Cum arată Tezaurul României de la Moscova. Încercările de recuperare de până acum și actele emise în sprijinul repatrierii
0Banca Națională a României prezintă o serie de materiale-sinteză despre istoricul Tezaurului evacuat la Moscova în perioada 1916 - 1917 și eforturile de repatriere a acestuia.
În cei peste 100 de ani care au trecut de la evacuarea tezaurului României la Moscova, Guvernul de la București nu a renunțat la demersurile sale pentru recuperarea acestuia, dar niciuna dintre restituirile parțiale din anii 1935 și 1956 nu a cuprins și stocul de aur al Băncii Naționale.
Aurul BNR aflat în Rusia de peste un secol rămâne în continuare o creanță neonorată de către moștenitorul de drept al depozitarului-garant.
Vineri, 24 octombrie, Banca Națională a României a lansat o nouă secțiune pe site-ul www.bnr.ro despre istoricul Tezaurului evacuat la Moscova în perioada 1916 - 1917 și eforturile de repatriere a acestuia.
„Consecventă misiunii sale de a promova problematica Tezaurului transportat la Moscova în timpul Primului Război Mondial și răspunzând cererilor din țară și străinătate de a facilita accesul la datele despre Tezaur, cât și la acțiunile întreprinse pentru a recupera această avuție națională, banca centrală prezintă o serie de materiale-sinteză, disponibile în limbile română, engleză și, în curând, în franceză, imagini relevante din epocă, precum și copii ale documentelor originale din arhiva proprie”, se arată într-un comunicat al BNT.
Banca Națională a României este păstrătoarea dosarului ]Tezaur”, care reunește toate documentele privind depozitarea stocului său de aur, în greutate de 91,5 tone aur fin, la Moscova.
Amintim că trenul care transporta în 1740 de lăzi tezaurul Băncii Naționale a României și bijuteriile Reginei Maria a plecat de la Iași la 15 decembrie 1916, a ajuns la Moscova cinci zile mai târziu, la 20 decembrie 1916, valorile românești fiind depozitate la Kremlin în compartimentul de tezaur al Băncii de Stat din Moscova.
Cronologia evenimentelor
27 august 1916
România a intrat în Primul Război Mondial de partea Antantei (Franța, Anglia, Imperiul Rus și Italia).
Septembrie – decembrie 1916
Două treimi din teritoriul României au fost ocupate de armatele Puterilor Centrale.
21 septembrie 1916
Rezerva metalică a Băncii Naționale a României a fost transferată la Sucursala BNR din Iași.
Noiembrie 1916
Instituțiile centrale ale Statului Român, inclusiv Banca Națională a României, au fost evacuate la Iași, care a devenit „capitala rezistenței naționale”.
6 decembrie 1916
Orașul București a fost ocupat de armatele Puterilor Centrale.
27 decembrie 1916
Primul transport la Moscova: Tezaurul BNR și bijuteriile Reginei Maria. Reprezentanții guvernelor rus și român și cei ai BNR au semnat, la Iași, protocolul privind evacuarea la Moscova a 91,3 tone de aur fin (monede și lingouri în valoare de 314 580 456,84 lei) și a bijuteriilor Reginei Maria (2 casete, în valoare de 7 milioane lei).
3-4 ianuarie 1917
Tezaurul BNR a ajuns la Moscova, fiind depozitat în compartimentul de tezaur al Băncii de Stat a Rusiei de la Kremlin.
16 februarie 1917
Delegații Ministerului de Finanțe Rus, reprezentanții BNR și consulul român de la Moscova au semnat protocolul, prin care s-a finalizat inventarierea Tezaurului BNR.
9 august 1917
Al doilea transport al Tezaurului la Moscova. Ministrul Rusiei la Iași, ministrul român de Finanțe și delegații BNR au semnat protocolul prin care Banca Națională a României a trimis la Moscova valori evaluate la 1 594 336 721,09 lei, inclusiv 170 kg aur fin, în monede, în valoare de 574 523,57 lei. Astfel, stocul de aur al BNR, evacuat la Moscova a ajuns la 91,5 tone aur fin, în valoare de 315 179 980,41 lei. În total, valorile românești trimise la Moscova în cel de-al doilea transport (valorile Casei de Depuneri și Consemnațiuni, ale Muzeului de Antichități, Pinacotecii Statului, Muzeului „Kalinderu”, Academiei Române, Arhivelor Statului) au fost evaluate la 7,5 miliarde lei.
18 august 1917
Reprezentanții Sucursalei Moscova a Băncii de Stat a Rusiei și delegații Băncii Naționale a României au semnat la Moscova, în prezența consulului român în Rusia, protocolul prin care lăzile cu cele 170 kg aur fin au fost depozitate în Sala Armelor, la Kremlin, unde se afla tezaurul BNR din primul transport.
