Cauzele „potopului“ din Europa INFOGRAFIC | FOTO

0
Publicat:
Ultima actualizare:
In zilele de 14-15 iulie, de furtuni puternice şi ploi extrem de abundente care au provocat inundaţii catastrofale ]n mai multe state din Europa
In zilele de 14-15 iulie, de furtuni puternice şi ploi extrem de abundente care au provocat inundaţii catastrofale ]n mai multe state din Europa

Inundaţiile dezastruoase din Europa Centrală au fost rezultatul mai multor factori meteorologici, legaţi de schimbările climatice, care au „conspirat“ pentru a produce precipitaţii de proporţii biblice

GALERIE FOTO


Europa de Vest, dar şi zone din Europa Centrală şi de Est - din Franţa până în Apuseni - au fost afectate săptămâna trecută, mai cu seamă în zilele de 14-15 iulie, de furtuni puternice şi ploi extrem de abundente care au provocat inundaţii catastrofale. Suprafeţe întinse au fost acoperite de ape, dezastrul fiind comparat cu un „potop de proporţii biblice“. Cele mai multe victime s-au înregistrat în Germania (peste 170 de morţi) şi Belgia (31 de morţi). 

Mii de case au fost evacuate şi câteva zeci s-au prăbuşit, pagubele provocate infrastructurii fiind evaluate la multe miliarde de euro.

În zilele care au urmat potopului, meteorogii au căutat explicaţii pentru această dezlănţuire a naturii. Vinovatul principal este un sistem ciclonic numit  „Bernd“. Acest sistem de furtună, un sistem atmosferic de presiune scăzută, însoţit un nor de umiditate concentrată, s-a format în regiunea mediteraneeană şi a năvălit asupra Europei Centrale şi de Vest. Sistemul ciclonic, extrem de umed, a rămas blocat desupra regiunii şi a eliberat valuri de precipitaţii extrem de abundente două sau trei zile la rând,  ceea ce a avut efecte catastrofale. De aceea, meteorologii s-au concentrat asupra a două întrebări-cheie: „de ce atâta umiditate?“ şi „de ce s-a produs blocajul?“

Evaporarea excesivă „udă“ atmosfera

Cantitatea excepţională de umiditate din sistemul ciclonic, care s-a tradus ulterior în precipitaţii diluviene, a fost comparabilă cu cele observate de-a lungul coastei Golfului SUA în timpul uraganelor, au arătat modelele computerizate. Intensitatea excepţională a precipitaţiilor este în concordanţă cu ceea ce oamenii de ştiinţă anticipează având în vedere temperaturile în creştere cauzate de schimbările climatice provocate de om. Temperaturile mai ridicate accelerează evaporarea, plasând mai multă apă în atmosferă. Mai simplu spus, încălzirea generează mai multă apă în atmosferă şi excesul trebuie să cadă în cele din urmă undeva.

Blocajul curenţilor atmosferici

Sistemul ciclonic „Bernd“ s-a format în zona mediteraneană, unde a acumulat umiditate tropicală. O zonă de presiune înaltă, aflată iniţial deasupra Atlanticului de est, în largul coastelor Franţei şi Regatului Unit a acţionat ca o pompă, dirijând norul prin Franţa, către Belgia, Olanda şi Germania. Ajuns aici, sistemul de joasă presiune a întâlnit un al doilea sistem de presiune înaltă, prezent deasupra Europei Centrale a rămas captiv între zonele laterale de presiune înaltă dinspre vest şi est.  Precipitaţiile din Europa Centrală s-au încheiat abia când zona de înaltă presiune din estul Atlanticului s-a extins şi mai mult pe continent, împingând zona de joasă presiune spre sud şi scoţând-o din blocaj. 

Schimbările climatice cauzate de oameni au de asemenea un rol şi în acest blocaj, explică meteorologii şi climatologii citaţi de „Washington Post“, arătând că încălzirea planetei afectează curenţii atmosferici de mare altitudine, care intervin în deplasarea sistemelor atmosferice.  Pentru că latitudinile mai mari s-au încălzit mai repede decât cele tropicale, a scăzut diferenţa de temperatură între sudul şi nordul continentului. Or, tocmai din această diferenţă vine forţa curenţilor de altitudine. Drept urmare, aceştia sunt mai slabi şi permit apariţia unor „modele de blocaj“ care menţin sistemele de furtună captive desupra unei regiuni sau le permit doar o deplasare extrem de lentă.

Concluzia specialiştilor consultaţi de publicaţia citată este că, atât apariţia sistemelor cu umiditate extremă, cât şi blocarea unui sistem ciclonic cu potenţial distructiv deasupra unei regiuni sunt fenomene care se pot  încadra într-un nou „tipar“ meteorologic. Altfel spus, „potopul din iulie“ e doar o mostră a ceea ce ne aşteaptă în viitorul apropiat.

Factori locali, agravanţi

Odată ce factorii care au declanşat potopul au fost identificaţi, discuţia se mută în domeniul infrastructurii, în căutarea motivelor pentru care aceste precipitaţii au avut consecinţe dezastruoase. Impermeabilizarea solurilor „betonate“ agravează consecinţele vârfurilor extreme de precipitaţii: apa nu are pe unde să se scurgă în pământ şi atunci se revarsă. Legat de revărsări, e de remarcat că impactul potopului a fost mult mai redus în Olanda, unde există o lungă tradiţie de amenajări hidrografice.

Amenajările olandeze, ghidate de principiul „faceţi loc pentru râu“, au inclus lărgirea şi adâncirea albiilor, precum şi crearea unor zone-tampon pentru revărsare, inclusiv pe cursurile mici, scrie ScienceMag.org. În celelalte ţări însă, astfel de lucrări au fost făcute cel mult pe râurile importante, cursurile de apă mai mici nefiind amenajate, iar acesta a fost doar unul dintre factorii care au agravat efectele precipitaţiilor diluviene de săptămâna trecuta.

grafic cauze potop europa
Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite