Exclusiv Cine îl vrea pe Trump alături de Putin și cine ține partea Ucrainei. Expert român din Washington: „Victoria lui Marco Rubio ar avantaja România”
0Două tabere importante s-au conturat la Casa Albă, iar fiecare se luptă pentru mintea și deciziile președintelui american. Politologul Antonia Pup, de la Georgetown University, explică, pentru „Adevărul”, cine e în fruntea acestor tabere și cine ține partea Ucrainei și cine pe cea a Rusiei.
Negocierile dintre Donald Trump și Vladimir Putin par să fi intrat în standby, după anularea întânirii de la Budapesta. Decizia Casei Albe, la fel de neașteptată precum anunțul inițial, i-a luat pe mulți prin surprindere, însă analiștii s-au obișnuit deja cu un Trump total imprevizibil. De altfel, în cel de-al doilea său mandat, Trump este un lider diferit față de primul, inclusiv prin ambiguitatea stratregică pe care o duce acum la rang de artă, spre disperarea deopotrivă a aliaților și a dușmanilor, care nu reușesc să-i anticipeze următoarea mutare.
Antonia Pup predă la prestigioasa Universitate Georgetown din Washington şi este analist la Comisia specială a Camerei Reprezentanţilor, unde se ocupă de competiţia strategică dintre Statele Unite ale Americii şi Partidul Comunist Chinez. Expert în securitate, românca explică, pentru „Adevărul”, ultimele decizii ale președintelui Donald Trump și vorbește despre cele două curente antagonice de la Casa Albă, cel pro Ucraina, respectiv pro Rusia și raportul de putere dintre ele.
Witkoff vs Rubio
Oameni precum influentul Steve Witkoff încearcă să incline balanța pro Rusia, dar se lovesc de opoziția grupării conduse de însuși șeful Externelor, secretarul de stat Marco Rubio.
„Ce știm în clipa de față este că întâlnirea de la Budapesta nu va mai fi organziată. A fost, și se știe bine și asta, un apel telefonic între șeful diplomației americane Marco Rubio și Sergei Lavrov, ministrul de Externe al Federației Ruse. Și a fost atât de bun acest apel încât a căzut tot planul întâlnirii lui Trump cu Putin. Chiar dacă în zilele următoare ar fi să anunțe din nou că se întâlnesc, noua locație nu va fi Budapesta. Și nu e rău, mai ales că știm că are și o încărcătură politică defavorabilă cauzei europene și ucrainene să avem acest summit în același loc în care s-a semnat Memorandumul din 1994, prin care Ucraina renunța la armele nucleare, aceptând garanțiile SUA, Marii Britanii și a Rusiei. Deci, personal nu aș fi adepta alegerii Ungariei ca loc de întâlnire din motive evidente”, spune Antonia Pup.
Românca vorbește despre cele două tabere influente, care încearcă să-l influențeze pe imprevizibilul Trump și reușesc chiar să o facă, în unele momente.
„Sunt doi oameni care contează în conturarea politicii de externe americane. Unul, cred eu, este un aliat al cauzei transatlantice, iar celălalt aș spune că mai degrabă pune piedici Ucrainei. Administrația Trump a vrut să capitalizeze acest moment foarte favorabil după summit-ul din Egipt de la Sharm El Sheikh, care a pus capăt pentru moment războiului din Gaza și a vrut să transfere această imagine favorabilă a președintelui Trump în ipostaza de facilitator de pace și de consens global pentru securitate în Ucraina, însă nu i-a ieșit”, mai spune românca.
România ar fi în avantaj dacă ar câștiga tabăra lui Rubio
Ea amintește că Donald Trump a făcut referire la unul dintre ei chiar în cadrul discursului pe care l-a ținut la Knesset.
„Chiar când s-a adresat parlamentului israelian, Knesset-ului, președintele Trump a spus că reprezentatul său special, Steve Witkoff, a avut o întâlnire de 5 ore cu Putin. Witkoff a mers nepregătit la această întâlnire și cumva a sugerat faptul că Putin a reușit să se impună favorabil în ochii reprezentantului american. Zelenski și cu Witkoff au avut ciondăneli și în trecut. Asta și pentru că Zelenski l-a acuzat pe Steve Witkoff că ar prelua și ar transmite în spațiul public o bună parte a narativelor rusești. Deci cred eu că Steve Witkoff ar putea să ne provoace unele probleme”, afirmă ea.
În acest moment, câștig de cauză pare să aibă tabăra lui Marco Rubio, dovadă și că Donald Trump critică dur Rusia și a decis noi sancțiuni împotriva acestei țări.
„Însă, odată ce Marco Rubio a preluat acest post suplimentar de consilier pentru securitate națională, adică un post suplimentar față de poziția de secretar de stat, vedem că, și zic eu că nu întâmplător, retorica lui Donald Trump față de Vladimir Putin s-a schimbat destul de mult. Am văzut o retorică mai asertivă, o introducere a unor elemente noi. Acum, Trump e mai dispus să sancționeze Rusia și este mai dispus să ofere Ucrainei arme performante astfel încât să poată să lovească obiective strategice din Rusia. Și este vorba de lucruri care nu erau pe masă înainte ca Marco Rubio să fie în poziția de consilier de securitate națională al președintelui Donald Trump”, explică Antonia Pup.
Politica administrației Trump față de Ucraina și Rusia va depinde în mare măsură de cine va reuși să fie mai convingător în fața președintelui. Evident, pentru Ucraina, dar chiar și pentru România ar fi de preferat să câștige grupare lui Marco Rubio.
