LIVE TEXT | Război în Ucraina. G7 cere Rusiei să restituie „imediat” Ucrainei centrala nucleară Zaporojie. Civili ucişi în regiunea Dnipropetrovsk

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO AFP
FOTO AFP

Este a 168-a zi de la startul invaziei ruse pe teritoriul Ucrainei. Ucrainenii atrage atenţia că ruşii încearcă să conecteze centrala nucleară de la Zaporojie la reţeaua electrică din Crimeea, în timp ce G7 cere Rusiei să se retragă din această instalaţiei. În ceea ce priveşte exploziile din Crimeea, Moscova păstrează tăcerea. În schimb, mai multe piste sunt evocate dinspre Kiev.

UPDATE 21.54 Consiliul de Securitate al ONU va organiza joi o reuniune de urgenţă pentru a dezbate situaţia centralei nucleare ucrainene de la Zaporojie, pe care Kievul şi Moscova se acuză reciproc că au bombardat-o, au anunţat surse diplomatice, transmite miercuri seară AFP.

O sursă apropiată preşedinţiei Consiliului de Securitate, asigurată în august de China, a precizat că reuniunea va avea loc pe 11 august la ora locală 15:00 (19:00 GMT).

O altă sursă de la sediul ONU din New York a menţionat că reprezentanţii celor 15 ţări din Consiliul de Securitate se vor reuni joi după-amiază la cererea Rusiei, care dispune de drept de veto, la fel ca ceilalţi patru membri permanenţi (SUA, Regatul Unit, Franţa, China).

Cel puţin 14 persoane au murit din cauza bombardamentelor în noaptea de marţi spre miercuri în zona din jurul centralei nucleare de la Zaporojie, cea mai mare astfel de centrală din Europa.


UPDATE 21.36 Embargoul UE asupra cărbunelui rusesc intră în vigoare, pe fondul tensiunilor din energie

Embargoul european asupra cărbunelui rusesc intră în vigoare miercuri la miezul nopţii, la patru luni după adoptarea sa în cadrul celui de al cincilea pachet de sancţiuni împotriva Moscovei, într-un moment în care UE se confruntă cu puternice tensiuni în privinţa aprovizionării sale energetice, relatează AFP.

Acest embargo decretat în aprilie de Cei 27 devine efectiv la finalul unei perioade de tranziţie de 120 de zile. Numai contractele comerciale încheiate înainte de 9 aprilie au putut fi onorate în această perioadă. Este vorba despre prima sancţiune a UE care loveşte sectorul energetic rusesc. Europenii au decis apoi, la sfârşitul lui mai, un embargo progresiv până la sfârşitul lui 2022 asupra celei mai mari părţi din petrolul rusesc, conform Agerpres.


UPDATE 21.13 Ucraina evită intrarea în incapacitate de plată după ce a obţinut amânarea timp de doi ani a plăţii unor datorii externe

Creditorii externi ai Ucrainei au acceptat cererea acesteia de a îngheţa timp de doi ani plăţi în contul unor obligaţiuni internaţionale în valoare de circa 20 de miliarde de dolari, modalitate prin care guvernul de la Kiev evită intrarea în incapacitate de plată, relatează Reuters.


UPDATE 20.44 Estonia denunţă încălcarea spaţiului său aerian de un elicopter al Rusiei: „Un incident extrem de grav”

Estonia a anunţat, miercuri, că un elicopter rus, modelul Mi-8, a intrat fără permisiune în spaţiul său aerian, relatează DPA, conform Agerpres.

Forţele armate estoniene au anunţat că elicopterul a încălcat spaţiul aerian al ţării, marţi seara, 9 august. Ministrul de Externe de la Tallinn l-a convocat pe ambasadorul Rusiei în legătură cu acest eveniment şi i-a prezentat o notă de protest. 


UPDATE 19.35 Per Wästberg, unul dintre cei mai vechi membri ai Amnesty International, a decis să demisioneze în semn de dezacord cu raportul controversat întocmit de această organizaţie asupra războiului din Ucraina.

