să ţină pasul cu tancurile pe teren accidentat. Este mai lent”, explică acesta.
De asemenea, lansatorul M270 este mai greu de reparat fiindcă are mai multe componente, dar „HIMARS este practic o camionetă cu rachete. Un echipaj mai mic este de asemenea mai uşor de antrenat”.
UPDATE 12.00 Administraţia instalată de Moscova în oraşul Herson, ocupat de forţele invadatoare în primele zile ale războiului din Ucraina, a anunţat miercuri închiderea podului Antonovski, singurul peste fluviul Nipru. Podul Antonovski a fost distrus parţial în urma unor tiruri cu sisteme de rachete de artilerie (HIMARS) primite de Ucraina din partea SUA.
Podul Antonovski a fost închis circulaţiei civililor, cu toate că integritatea sa structurală nu a avut de suferit în urma bombardamentelor, a declarat pentru agenţia de presă Interfax Kirill Stremousov, adjunctul şefului administraţiei numite de ruşi
„Nu va avea nicio influenţă asupra rezultatului luptelor”, a adăugat Stremusov, fără să precizeze amploarea distrugerilor.
Potrivit lui Stremusov, armata rusă va instala pontoane şi poduri militare pentru a permite traversarea fluviului în caz de necesitate.
Podul Antonovski, situat la periferia Hersonului, este considerat un obiectiv strategic, având un rol-cheie pentru aprovizionare. Este singurul pod care leagă oraşul de malul sudic al Niprului şi de restul regiunii Herson.
Podul Antonovski FOTO @TpyxaNews
Rusia ar fi interesată să achiziţioneze de la turci drone de luptă „Bayraktar TB2“, potrivit agenţiei CNN Turk. Subiectul ar fi fost dezbătut chiar de către cei doi preşedinţi, Recep Tayyip Erdogan şi Vladimir Putin, în timpul unei vizite la Teheran.
Erdogan a spus la o întâlnire în cadrul partidului său, AKP, că Rusia vrea să achiziţioneze vestitele drone: „Putin mi-a spus că vrea să lucreze cu Baykar”. Preşedintele rus ar fi propus chiar deschiderea unei fabrici Baykar în Rusia, pentru producţia de drone.
Compania care le produce este apropiată de familia liderului turc. Un important oficial al unităţii producătoare este Selcuk Bayraktar, ginerele preşedintelui turc.
UPDATE 10.19 Ucraina vrea să obţină 15-20 de miliarde de dolari de la FMI, pentru a-şi finanţa economia distrusă de invazia rusă
Ucraina şi-a propus să încheie un program de asistenţă în valoare de 15-20 de miliarde de dolari cu FMI până la finele anului, pentru a putea să îşi sprijine economia afectată de război, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a Ucrainei, Kyrylo Shevchenko, pentru Reuters.
Afectată de invazia rusească lansată la 24 februarie, Ucraina ar putea înregistra în acest an o contracţie economică de 35-45% şi, cu un deficit fiscal de cinci miliarde de dolari pe lună, este puternic dependentă de finanţarea externă oferită de partenerii occidentali.
Cu prilejul unei vizite la Londra, Kyrylo Shevchenko a spus că autorităţile de la Kiev au trimis deja o solicitare către FMI iar acum poartă consultări cu Fondul cu privire la o nouă finanţare prin care speră să obţină până la 20 de miliarde de dolari, pe parcursul a doi-trei ani, sub forma unui acord de tip Stand-By (SBA) sau o facilitate extinsă de credit (EFF).
UPDATE 09.40 Rusia susţine că a capturat cea mai mare centrală electrică pe cărbune din Ucraina
Moscova a declarat că trupele sale au preluat marţi controlul asupra celei mai mari centrale electrice de cărbune din Ucraina, situată în apropiere de oraşul Svitlodarsk, în regiunea estică Doneţk, epicentrul confruntărilor între forţele Kievului şi trupele ruse şi ale separatiştilor proruşi, potrivit DPA.
Media separatiştilor proruşi din Doneţk au difuzat imagini cu presupuşi mercenari ai grupului Wagner în faţa clădirii administrative a centralei electrice, dar afirmaţia ruşilor nu a putut fi verificată în mod independent, în timp ce alte informaţii sugerează că luptele din jurul centralei mai continuau, conform agenţiei de presă citate.
Statul Major ucrainean nu a menţionat această centrală electrică în buletinul său asupra situaţiei de pe front dat publicităţii marţi seara, deşi consemna lupte în jurul localităţii Semigoria din apropiere.
UPDATE 08.33 Bellingcat: Invazia Ucrainei din 24 februarie a fost pregătită de ofiţerii FSB şi angajaţii GRU
Anchetatorii Bellingcat spun că pregătirile pentru o invazie pe scară largă a Ucrainei pe 24 februarie au fost făcute de 120 de ofiţeri ai Direcţiei 5 din Serviciul Federal de Securitate şi 40 de angajaţi ai Direcţiei Principale de Informaţii a Statului Major al Federaţiei Ruse.
De la ei dictatorul rus Vladimir Putin a primit strategia de a prelua puterea în Ucraina şi planurile pentru un blitzkrieg militar, a declarat jurnalistul Hristo Grozev pentru Liga.net.
Premiul „Sir Winston Churchill“ i-a fost conferit marţi, 26 iulie, preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski pentru performanţele sale de lider.
Zelenski a participat prin videoconferinţă la ceremonia din Downing Street 10, în cadrul căreia fostul premier britanic, Boris Johnson a afirmat că Churchill „ar fi izbucnit în urale şi probabil ar fi şi lăcrimat" atunci când preşedintele Ucrainei „a cerut muniţie, nu o ocazie să plece de la Kiev când a început războiul".
Revista Vogue a realizat un portret al Olenei Zelenska, soţia preşedintelui Ucrainei, o prezenţă foarte activă în spaţiul public începând cu luna iunie. Prima doamnă a mers, de altfel, inclusiv la Casa Albă şi s-a adresat legislativului Statelor Unite, cerând ajutor armat pentru ţara sa.
„Nu există un scenariu pentru primele doamne în timp de război, aşa că Olena Zelenska îl scrie pe al ei”, este fraza de început a portretului Olenei Zelenska, pentru ca apoi să fie subliniat că aceasta „a preferat întotdeauna să rămână în culise, în timp ce soţul ei, un comediant devenit politician, a cărui preşedinţie poate încă determina soarta lumii libere, a strălucit în lumina reflectoarelor. Dar de când Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie, Zelenska s-a trezit brusc în centrul scenei, într-o tragedie”.
UPDATE 05:30 Zelenski a fost decorat de Boris Johnson
Preşedintele Volodimir Zelenski a primit, marţi, decoraţia Sir Winston Chirchill prin care i se onoreaza conducerea. La ceremonie Zelenski a luat parte virtual.
„Preşedintele Zelenski s-a confruntat cu un test de conducere la fel de sever ca Churchill”, a spus Boris Johnson într-un comunicat de presă.
„El a arătat lumii ce înseamnă cu adevărat curajul moral şi fizic, cu un calm prin excelenţă Churchillian. Sfidarea, demnitatea şi seninătatea lui sub presiunea extremă au mişcat milioane de oameni. A fost o adevărată onoare să-l numesc prietenul meu şi este imensul meu privilegiu să-i ofer acest premiu astăzi”, a spus Johnson, relatează Libertatea.ro.
UPDATE 04:00 Forţele ucrainene ar efectua noi lovituri asupra podului Antonivski, conform unor rapoarte neconfirmate
În regiunea Herson, forţele armate ucrainene ar efectua noi lovituri asupra podului strategic Antonivksi. Rapoartele încă nu au fost confirmate, după ce s-a relatat că au avut explozii în zona podului de peste râul Nipru.
UPDATE 00:45 Naftogaz este prima companie de stat care intră în incapacitate de plată
Compania ucraineană Naftogaz a devenit prima entitate guvernamentală din Ucraina care a ajuns în incapacitatea de plată. Firma energetică de stat nu a reuşit să achite toate plăţile datorate obligaţiunilor internaţionale, înainte de expirarea perioadei de graţie.
„Naftogaz nu a primit acordul cabinetului de miniştri al Ucrainei pentru a efectua plăţile necesare”, a spus compania într-un comunicat de presă.
UPDATE 23.10 Ungaria este singurul stat membru UE care a votat împotriva acordului de raţionalizare a gazelor
Ungaria a votat marţi împotriva acordului de raţionalizare a gazelor naturale în această iarnă pentru a preveni un şoc sever de aprovizionare, după cum a anunţat guvernul ungar, relatează Libertatea.ro.
„Regulamentul UE privind economiile de gaze este nefondat, inaplicabil şi ignoră complet interesele poporului maghiar, motiv pentru care guvernul ungar a fost singurul stat membru care a votat împotriva adoptării sale”, a declarat ministrul Afacerilor Externe şi Comerţului de la Budapesta, Péter Szijjártó, la Bruxelles.
UPDATE 19.25 Doi piloţi de top ai lui Putin, ucişi într-o lovitură cu rachete HIMARS
Locotenent-colonelul Maksim Potiomin, în vârstă de 41 de ani, ar fi murit după ce coloana de maşini în care se afla a fost lovită cu o rachetă de precizie HIMARS furnizată de SUA, în Doneţk, pe 8 iulie, conform Dailymail.
Se crede că în acelaşi atac a murit şi colonelul Anatoli Stasiukevici, în vârstă de 54 de ani, şi el pilot militar.
UPDATE 19.05 Germania a livrat Ucrainei trei lansatoare de rachete multiple de tip MARS2 din stocurile sale armate, precum şi cinci tunuri antiaeriene autopropulsate Gepard şi trei obuziere autopropulsate, a declarat, marţi, ministrul german al Apărării Christine Lambrecht.
„Au fost livrate lansatoarele de rachete multiple de tip MARS2 promise şi alte trei obuziere autopropulsate de tip 2000. Ne ţinem de cuvânt”, a spus Lambrecht.
Şeful administraţiei prezidenţiale ucrainene, Andrii Iermak, a confirmat primirea armelor şi a spus că acestea vor fi trimise în prima linie.
„Lansatoarele multiple de sisteme de rachete de tip Mars II au fost deja transferate în Ucraina de aliaţii noştri germani. Ruşii vor avea parte foc”, a postat Iermak pe Telegram.
Lambrecht a mai spus că Germania va accelera ritmul de livrare a unor arme grele pentru susţinerea Ucrainei în faţa agresiunii militae ruse.
UPDATE 17.18 Uniunea Europeană a convenit să impună sancţiuni împotriva grupului de motociclişti „Lupii nopţii”
„Lupii nopţii” sunt faimoşi pentru înclinaţiile lor naţionaliste, călătoriile provocatoare pro-Kremlin în Europa şi legăturile avute cu Vladimir Putin.
Grupul se află deja pe lista de sancţiuni a Statelor Unite pentru că a recrutat şi sprijinit luptători separatişti din estul Ucrainei după anexarea Crimeei de către Moscova în 2014. Liderul acestui grup, Aleksandr Zaldostanov, căruia i se spune „Chirurgul”, susţine într-un comentariu oferit pentru Financial Times că sancţiunile UE „nu au nicio semnificaţie” pentru el.
„Dacă nu vom mai putea călători (în UE, n. red.), atunci prietenii noştri, fraţii noştri vor veni în schimb aici, în Rusia”, a declarat el.