Vara – toamna 1917
Armata Română a reușit să oprească ofensiva germană prin victoriile de la Mărăști, Mărășești și Oituz, dar cucerirea puterii politice în Rusia de către bolșevici, în noiembrie 1917, a obligat România, rămasă singură pe tot frontul de Est, să încheie armistițiul cu Puterile Centrale.
26 ianuarie 1918
Consiliul Comisarilor Poporului a anunțat ruperea relațiilor diplomatice cu România, expulzarea tuturor diplomaților români și confiscarea tezaurului României depus la Moscova. V.I. Lenin a declarat în numele Sovietului Comisarilor Poporului că „Fondul de aur al României, aflat în păstrare la Moscova, se declară intangibil pentru oligarhia română. Puterea sovietică își asumă răspunderea de a păstra acest tezaur pe care îl va preda în mâinile poporului român”.
9 aprilie 1918
Sfatul Țării a votat unirea Basarabiei cu România.
28 noiembrie 1918
Congresul General al Bucovinei a votat unirea Bucovinei cu România.
1 decembrie 1918
Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a decis unirea Transilvaniei cu România.
decembrie 1918
Instituțiile centrale ale Statului Român, inclusiv Banca Națională a României, au revenit la București.
1920 – 1924
În cadrul tratativelor bilaterale de la Copenhaga, Varșovia și Viena, sovieticii au refuzat să recunoască unirea Basarabiei cu România și nu au acceptat restituirea Tezaurului Băncii Naționale.
Aprilie – mai 1922
Conferința financiară de la Genova a stabilit ca Guvernul sovietic să restituie Guvernului român valorile depozitate la Moscova.
Mai – iunie 1935
În urma reluării relațiilor diplomatice, URSS a restituit României o parte din valorile evacuate la Moscova în 1916 și 1917, dar nimic din stocul de aur al Băncii Naționale.
August 1956
URSS a predat României o altă parte din valorile depuse la Moscova în anul 1917, respectiv: tablouri, obiecte de artă veche românească, monede, medalii, tezaurul de la Pietroasa, dar nimic din stocul de aur al Băncii Naționale.
3 – 11 septembrie 1965
Delegația PCR aflată în vizită la Moscova a readus în discuție problema tezaurului BNR, evacuat la Moscova în anii Primului Război Mondial.
4 iulie 2003
Au fost semnate Tratatul dintre România și Federația Rusă și Declarația comună a miniștrilor afacerilor externe român și rus, în baza căreia s-a constituit Comisia comună româno-rusă (Comisia româno-rusă pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relațiilor bilaterale, inclusiv problema tezaurului Băncii Naționale a României depus la Moscova în timpul Primului Război Mondial), care s-a întâlnit de 5 ori, ultima dată la Moscova, în noiembrie 2019. Protocolul comun al sesiunii din martie 2016 de la Sinaia consemna „documentele prezentate de partea română reprezintă documente autentice, cu valoare de tratat internațional, care atestă depunerea de către România în Rusia (la Moscova) a bunurilor din Tezaurul său (inclusiv tezaurul BNR)”.
5 martie 2024
Banca Națională a României a vernisat în cadrul Parlamentului European expoziția The Gold Treasure of National Bank of Romania sent to Moscow and never returned – a claim older than a century,
14 martie 2024
Parlamentul European a adoptat Rezoluția referitoare la returnarea tezaurului național al României însușit ilegal de Rusia, prin care solicită Federației Ruse să returneze complet Tezaurul Băncii Naționale a României, care a fost transportat în Rusia în anii 1916-1917. În același timp, „invită Comisia Europeană și Serviciul European de Acțiune Externă să includă restituirea patrimoniului național român pe agenda bilaterală diplomatică care reglementează relațiile UE-Rusia, de îndată ce contextul regional permite reluarea dialogului politic între părți”.
Prima restituire (1935)
Reluarea relațiilor diplomatice între România și URSS în 1934 a reprezentat contextul favorabil în care s-a derulat restituirea din anul 1935.
„Protocolul de remitere a 1.443 lăzi și baloturi și a 27 mape și pachete a fost semnat în ziua de 31 mai 1935, de Edmond Ciuntu, reprezentantul României la Moscova, și de David Stern, director în Comisariatul Poporului pentru Afaceri Străine al URSS. Preluarea lăzilor s-a realizat fără o verificare a conținutului acestora. În același timp, autoritățile sovietice au predat reprezentantului României lespezile funerare aparținând lui Dimitrie Cantemir și familiei acestuia, precum și oseminte despre care s-a afirmat că aparțineau domnitorului moldovean, găsite la demolarea Mânăstirii Sf. Nicolae din Moscova, ctitorie a acestuia”, arată BNR.