Per Wästberg a fondat biroul suedez al Amnesty, în 1963.

„Sunt membru (Amnesty, n. red.) de peste 60 de ani. Cu inima grea, din cauza declaraţiilor Amnesty cu privire la războiul din Ucraina, pun capăt unui angajament lung şi fructuos”, a spus el.

Directoarea Amnesty în Ucraina, Oksana Pokalciuk, a demisionat la rândul ei în semn de nemulţumire de felul în care organizaţia şi-a întocmit raportul. Pokalciuk a denunţat un document care serveşte „propagandei ruse”. Ea a acuzat organizaţia pentru apărarea drepturilor omului de faptul că nu a aşteptat explicaţii din partea Ministerului ucrainean al Apărării.


UPDATE 18.51 Mitul amantei lui Putin, desfiinţat de un opozant al liderului rus: „Kabaeva este o operaţiune de acoperire” a Kremlinului

Ilia Ponomariov, fost deputat în Duma de Stat, a afirmat, într-un interviu acordat jurnalistului ucrainean Dmitri Gordon, că fosta gimnastă rusă Alina Kabaeva nu este nici amanta şi nici soţia preşedintelui rus Vladimir Putin. Mai mult decât atât, Ponomariov susţine că cei doi nu au copii împreună aşa cum s-a zvonit, relatează, miercuri, agenţia de presă Unian.

Conform spuselor fostului deputat, Kabaeva are copii, însă nu sunt ai liderului de la Kremlin. Acesta a refuzat să spună cine este tatăl copiilor fostei gimnaste despre care s-a spus că ar fi amanta lui Vladimir Putin, scrie sursa citată de Agerpres. 

Ilia Ponomariov a fost singurul membru al Dumei de Stat din Rusia care a votat împotriva anexării Peninsulei Crimeea de către Moscova în anul 2014.


UPDATE 18.13 Danemarca va trimite instructori militari în Marea Britanie pentru a antrena soldaţi ucraineni şi, de asemenea, are în vedere să pregătească ofiţeri ucraineni în Danemarca, a anunţat ministrul apărării danez Morten Bodskov într-un interviu publicat miercuri de cotidianul Jyllands-Posten, transmite Reuters.

Interviul precede o conferinţă care începe joi la Copenhaga, unde miniştrii apărării britanic, danez şi ucrainean vor discuta despre sprijinul pe termen lung pentru Ucraina, printre care pregătire militară, operaţiuni de deminare şi livrări de arme.

''În viitorul apropiat, Danemarca trimite 130 de instructori militari la un proiect de pregătire britanic'', a afirmat Bodskov.

El a declarat pentru publicaţia Jyllands-Posten că instructorii vor furniza pregătire militară de bază, inclusiv pentru luptă urbană şi operaţiuni tactice, pentru soldaţi ucraineni fără nicio experienţă militară sau cu experienţă limitată.

În plus, Danemarca va antrena personal militar ucrainean pe teritoriul danez, a adăugat demnitarul danez, care a adăugat că primul pas va fi instruirea de ofiţeri.


UPDATE 18.00 Mai multe piste sunt evocate în cazul exploziilor misterioase din Crimeea

Pista unui atac organizat de „luptători în umbră” este tratată pe larg de „The New York Times” (NYT). Potrivit cotidianului american, armata ucraineană mizează în teritoriile ocupate pe persoane loiale ei pentru a atinge ţinte situate cu mult în spatele liniilor inamicului. Aceste persoane loiale sunt numite „partizani” sau „luptători în umbră”. În aceeaşi ordine de idei, exploziile din Crimeea ar fi fost orchestrate de rezidenţi locali.

De altfel, partizanilor li se atribuie o serie de atacuri misterioase produse recent, cum a fost îmbolnăvirea subită a primarului numit de Kremlin în oraşul Herson, aflat sub ocupaţie rusă, uciderea prin împuşcare a directorului adjunct dintr-un alt oraş important din regiune la nici 24 de ore etc.