Zaldostanov a mai spus că este de acord cu invazia din Ucraina şi vrea aducerea ţării vecine într-o „Rusie unificată şi indivizibilă”.
UPDATE 16.50 Un oficial instalat de Moscova în regiunea Herson, ocupată în mare parte încă de la începutul invaziei din Ucraina, confirmă anunţul cu privire la pregătirea unui referendum de alipire la Rusia.
Potrivit lui Kirill Stremusov, adjunctul şefului administraţiei militaro-civile din Herson, referendumul la avea loc în pofida contraofensivei anunţate de Kiev.
El susţine că încercarea Kievului de a recupera regiunea Herson înseamnă trimiterea unor „luptători la moarte sigură”.
Stemusov afirmă că referendumul urmează să aibă loc în curând. În opinia sa, nu există decât un singur rezultat, şi anume alipirea la Rusia.
„După ce va avea loc, vom face parte din Rusia, va fi o altă istorie, o altă ţară”, a declarat Stremusov pentru agenţia de presă de stat TASS.
Mai mult, Stremusov spune că un referendum similar va fi organizat în aceeaşi zi în partea din regiunea Zaporojie ocupată de ruşi.
Săptămâna trecută, Washingtonul a semnalat că Moscova „lucrează la anexarea teritoriilor ucrainene” ocupate recent în Ucraina folosind acelaşi „mod de operare” ca în Crimeea în 2014.
UPDATE 16.30 Ucraina a primit lansatoare de rachete din Germania
Ucraina a primit din Germania mai multe lansatoare de rachete multiple şi trei obuziere cu sistem de autopropulsie, a anunţat marţi ministrul apărării german Christine Lambrecht, potrivit DPA.
Anunţul intervine la o zi după ce un prim lot de trei vehicule blindate antiaeriene Gepard (Leopard) au sosit în Ucraina. Alte 12 astfel de blindate vor ajunge în Ucraina în perioada următoare.
UPDATE 16.00 UE a prelungit cu şase luni sancţiunile împotriva Rusiei
Statele membre ale UE au decis marţi prelungirea cu şase luni, până pe 31 ianuarie 2023, a sancţiunilor europene împotriva unor sectoare ale economiei ruse, impuse iniţial în 2014 după anexarea Crimeii şi la care s-au adăugat noi pachete de sancţiuni după agresiunea începută de Rusia contra Ucrainei pe 24 februarie, relatează agenţia EFE.
Dmitri Medvedev, fostul preşedinte rus şi actualul vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a afirmat, marţi, că Rusia este pedepsită prin măsurile restrictive impuse de UE din „dorinţa de a proteja oamenii" şi a numit actuala politică europeană faţă de Moscova drept „un cocktail dezgustător de grosolănie arogantă, infantilism adolescent şi prostie primitivă”, relatează TASS.
Luptătorii ucraineni care au apărat oţelăria Azovstal din Mariupol s-au confruntat cu abuzuri în timpul captivităţii, a informat, duminică, New York Times, citând interviuri cu soldaţii care au fost capturaţi şi eliberaţi în schimbul de prizonieri, relatează Business Insider.
Circa 2.500 de militari, care au luptat la Azovstal, au fost transportaţi într-o închisoare rusă din aşa-numita Republică Populară Doneţk, după ce s-au predat la jumătatea lunii mai, se arată în raport, conform Business Insider.
UPDATE 12.51 Ministerul britanic al Apărării afirmă că nu există „niciun indiciu” precum că armata rusă ar fi ţintit o navă ucraineană şi un stoc de rachete antinavă Harpoon în atacul efectuat sâmbătă asupra portului Odesa.
„Rusia va continua să acorde prioritate eforturilor de a degrada şi distruge capabilităţile antinavă ale Ucrainei. Cu toate acestea, procesele de ţintire ale Rusiei sunt foarte probabil subminate în mod regulat de informaţii învechite, planificare proastă şi o abordare de sus în jos a operaţiunilor”, se arată în buletinul de marţi al Ministerului britanic al Apărării.