Transportul a plecat din capitala sovietică cu trenul către Odessa, de unde a fost îmbarcat pe vasul românesc „Principesa Maria” până la Constanța. Osemintele lui Dimitrie Cantemir au fost trimise cu un tren special la Iași, iar lăzile cuprinzând „arhivele românești evacuate în Rusia”, așa cum se preciza în Protocolul semnat la Moscova, au fost transportate cu trenul până la București.
În intervalul 19-27 iunie 1935, lăzile și pachetele depozitate în Gara Obor au fost deschise, triate și repartizate pe destinatari sub supravegherea Comisiei pentru recepționarea și distribuirea arhivelor evacuate în Rusia.
212 dintre lăzile venite de la Moscova au fost predate Băncii Naționale României, așa cum se află consemnat în cele 6 procese-verbale încheiate în perioada 19-25 iunie. Potrivit acestora, BNR a primit 123 de lăzi cu bilete de bancă de 1, 2 și 100 lei, clișee pentru imprimarea bancnotelor de 1, 2 și 100 lei, cerneluri tipografice, hârtie pentru tipărirea bancnotelor, un aparat de numerotat, clei și 89 de lăzi cuprinzând acțiuni, obligațiuni, alte hârtii de valoare, mape, registre, dosare de corespondență, ștampile evacuate de sediile și de Centrala BNR, acte depuse în depozit la BNR de persoane particulare.
Actele și hârtiile de valoare aparținând particularilor au fost returnate proprietarilor de drept sau urmașilor acestora. În lăzile înapoiate de la Moscova nu s-au regăsit bijuterii sau alte bunuri de valoare depuse de particulari, așa cum nu s-a regăsit nici stocul de aur al Băncii Naționale.
A doua restituire (1956)
Sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial a adus în România trupele sovietice cu ajutorul cărora Partidul Comunist Român a preluat puterea politică. Considerată stat înfrânt, România a trebuit să achite substanțiale despăgubiri de război și a rămas în sfera de influență a URSS.
Pentru a consolida „prietenia între poporul sovietic și poporul român”, la începutul anului 1956 „Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice a hotărât să predea Guvernului Republicii Populare Române valorile istorice ale artei aplicate, decorative și plastice românești”, încredințate de Guvernul român spre păstrare Rusiei în anii Primului Război Mondial. În scopul preluării valorilor menționate, s-a deplasat la Moscova o delegație guvernamentală care avea să participe la ceremoniile oficiale prilejuite de restituirea obiectelor făcând parte din patrimoniul artistic al României.
Aceasta era condusă de academicianul Mihai Ralea și compusă din personalități ale culturii române: Andrei Oțetea, Tudor Arghezi, George Oprescu, cărora li se alătura și Constantin Prisnea, prim locțiitor al ministrului culturii. De asemenea, a mai efectuat deplasarea în capitala sovietică și o echipă de specialiști condusă de pictorul Marius Bunescu.
„Protocolul de predare-primire a bunurilor returnate de sovietici a fost semnat la 6 august 1956, de Mihai Ralea, conducătorul delegației române, și de N. A. Mihailov, ministrul sovietic al Culturii. Ceremonia s-a derulat într-un cadru festiv, în Sala Cavalerilor Ordinului „Sf. Gheorghe” din Marele Palat al Kremlinului după intonarea imnurilor de stat. Delegația oficială a revenit în țară la 7 august 1956.
A mai rămas la Moscova echipa de specialiști care trebuia să inventarieze obiectele retrocedate, să le împacheteze în lăzi, să asiste la încărcarea și la transportul acestora. Tezaurul a fost expediat în țară cu două garnituri de tren, sub pază militară. La 14 și 15 august 1956, cele două trenuri au ajuns în Gara Băneasa”, explică BNR.
Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român a decis ca obiectele retrocedate să fie expuse la Muzeul de Artă al RPR, expoziția a fost vernisată la 22 august 1956, primii vizitatori fiind personalități politice, academicieni, ziariști români și străini, diplomați etc.
Conform inventarului întocmit de sovietici, în august 1956, au fost restituite României 39.320 de obiecte de artă românească din care: 1.350 tablouri, gravuri și desene, 156 de icoane, 418 țesături, 495 obiecte bisericești și laice, 33.068 monede și 2.465 medalii, 1.370 obiecte de artă aplicată.
Greutatea totală a aurului cuprins în aceste obiecte era de peste 33 kg, iar a argintului de peste 690 kg. Printre obiectele restituite se număra și Tezaurul de la Pietroasa, cunoscut sub numele „Cloșca cu puii de aur”, dar nici de această dată stocul de aur al Băncii Naționale a României nu s-a regăsit între valorile returnate de sovietici.
Prin accesarea noii secțiuni lansate vineri de BNT, pot fi găsite informații sistematizate, dintre care unele inedite, despre: „Activități pentru promovarea problemei Tezaurului” , „Expoziție - Tezaurul BNR de la Moscova” , „Istorie Tezaur”, „Inventarul Tezaurului” „Restituiri parțiale” , „Acte în sprijinul repatrierii Tezaurului”
Acte în sprijinul repatrierii Tezaurului. Rezoluția Parlamentului European
Parlamentul European a adoptat la 14 martie 2024, Rezoluția referitoare la returnarea tezaurului național al României însușit ilegal de Rusia, prin care solicită Federației Ruse să returneze complet Tezaurul Băncii Naționale a României, care a fost transportat în Rusia în anii 1916-1917.
În același timp, „invită Comisia Europeană și Serviciul European de Acțiune Externă să includă restituirea patrimoniului național român pe agenda bilaterală diplomatică care reglementează relațiile UE-Rusia, de îndată ce contextul regional permite reluarea dialogului politic între părți”.
Rezoluția a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 12 noiembrie 2024.
Conferința Economică Internațională de la Genova
Conferința Economică Internațională de la Genova, desfășurată în perioada 10 aprilie–19 mai 1922, a reunit reprezentanții a 34 de țări și a urmărit identificarea de soluții pentru problemele financiare apărute la sfârșitul Primului Război Mondial. Printre obiectivele conferinței s-au aflat: elaborarea unui plan pentru reconstrucția Europei Centrale și Răsăritene și stabilirea unei poziții comune a statelor capitaliste europene față de Rusia bolșevică.
„Negocierile au scos la lumină neînțelegerile care continuau să persiste între Germania și Franța, foști inamici, precum și între statele europene și Rusia bolșevică. Rezultatul imediat al acestor divergențe a fost încheierea, în timpul conferinței, la 16 aprilie 1922, a Tratatului de la Rapallo între Germania și Rusia Sovietică, prin care cele două părți renunțau reciproc la orice pretenții teritoriale sau financiare una asupra celeilalte, punându-se astfel bazele viitoarei colaborări economice și militare între cele două state.
Concomitent, la Genova, celelalte state europene au solicitat Rusiei Sovietice în schimbul reluării relațiilor economice cu aceasta să-și asume că nu va întreprinde nicio acțiune care ar putea tulbura statu-quo-ul teritorial și politic al altor state și că va recunoaște toate datoriile și obligațiile publice contractate și garantate de guvernul imperial rus, precum și de guvernul provizoriu față de puterile străine”, arată BNR.
De asemenea, se cerea guvernului bolșevic „să restituie valorile depuse la Moscova de guvernul român” în anii Primului Război Mondial. Rusia bolșevică a refuzat să accepte condițiile puse de statele europene pentru reluarea cooperării economice, inclusiv a clauzei referitoare la tezaurul României, iar Conferința s-a încheiat fără rezultate concrete din acest punct de vedere.
Explicaţia ultimei fotografii: Reprezentantul României la Conferința de la Genova, prim-ministrul Ion I.C. Brătianu (la mijloc), alături de Louis Barthou, conducătorul delegației franceze, și de Albert Thomas, unul dintre membrii acesteia.
Detalii despre tezaur pot fi accesate în cadrul secțiunii Istorie și patrimoniu a website-ului BNR la următoarea adresă https://www.bnr.ro/24788-tezaurul-bnr-evacuat-la-moscova.
Dialogul dintre Rusia și România pe tema rezoluției Parlamentului European (PE) prin care se cere Rusiei să returneze aurul României este imposibil din cauza politizării subiectului și trebuie închis. Este opinia fost exprimată în 2024 de Mihail Șvidkoi, reprezentantul special al președintelui rus pentru cooperare culturală internațională, într-un interviu acordat TASS în marja Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg (SPIEF).
„Nu ne vom angaja în dialog, în circumstanțele actuale, cu niciunul dintre statele străine neprietenoase. A fost înființată cândva o comisie guvernamentală privind aurul românesc, care nu a ajuns la niciun rezultat. Mi se pare, în general, că acest subiect trebuie închis de principiu. Dintr-o serie de motive. În primul rând, din cauza contextului actual. România are aceeași poziție solidară cu europenii față de Rusia, deci nu poate exista niciun fel de dialog pe acest subiect. Adică, ar trebui să existe un dialog, ar trebui să fie păstrat pe anumite chestiuni vitale, dar acest subiect este destul de politizat din punctul meu de vedere", a spus Șvidkoi agenției Tass.
Se încarcă comentariile...