„În măsura în care unul sau altul dintre cei doi va putea să se impună mai mult la Casa Albă, am putea să vedem o pace care să fie mai favorabilă uneia sau alteia dintre părți. Sigur că npi sperăm să fie o pace mai favorabilă Ucrainei. Evident, ne dorim să aibă succes Marco Rubio. Și ne dorim acest lucru pentru că Marco Rubio este un om cu care și România poate să lucreze bine. Așadar, victoria lui Marco Rubio și a taberei sale ne-ar avantaja. Și un alt element de mesaj care ar funcționa în relație cu americanii prin Marco Rubio este laitmotivul alinierii strategice între Moscova și Beijing. La finalul acestei luni octombrie vom avea un summit important între Trump și Xi Jinping în Coreea de Sud și zic eu că această aliniere între Moscova și Beijing, sprijinul foarte important pe care chinezii îl oferă mașinăriei de război rusești creează imperativul pentru ca Statele Unite ale Americii să mizeze în contrapondere o relație transatlantică mult mai puternică”, adaugă românca.
Întâlnire istorică Trump - Xi Jinping
La întâlnirea dintre Donald Trump și Xi Jinping este de așteptat ca liderul de la Casa Albă să-i reproșeze șefului statului chinez faptul că sprijină efortul de război al mașinăriei rusești și să-i ceară să pună capăt acestei situații.
„Ar fi bine să-l vedem pe președintele american că îi spune, să îi pună în față președintelui Xi Jinping războiul din Ucraina, în sensul în care China nu poate să fie lăsată să-și finanțeze mașinăria de război rusească și mai apoi să profite financiar și diplomatic de pe urma reconstrucției Ucrainei. Și asta cred eu că are și implicații pentru competiția strategică dintre SUA și China”, punctează Antonia Pup.
În același timp, este de așteptat ca Donald Trump să rămână intransigent și față de europeni, chiar dacă în ultimul timp s-a aliniat în mare poziției lor. Donald Trump nu are cum să fie mulțumit de faptul că liderii europeni, chiar și cei ai unor state puternice și prospere precum Franța și Germania nu alocă suficienți bani pentru securitatea lor și profită deja de decenii întregi de „umbrela” de protecție americană. Însă această „umbrelă” îi costă enorm pe cetățenii americani și Statele Unite.
Relația complicată între Trump și UE
În același timp, Donald Trump nu poate decât să fie nemulțumit de faptul că liderii europeni îi solicită noi și noi sancțiuni pentru Rusia, dar statele Uniunii Europene continuă să importe petrol și gaze rusești.
Chiar și așa, Trump a anunțat chiar miercuri, 22 octombrie, Președintele american Donald Trump a anunțat sancțiuni „imens de dure” împotriva a două dintre cele mai mari companii petroliere rusești. Sancțiunile au fost anunțate pe platforma Truth Social de Trump și vizează Rosneft și Lukoil – două companii majore de petrol care finanțează armata lui Putin. Anterior, Trump a obținut din partea Indiei promisiunea că această țară va renunța la importurile rusești.
În schimb, statele europene au o retorică agresivă la adresa Rusiei, dar continuă să aibă relații comerciale importante și să mizeze pe gazele și petrolul țării care a agresat Ucraina.
Astfel, Reuters a citat un raport al Centrului pentru Studiul Democrației (CSD) și al Centrului pentru Cercetare a Energiei și Aerului Curat (CREA), care a relevat faptul că în timp ce impută Ucrainei și Slovaciei faptul că importă în continuare țiței rusesc, țări importante din Occident, printre care Belgia, Franța și Olanda se bazează în continuare pe combustibilii rusești. De altfel, resursele rusești ajung în continuare și în țări ca Germania și Austria, care minimalizează acest lucru.
„Nu doar republicanii, ci și democrații s-au săturat ca americanii să fie văzuți ca pompierul de serviciu mereu disponibil să ajute Europa să-și regleze securitatea pe propriul continent. Chiar discutam de curând cu cineva din tabăra republicană și mi-a spus că după întâlnirea de la Casa Albă cu liderii europeni s-ar fi pus problema, ceea ce a creat disconfort pentru americani, că europenii au mers din prima și i-au întrebat cu ce garanții de securitate vin Statele Unite ale Americii. Asta în loc să propună un mesaj mai antreprenorial, mai ales că știu cu cine negociază, și să fi spus din prima că ei (n.r. - europenii) vin cu disponibilitatea, de exemplu, să trimită trupe de menținere a păcii pe teritoriul Ucrainei. Republicanii, dar precizez că nu numai ei, se așteaptă ca Europa să facă mult mai mult și să fie mai conștientă de nevoia de a investi în propria securitate”, susține experta.
Prea multă debinare în rândul europenilor
Un alt aspect care a fost remarcat și la Washington DC și care îi nemulțumește pe liderii americani, fie republicani sau democrați, este lipsa de unitate a europenilor. Și iarăși, dincolo de eterna Ungaria, care este secondată de Slovacia, aliații sunt mai divizați decât ar lăsa să se întrevadă.
„Avem pe de o parte țări ca Franța și Germania care se opun proiectului zidului de drone. Și mai avem și Italia, de exemplu, în rândul țărilor care nu vor acest zid de drone pe flancul de est. Și mai avem Grecia care se opune ca Turcia să facă parte și ea din acest zis. Sunt foarte multe interese divergente în rândul europenilor, ceea ce le complică foarte mult poziția”, încheie Antonia Pup.
Se încarcă comentariile...