Potrivit armatei ucrainene, ruşii au lansat sâmbătă patru rachete Kalibr asupra portului din Odesa. Două dintre ele au lovit o staţie de pompare, iar celelalte două au fost doborâte.
După ce au negat atacul de la Odesa, efectuat la o zi privind semnarea unor acorduri menite deblocării exporturilor de cereale prin Marea Neagră, autorităţile ruse l-au recunoscut în cele din urmă duminică justificându-se că a vizat ţinte militare, şi anume o navă ucraineană şi rachete Harpoon livrate de occidentali. Ori portul Odesa este considerat vital pentru exporturile de cereale ale Ucrainei.
UPDATE 10.31 Motivul pentru care un atac amfibiu rusesc asupra Odesei ar avea şanse minime de reuşită
Ministerul britanic al Apărării apreciază că şansele desfăşurării unui asalt amfibiu de către trupele ruseşti asupra oraşului-port ucrainean Odesa sunt minime.
Serviciile de informaţii britanice arată, în evaluarea zilnică a evoluţiei războiului din Ucraina, că docul din portul Odesa a fost lovit, duminică, 24 iulie, de rachete de croazieră ruseşti, în timp ce Ministerul rus al Apărării susţine că că a lovit o navă de război ucraineană şi un stoc de rachete antinavă.
Rachetele anti-navă sunt considerate o ameninţare esenţială pentru Rusia, deoarece pun în pericol acţiunile flotei din Marea Neagră şi limitează planul de a organiza un asalt amfibiu pentru a cuceri Odesa.
UPDATE 09.16 Atacuri de proporţii cu rachete ruseşti la Nikolaev şi Odesa
Forţele ruse au lovit marţi dimineaţă infrastructura portuară din regiunea Nikolaev (Mikolaiv), în sudul Ucrainei, a anunţat primarul oraşului Nikolaev, Oleksandr Senkevici, citat de Reuters.
"O lovitură de proporţii cu rachete a fost lansată asupra sudului Ucrainei din direcţia Mării Negre şi cu ajutorul aviaţiei", a declarat el la televiziunea de stat, fără să ofere detalii cu privire la consecinţele atacului.
Regiunea Odesa a fost din nou vizată de un atac al inamicului rus, care a utilizat avioane strategice cu rază lungă de acţiune, a anunţat în acelaşi timp şeful administraţiei militare regionale ucrainene Serhii Bratciuk, citat de agenţia de presă Ukrinform.
Vladimir Putin ar fi „umilit” dacă ar trebui să se întâlnească cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Afirmaţia îi aparţine unui fost diplomat rus, care a devenit transfugul cu cel mai mare rang după ce a demisionat din funcţia sa de diplomat de rang înalt la misiunea Rusiei din Geneva, în Elveţia.
Boris Bondarev a declarat pentru Euronews că Rusia „a depăşit graniţele raţiunii şi s-a scufundat într-un abis”, iar asta l-a determinat să demisioneze. Acesta a spus că Vladimir Putin a comis „o gafă strategică” prin lansarea invaziei, iar negocierile sunt departe de a începe: „Este adevărat că fiecare război se termină cu negocieri, dar eu astăzi nu văd că negocierile sunt ceea ce doresc cele două părţi. El (n.r. - Vladimir Putin) vrea să zdrobească Ucraina pentru că este o ţară care, în opinia sa, nu are dreptul de a exista. Şi totuşi ucrainenii nu numai că există, dar ei se şi apără şi ripostează”.
UPDATE 07.29 Zelenski l-a demis pe comandantul operaţiunilor speciale din estul Ucrainei
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a înlocuit un important comandant militar în estul Ucrainei în urma pierderilor teritoriale majore suferite în faţa Rusiei, relatează dpa.
Într-un decret, Zelenski l-a demis pe Hryhoriy Halahan din funcţie şi l-a numit în locul său pe Viktor Horenko.
General maior Halahan, în vârstă de 44 de ani, a condus forţele de operaţiuni speciale în regiunile Doneţk şi Lugansk din august 2020.
În urma invaziei Rusiei din 24 februarie, Ucraina a pierdut complet controlul asupra regiunii Lugansk.
UPDATE 06:45 Putin s-ar simţi umilit dacă ar trebui să discute faţă în faţă cu Zelenski, afirmă un fost diplomat rus
Boris Bondarev, fost diplomat rus, a declarat că "Rusia a depăşit graniţele raţiunii şi s-a scufundat într-un abis, fapt pentru care el a decis să demisioneze relatează Hotnews.
„Putin nu se va întâlni niciodată cu Zelenski dacă nu este forţat să o facă. Ar fi umilit de acest lucru. Poate vă amintiţi că Putin l-a numit în mod public pe Zelenski „un drogat” şi a făcut apel la generalii şi ofiţerii ucraineni să scape de el şi de drogaţii lui de la Kiev. Imaginaţi-vă, deci, cum s-ar simţi dacă ar trebui să dea mâna cu preşedintele ucrainean”, a declarat Boris Bondarev.
UPDATE 05.12 Zelenski cere Europei să răspundă cu sancţiuni mai mari în cazul "războiului gazului"
"Este un război deschis al gazelor pe care Rusia îl poartă împotriva Europei unite. Nu le pasă ce se întâmplă cu oamenii, cum suferă - de foamete din cauza porturilor blocate, de frigul de la iarnă şi sărăcie ... sau de ocupaţie. Acestea sunt doar forme diferite de teroare”, a spus preşedintele ucrainean.
Pentru această atitudine a ruşilor privind distribuirea gazului în Europa, Zelenski consideră că trebuie să existe o ripostă prin creşterea sancţiunilor, relatează news.ro.
"De aceea trebuie să există ripostă. Nu vă gândiţi cum să aduceţi turbina înapoi, ci întăriţi sancţiunile. Faceţi totul pentru a limita veniturile ruseşti nu numai din gaze şi petrol, ci şi din orice exporturi rămase. Şi întrerupeţi cât mai mult posibil relaţiile comerciale cu Rusia, deoarece fiecare astfel de legături este instrumentul potenţial al Rusiei de a pune presiune. Un stat terorist are nevoie de şantajul cu gaz al Europei, care se înrăutăţeşte în fiecare lună, pentru a face grea viaţa fiecărui european. Şi acest lucru poate fi de fapt perceput ca un stimulent pentru ca al optulea pachet de sancţiuni al UE să fie semnificativ mai puternic decât cel de-al şaptelea recent aprobat", a adăugat Zelenski.
UPDATE 03:00 Ruşii au publicat imagini cu momentul lansării rachetelor Kalibr care au lovit portul Odesa
Agenţia rusă de ştiri Ria Novosti a publicat imagini în care afirmă că a fost surprins momentul lansării rachetelor Kalibr care au lovit portul ucrainean Odesa.
„Filmări cu lansări de rachete către ţinte militare ucrainene din portul Odesa”, a comentat publicaţia la video-ul postat pe Twitter.
UPDATE 00:00 Zelenski îl demite pe Ruslan Demchenko din funcţia de prim-vicesecretar al Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, l-a demis, luni, pe Ruslan Demchenko din funcţia de prim-vicesecretar al Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei (NSDC), printr-un decret, transmite agenţia Interfax.
Documentul relevant nr. 528/2022 a fost publicat luni pe site-ul prezidenţial. "Demiterea lui Demchenko Ruslan Mykhailovych din funcţia de prim-vicesecretar al Consiliului pentru Securitate Naţională şi Apărare al Ucrainei", prevede decretul.
Se încarcă comentariile...