Însă, remarcă NYT, nici pista unui atac al armatei ucrainene nu poate fi exclusă. Ziarul american citează în acest sens un ofţer ucrainean care s-a exprimat sub protecţia anonimatului. „Aceasta este o bază aeriană de unde decolau cu regularitate avioane pentru atacuri împotriva forţelor noastre în teatrul de operaţiuni din sudul ţării”, a afirmat ofiţerul.



El nu a vrut să dea detalii despre tipul de armă folosit în atac, spunând doar că este vorba de „un dispozitiv fabricat exclusiv în Ucraina”.

Explozie in Crimeea FOTO Twitter @lapatina_ via Nexta

Se ştie că Ucraina dezvoltă, din 2018, o rachetă balistică Hrim-2, cu o rază de acţiune de peste 300 de kilometri. Însă, în cazul în care ar fi fost folosită, această rachetă nu ar fi trebuit, cel puţin teoretic, să constituie o problemă pentru antiaeriana şi radarele ruseşti, mai ales că militarizarea Crimeei a constituit o prioritate pentru Moscova de la anexarea ei.

O altă versiune este oferită de „The Washington Post”, care citează un oficial guvernamental ucrainean,  de asemenea sub protecţia anonimatului. Potrivit acestui oficial, exploziile de la Sakî sunt rezultatul unui atac de la sol executat de forţele speciale ucrainene. Oficialul a refuzat să ofere detalii despre atac, dar a vorbit despre trei explozii iniţiale, plus altele nouă soldate cu distrugerea a nouă avioane militare.

În cazul unui atac al armatei ucrainene în Peninsula Crimeea, aceasta ar însemna o extindere semnificativă a contraofensivei, care până acum avea ca obiectiv respingerea trupelor ruse din teritoriile ocupate după lansarea invaziei, pe 24 februarie, notează „The New York Times”.

În ceea ce priveşte reţinerea Rusiei de a arunca vina pe Ucraina, Institutul pentru Studiul Războiului pune această ezitare pe seama faptului că Moscova nu vrea să arate breşe în funcţionarea sistemului său de apărare antiaeriană.


UPDATE 17.37 Ce îi motivează pe soldaţii ucraineni în faţa atacurilor Rusiei lui Putin

Soldaţii care luptă împotriva invaziei ruseşti au mai multe motive de luptă decât rivalii lor ruşi, astfel că moralul este mai ridicat în rândul unora, scrie Al Jazeera.

Fosta profesoară de literatură Irina Muziciuk, care s-a oferit voluntar să lupte împotriva separatiştilor pro-Moscova în 2014 şi care acum serveşte în stepele însorite din sudul Ucrainei, rămâne concentrată asupra obiectivului principal - înfrângerea Rusiei.

„Consider că sacrificiul de sine şi motivaţia sunt principalul avantaj al militarilor noştri”, a declarat ea pentru Al Jazeera. „Factorul că toată lumea înţelege că aceasta este, în primul rând, o luptă pentru pământul nostru natal, pentru casa noastră, pentru viitorul copiilor lor!”, a declarat ea pentru Al Jazeera prin intermediul unei aplicaţii de mesagerie.

Continuarea aici


UPDATE 16.15 Jurnalista rusă Marina Ovsiannikova, arestată după ce a continuat să critice agresiunea contra Ucrainei

Jurnalista rusă Marina Ovsiannikova, devenită celebră după ce a întrerupt jurnalul TV al unui post de stat rus cu un afiş împotriva ofensivei în Ucraina, a fost arestată miercuri şi este investigată pentru ''discreditarea'' armatei ruse şi ''difuzarea de informaţii false'' despre aceasta, a anunţat avocatul său, potrivit AFP.

Marina Ovsianikova

UPDATE 16.21 O companie din Ungaria plăteşte în locul Rusiei datoria către Ucraina pentru reluarea livrărilor de petrol către Europa

Mol, cea mai mare companie de rafinare din Ungaria, a anunţat miercuri că a plătit ea tarifele de tranzit datorate de Rusia Ucrainei, pentru a soluţiona o dispută care a condus la întreruperea livrărilor de petrol prin conducta Drujba, transmite Bloomberg, potrivit Agerpres.

Mol a precizat că atât Ucraina cât şi Rusia au acceptat decizia sa de a interveni şi a achita tarifele de tranzit.

"Mol a derulat negocieri cu părţile rusă şi ucraineană cu privire la reluarea transportului de petrol prin conducta Drujba", a informat compania ungară într-un comunicat de presă, adăugând că a "transferat sumele datorate pentru utilizarea secţiunii din Ucraina" a conductei Drujba.


UPDATE 15.01 G7 cere Rusiei să restituie „imediat” Ucrainei Centrala Nucleară Zaporojie

Grupul Celor Şapte (G7) cele mai industrializate ţări din lume acuză miercuri Rusia de faptul că ”pune în pericol” zona ucraineană în care se află Centrala Nucleară Zaporojie, ocupată dee armata rusă, şi cere restituirea centralei Ucrainei, relatează AFP.

„Cerem ca Rusia să predea imediat proprietarului său suveran legitim, Ucraina, controlul total al centralei Nucleare Zaporijjea”, îndeamnă Grupul într-un comunicat, publicat de către Germania, care deţine preşedinţia G7.

„Controlul continuu al centralei de către Rusia este cel care pune regiunea în pericol”, subliniază G7.


UPDATE 13.42 Rusia le oferă libertatea deţinuţilor din închisori dacă luptă în Ucraina. Trimişi în prima linie, ca momeală, mulţi puşcăriaşi îşi asumă acest risc mortal

Promisiuni de libertate şi bogăţie sunt făcute condamnaţilor din celulele înghesuite ale închisorilor din Rusia. Urmează apeluri telefonice frenetice între rude şi deţinuţi care cântăresc oferta. Apoi, deţinuţii dispar, lăsându-i pe cei dragi să cerceteze rapoartele despre răniţii care sosesc în spitale.

Această scenă se desfăşoară în comunităţile de deţinuţi din Rusia. Cu o armată epuizată după aproape şase luni de invazie dezastruoasă şi sângeroasă a Ucrainei, există tot mai multe dovezi că Kremlinul face alegeri urâte în războiul său oribil şi recrutează prizonieri din Rusia pentru a lupta.

De-a lungul unei investigaţii care a durat o lună, CNN a vorbit cu deţinuţii prinşi în cea mai nouă schemă de recrutare a Rusiei, împreună cu rudele şi prietenii lor. Activiştii cred că sute de persoane au fost abordate în zeci de închisori din Rusia - de la criminali la infractori de droguri. Unii au fost luaţi chiar din închisoarea în care este încarcerat americanul Paul Whelan. Fratele său, David, a declarat în iulie că a auzit că zece voluntari au părăsit IK17 din Mordovia pentru frontul din Ucraina

Zeci de mesaje trimise între rudele prizonierilor, analizate de CNN, detaliază recompensele tentante oferite pentru a lupta în Ucraina, unde riscul de moarte este ridicat. Cele mai recente evaluări occidentale sugerează că până la 75.000 de soldaţi ruşi au fost ucişi sau răniţi de la începutul invaziei (o afirmaţie negată de Kremlin).


UPDATE 11.34 Autorităţile din Crimeea au crescut nivelul de alertă teroristă la cod galben, a anunţat şeful republicii instituite de Moscova pe această peninsulă după anexare, Aleksei Aksionov.

Anunţul cu privire la creşterea alertei teroriste a fost făcut la scurt timp după producerea a 12 explozii la aerodromul militar Sakî, situat lângă localitatea Novofedorivka, în vestul Peninsulei Crimeea.

Alerta teroristă este valabilă de marţi, 9 august, până în data de 24 august. Un regim special de atenţie este acordat raioanelor Krasnoperekopsk şi Djankoi, dar şi împrejurimilor oraşului Armiansk, în nordul peninsulei.

Această măsură ridică noi semne de întrebare dacă exploziile din Crimeea chiar sunt rezultatul unor detonări controlate de muniţie de aviaţie din cauza încălcării normelor se siguranţă la incendii, aşa cum susţine Ministerul rus al Apărării.

O persoană a murit, iar alte cinci, printre care un copil, au fost rănite în urma acestor explozii „controlate” produse în apropiere de plajă. De asemenea, mai multe maşini au fost avariate.


UPDATE 11.32 Ministerul britanic al Apărării: Rusia înfiinţează Corpul 3 de armată în sprijinul campaniei militare din Ucraina

Această unitate, numită Corpul 3 de armată, îşi are baza în oraşul Mulino, la est de Moscova, a indicat instituţia de apărare britanică în buletinul său informativ zilnic cu privire la situaţia de pe frontul din Ucraina, postat pe Twitter, în baza informaţiilor furnizate de serviciile sale secrete, potrivit Agerpres. 

Comandanţii ruşi au continuat să se confrunte cu probleme de prioritizare a obiectivelor („priorităţi operaţionale concurente”): fie să consolideze ofensiva în regiunea Donbas (est), fie să întărească apărarea împotriva contraatacurilor ucrainene în sudul Ucrainei în aşteptarea anunţatei contraofensive ucrainene.

Crearea acestui nou corp de armată este consemnat miercuri şi de Institutul american pentru Studierea Războiului (ISW), citat de Ukrinform, potrivit căruia Rusia a încetat să mai ascundă formarea acestei noi structuri în care recrutează bărbaţi cu vârste cuprinse între 18 şi 50 de ani, fără experienţă militară obligatorie.


UPDATE 11.05: Civili ucişi în bombardamentele ruseşti în regiunea Dnipropetrovsk

Treisprezece civili au fost ucişi în noaptea de marţi spre miercuri în bombardamente ruseşti în în districtele Nikopol şi Krivorojski din regiunea ucraineană Dnipropetrovsk (centru-est), a anunţat şeful administraţiei militare regionale ucrainene Valentin Reznicenko, citat de AFP, Reuters şi Ukrinform. Bombardamentele au avut loc nu departe de centrala nucleară din Zaporojie, notează DPA.

Doi răniţi au decedat din cauza rănilor, adăugându-se bilanţului de 11 morţi anunţat anterior de către guvernator pe Telegram.

Potrivit ultimului bilanţ, atacul din cursul nopţii a făcut de asemenea cel puţin 11 răniţi dintre care cinci sunt în stare gravă în această regiune relativ sigură, unde de obicei sunt evacuaţi civilii din Donbas, mai la est, epicentrul ofensivei ruse.

„Am avut o noapte oribilă (...) Este foarte dificil de scos cadavrele de sub dărâmături”, subliniază Reznicenko în mesajul său, în care s-a adresat locuitorilor din zonă: „Vă implor, mergeţi în locuri sigure în timpul raidurilor aeriene (...). Nu-i lăsaţi pe ruşi să vă omoare”.

Micul oraş Marganeţ, situat pe celălat mal al fluviului Nipru, vizavi de centrala nucleară de la Zaporojie, precum şi localitatea Văsşetarasovka au fost vizate cu sisteme de rachete multiple Grad. La Marganeţ au fost avariate 20 de blocuri cu mai multe etaje, inclusiv două şcoli, un cămin şi un centru cultural, a spus Reznicenko.

Oraşul Marganeţ se află pe malul de nord al lacului de acumulare Kahovka de pe fluviul Nipru.


UPDATE 08.24 Letonia doreşte să se alăture Kievului împotriva Rusiei la CEDO

Letonia a cerut în mod oficial luni Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) să se alăture procedurii ucrainene împotriva Rusiei, notează AFP.

CEDO a anunţat la sfârşitul lui iunie că a înregistrat o cerere interstatală oficială din partea Ucrainei împotriva Rusiei, o procedură destul de rară, menită să constate încălcările drepturilor omului comise de Moscova de la începutul invaziei Ucrainei la 24 februarie.

Cererea Kievului se referă la „acuzaţiile guvernului ucrainean privind încălcări masive şi flagrante ale drepturilor omului comise de Federaţia Rusă în operaţiunile sale militare pe teritoriul Ucrainei din 24 februarie 2022”, a indicat Curtea, braţul judiciar al Consiliului Europei.

Dacă instanţa acceptă cererea autorităţilor de la Riga, Letoniei i se va acorda statutul de terţă parte.

„Este prima dată când Letonia îşi exercită drepturile în temeiul articolului 36, paragraful 2, din Convenţia drepturilor omului pentru a interveni ca terţă parte într-un caz internaţional în curs de desfăşurare”, a declarat marţi Ministerul leton de Externe într-un comunicat.

„Cazurile internaţionale între ţări întregi reprezintă o măsură legală extraordinară, instituită în circumstanţe foarte rare, de obicei în situaţii în care există preocupări serioase cu privire la încălcări sistematice şi continue ale drepturilor omului, în special atrocităţi în masă şi încălcări ale drepturilor omului în cursul conflictelor armate„, a mai indicat ministerul.


UPDATE 07.38 Preşedintele Ucrainei a cerut Occidentului să impună ruşilor o interdicţie generală de călătorie, idee care a găsit sprijin în rândul unor state europene, dar a înfuriat Moscova, care a continuat cu o ofensivă militară dură în estul Ucrainei, comentează Reuters.

Ideea preşedintelui Volodimir Zelenski părea de natură să divizeze Uniunea Europeană, unde diferenţele cu privire la modul de a trata Moscova persistă de mult timp între unii membri din est şi vest. Zelenski a făcut propunerea într-un interviu acordat Washington Post.

Volodimir Zelenski doreşte o interdicţie de un an de călătorie şi expulzarea ruşilor care trăiesc în Occident, astfel încât aceştia să poată trăi „în propria lume până când îşi schimbă filosofia”.

El a reclamat că sancţiunile impuse până acum Rusiei pentru a o pedepsi pentru invadarea ţării sale pe 24 februarie sunt prea slabe.

„Orice fel de ruşi... faceti-i să plece în Rusia”, a spus Zelenski, „Vor înţelege atunci. Vor spune: „Acest (război) nu are nimic de-a face cu noi. Întreaga populaţie nu poate fi trasă la răspundere, nu-i aşa? Poate", a argumentat el.


UPDATE 07.33 Ucraina sugerează că partizanii se afă la originea exploziilor de la baza aeriană rusă din Crimeea

Un înalt oficial ucrainean a sugerat că o serie de explozii la o bază aeriană rusă din Crimeea ar fi putut fi opera unor partizani, întrucât Kievul a negat orice responsabilitate pentru incidentul din adâncul teritoriului ocupat de ruşi, conform Reuters, informează News.ro.

Consilierul preşedintelui Volodimir Zelenski a sugerat şi incompetenţa Rusiei ca posibilă cauză a exploziei de marţi. În urma exploiziei un civil  a murit, iar alte opt persoane au fost rănite, potrivit Departamentului de sănătate din Crimeea anexată de Rusia.

Nori uriaşi de fum au putut fi văzuţi în videoclipurile postate pe reţelele sociale, din Crimeea, o destinaţie de vacanţă pentru mulţi ruşi. Rusia a anexat peninsula Crimeea de la Ucraina în 2014 şi a folosit-o în februarie ca una dintre rampele de lansare pentru invazia sa.

Mîhailo Podoliak, întrebat de postul de televiziune online Dojd dacă Kievul este responsabil, a răspuns: „Desigur că nu. Ce legătură avem noi cu asta?”.

„Oamenii aflaţi sub ocupaţie încep să înţeleagă că ocupaţia se aporpie de sfârşit”, a adăugat el.

Moscova a spus că exploziile, cel puţin 12 conform martorilor, au fost detonări ale muniţiei depozitate, nu rezultatul unui atac.


UPDATE 06.20 Zelenski: Războiul Rusiei împotriva Ucrainei şi a întregii Europe libere a început cu Crimeea şi trebuie să se încheie cu ea

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă că războiul Rusiei împotriva Ucrainei şi a întregii Europe libere a început cu Crimeea şi trebuie să se încheie cu eliberarea Crimeei, argumentând că prezenţa ocupanţilor ruşi în peninsulă este o ameninţare pentru întreaga Europă şi pentru stabilitatea globală, relatează news.ro.

„Lumea începe să recunoască că a făcut o greşeală în 2014, când a decis să nu răspundă cu toată forţa la primii paşi agresivi ai Rusiei”, a declarat Zelenski, solicitând noi sancţiuni împotriva Rusiei.

„Nu vom uita că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a început odată cu ocuparea Crimeei. Rusia a transformat peninsula noastră, care a fost şi va fi întotdeauna unul dintre cele mai bune locuri din Europa, într-unul dintre cele mai periculoase locuri din Europa. Rusia a adus în Crimeea represiune pe scară largă, probleme de mediu, deznădejde economică şi război. Război. (...) Prezenţa ocupanţilor ruşi în Crimeea este o ameninţare pentru întreaga Europă şi pentru stabilitatea globală. Regiunea Mării Negre nu poate fi sigură atât timp cât Crimeea este ocupată. Nu va exista o pace stabilă şi durabilă în multe ţări de pe malul Mării Mediterane atât timp cât Rusia va putea folosi peninsula noastră ca bază militară”, a declarat Zelenski.

„Acest război rusesc împotriva Ucrainei şi împotriva întregii Europe libere a început cu Crimeea şi trebuie să se încheie cu Crimeea - cu eliberarea ei. Astăzi este imposibil de spus când se va întâmpla asta. Dar adăugăm constant componentele necesare formulei de eliberare a Crimeei”, a adăugat el.


UPDATE 05.30 Macron şi Johnson se felicită pentru cooperarea din ultimii ani şi mai ales pentru importanţa de a continua să sprijine Ucraina

Preşedintele francez Emmanuel Macron şi premierul britanic Boris Johnson au salutat, marţi, cooperarea din ultimii an şi au subliniat importanţa de a continua să sprijine Ucraina în lupta cu forţele ruse. 

„Ei s-au felicitat reciproc pentru prietenia şi camaraderia lor„ şi au estimat că cooperarea bilaterală a „făcut diferenţa în multe probleme internaţionale”, a subliniat un purtător de cuvânt al Downing Street, relatează Agerpres.


UPDATE 05.00 Ucrainencele au strâns 700.000 de dolari vânzând fotografii erotice

Teronlyfans este o platformă la care s-au alăturat 40 de voluntari, femei şi bărbaţi care au strâns 700.000 de dolari pentru armata ucraneană prin vânzarea de fotografii erotice. Fondatorii platformei vor să se facă înţeles faptul că ei nu oferă pornografie. Pe lângă imaginile nud, sunt trimise de voluntari şi imagini doar cu anumite părţi ale corpului (picioare, braţe), relatează Hotnews.


UPDATE 04.00 Ruşii vor racorda centrala nucleară Zaporojie la Crimeea

Forţele armate ruse se pregătesc să racordeze centrala de la Zaporojie la Crimeea, peninsulă anexată de Moscova în 2014, relatează Agerpres. 

„Militarii ruşi prezenţi în centrala nucleară de la Zaporojie implementează programul (operatorului rus) Rosatom vizând racordarea centralei la reţelele electrice din Crimeea”, a spus preşedintele Energoatom, Petro Kotin, la televiziunea ucraineană.


UPDATE 00.00 O ceremonie de înmormântare a avut loc în oraşul Bucha

Autorităţile ucrainene au organizat o ceremonie de înmormântare petnru 15 cadavre găsite la Bucha, la patru luni de când forţele ruse s-au retras din zonă. 14 cadavre nu au putut fi identificate, majoritatea prezentând răni prin împuşcare la nivelul capului şi pieptului, conform declaraţiilor viceprimarului Mikhailina Skorik. 

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite