Analiză Cum s-a schimbat viața românilor după 20 de ani în UE: avem mai mulți bani, dar și probleme care ne pot costa viitorul

La aproape două decenii de la aderarea la Uniunea Europeană, România este o economie profund schimbată față de momentul intrării în blocul comunitar. Datele analizate de think tank-ul Rethink arată progrese importante în ceea ce privește nivelul de trai, productivitatea, consumul și reducerea sărăciei, însă evidențiază și vulnerabilități care pot limita dezvoltarea viitoare: deteriorarea situației fiscale, problemele din educație, declinul demografic și dezechilibrele economice. Economiștii consultați de „Adevărul” consideră că bilanțul aderării este unul clar pozitiv, dar avertizează că România intră într-o nouă etapă, în care avantajele oferite de integrarea europeană nu mai sunt suficiente fără reforme interne.

La aproape 20 de ani de la aderarea la UE, bilanțul ne pune pe gânduri FOTO: Adevărul

Analistul economic Adrian Negrescu consideră că aderarea la Uniunea Europeană reprezintă cel mai important moment economic din istoria recentă a României.

„Aderarea la UE este, mai mult ca sigur, cel mai important eveniment din istoria recentă a României. Odată cu intrarea în această uniune statală, țara noastră a trecut prin cea mai amplă evoluție economică din istoria sa”, a declarat acesta pentru „Adevărul”.

Potrivit analistului, România a beneficiat de peste 100 de miliarde de euro din fonduri europene de la aderare până în prezent, iar impactul economic total al apartenenței la Uniunea Europeană este mai mare dacă sunt luate în calcul și investițiile realizate de companiile străine.

„Beneficiile economice generate de apartenența la UE depășesc 250 de miliarde de euro, luând în calcul și investițiile făcute de companiile străine în țara noastră”, a afirmat Adrian Negrescu.

Acesta consideră că transformarea României este vizibilă în aproape toate domeniile. „România s-a schimbat vizibil din toate punctele de vedere și vedem acest lucru peste tot. De la infrastructură la servicii, ne-am modernizat cu cel mai rapid ritm dintre țările UE”, a spus analistul.

Potrivit acestuia, produsul intern brut a crescut de aproximativ patru ori față de perioada de dinaintea aderării, iar veniturile românilor au avut o creștere de peste 800%.

Nivelul de trai, principalul câștig al perioadei post-aderare

Raportul Rethink confirmă că una dintre cele mai importante schimbări din ultimii 20 de ani este creșterea nivelului de trai. Consumul individual al populației a avansat constant, România apropiindu-se semnificativ de media Uniunii Europene. Dacă în 2006 consumul individual era sub jumătate din media UE, în 2025 România ajunsese la aproximativ 86% din acest nivel.

Profesorul de economie Radu Nechita, de la Universitatea Babeș-Bolyai, consideră că beneficiile aderării sunt vizibile în aproape toate domeniile importante.

„Dacă ar trebui să rezum totul într-o frază, ea ar suna cam așa: beneficiile aderării sunt evidente și impresionante în aproape toate domeniile relevante – PIB pe locuitor, venituri, salarii, nivel și evoluție a consumului familiilor, speranță de viață, chiar și reducerea inegalităților și a riscului de sărăcie”, a explicat acesta pentru „Adevărul”.

Economistul subliniază că România a făcut progrese atât în termeni absoluți, cât și comparativ cu media europeană.

Economia a crescut, dar statul nu a ținut pasul

În opinia lui Radu Nechita, principalul contrast al ultimilor 20 de ani este diferența dintre performanța economiei private și evoluția statului. „Beneficiile aderării sunt umbrite și chiar amenințate de contraperformanța statului, adică a guvernelor și politicienilor”, a afirmat economistul, indicând cele două probleme majore ale țării: creșterea datoriei publice și rezultatele slabe ale sistemului de educație.

România a intrat în Uniunea Europeană cu una dintre cele mai reduse datorii publice din regiune, însă în ultimii ani aceasta a crescut accelerat, reducând spațiul de manevră al statului pentru investiții.

Potrivit raportului Rethink, datoria publică reprezintă una dintre principalele vulnerabilități pentru dezvoltarea viitoare, mai ales în contextul costurilor mai ridicate de finanțare.

Educația, una dintre marile restanțe ale României

Dacă economia a recuperat rapid o parte din decalaje, educația a rămas unul dintre domeniile în care România nu a reușit să facă progrese suficiente.

Radu Nechita atrage atenția că rezultatele sistemului de învățământ s-au îmbunătățit prea puțin, iar România continuă să ocupe ultimele poziții la testările internaționale PISA.

„Ameliorările nesemnificative ale rezultatelor sistemului de învățământ (din care fac parte și eu) ne situează pe ultimele locuri la testele PISA”, a spus economistul.

Problema este cu atât mai importantă cu cât nivelul capitalului uman va influența capacitatea României de a trece către o economie bazată pe activități cu valoare adăugată mai mare.

Demografia, problema care poate pune presiune pe economie și pensii

Unul dintre cele mai îngrijorătoare trenduri identificate de Rethink este evoluția demografică. România se confruntă cu scăderea natalității, îmbătrânirea populației și efectele unei emigrații masive.

Radu Nechita consideră că problema demografică trebuie privită nu ca un simplu risc, ci ca o evoluție ale cărei efecte au început deja să apară. „Termenul «risc» este greșit, deoarece el se referă la un eveniment nedorit care se poate produce sau nu. Dificultățile uriașe ale sistemului de pensii sunt deja aici și se vor agrava în viitor”, a explicat acesta.

Economistul atrage atenția asupra mecanismului actual al sistemului public de pensii, bazat pe contribuțiile celor care lucrează în prezent.

„Prăbușirea demografică înseamnă că vor fi tot mai puțini contribuabili care să finanțeze un număr tot mai mare de beneficiari”, a spus Radu Nechita.

Deficitul comercial nu este problema în sine

Un alt punct discutat în raportul Rethink este deficitul comercial persistent al României.Spre deosebire de Cehia, Polonia, Ungaria sau Slovacia, România a avut în mod constant deficit la comerțul cu bunuri. 

Radu Nechita consideră însă că simpla existență a unui deficit comercial nu este suficientă pentru a evalua situația unei economii.

„Nu deficitul balanței comerciale este o problemă în sine, ci cauza și destinația lui”, a explicat economistul.

El atrage atenția că trebuie analizat modul în care intră resursele externe în economie.

Investițiile străine directe sunt, în opinia sa, o formă favorabilă de finanțare, deoarece riscul aparține investitorilor, iar aceștia au interesul ca firmele să devină mai productive și competitive.

Mai problematică este finanțarea prin împrumuturi publice utilizate pentru cheltuieli care nu generează dezvoltare pe termen lung.

„Dacă investițiile au succes, creditorii și investitorii câștigă, dacă nu, contribuabilii de azi și de mâine vor achita nota de plată”, a spus Nechita.

Economistul atrage atenția și asupra faptului că analiza comerțului exterior trebuie să includă și sectorul serviciilor, unde România a avut o evoluție pozitivă, inclusiv prin creșterea exporturilor de servicii.

Rethink: România, cel mai spectaculos progres economic din ECE

Raportul ReThink Romania, „20 de ani de România în UE”, a fost construit în jurul conceptului de convergență (procesul prin care România încearcă să recupereze diferențele care să despart de media Uniunii Europene).

Potrivit concluziilor raportului, România poate revendica unele dintre cele mai spectaculoase progrese economice din Europa Centrală și de Est, însă continuă să ocupe ultimele locuri la indicatorii care definesc dezvoltarea pe termen lung. Rethink compară evoluția României cu Bulgaria, Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria în perioada 2006-2025.

Analiza arată că România a fost lider regional la creșterea productivității muncii și a consumului individual, dar sa clasat pe ultimul loc la toți indicatorii majori din educație și continuă să fie una dintre cele mai vulnerabile economii din regiune din perspectiva deficitului comercial și a deteriorării situației fiscale.

România, campioană la creștere economică, dar departe de media UE

În ultimii 20 de ani, România și-a majorat semnificativ nivelul de trai. Consumul individual, raportat la media Uniunii Europene, a crescut de la 43,3% din media europeană în 2006 la 86,2% în 2025 – cea mai mare creștere din grupul analizat, aproape dublându-se (indice 1,99). Perioada cea mai bună a fost 2014-2019, când România sa remarcat prin creșterea rapidă a veniturilor salariale și printr-o inflație relativ scăzută, arată analiza.

În același timp, productivitatea muncii a înregistrat cea mai rapidă creștere dintre cele șase state analizate, indicatorul urcând la aproximativ 75% din nivelul anului de referință 2015 la 138 în 2025. România devansează astfel Polonia (130) și Bulgaria (127), fiind lider regional la acest capitol.

Și PIB-ul pe locuitor a crescut consistent, de la 7.230 euro în 2006 la 13.190 euro în 2025. Totuși, ritmul de recuperare a fost depășit de Polonia și Bulgaria, ceea ce plasează România pe locul în treilea în regiune în ceea ce este dinamica PIB-ului pe cap de locuitor.

Consumul a explodat, însă dezechilibrele externe s-au adâncit

Raportul avertizează însă că această creștere economică a fost însoțită de acumularea unor vulnerabilități.

România și Bulgaria sunt singurele state din grupul care au înregistrat deficit comercial în fiecare an din perioada 2006-2025. În cazul României, deficitul comercial al bunurilor a ajuns la aproximativ 33,4 miliarde de euro în 2024, iar gradul de acoperire a importurilor prin exporturi sa deteriorat puternic: de la aproape 90% în 2014 la doar 73% în 2024 și 75% în 2025. Polonia și Slovacia - au înregistrat în mai mulți ani un excedent comercial la capitolul bunuri, consolidandu-și poziția de exportatori neți integrați în lanțurile valorice europene. Cehia a rămas campioana absolută, ajungând la excedente de peste 20 de miliarde de euro în ultimii 3 ani.

Concluziile-cheie ale raportului ReThink FOTO: raport

În paralel cu creșterea deficitului comercial, datoria publică a României a crescut accelerat. Dacă în 2008 România avea una dintre cele mai reduse datorii publice din regiune – puțin peste 11% din PIB –, în prezent concurează cu Polonia pentru poziția a treia în clasamentul celor mai îndatorate state dintre cele analizate, fiind depășită doar de Ungaria și Slovacia. „Pe termen lung, nivelul îndatorării riscă să crească în continuare din cauza deficitului mare, alimentat inclusiv de costul tot mai ridicat al dobânzilor la data preexistentă”, avertizează autorii studiului.

Transporturile au recuperat decalajele, aviația a explodat

Integrarea europeană a unui produs important și în infrastructură și mobilitate.

Transportul aerian este unul dintre cele mai spectaculoase exemplu. Numărul pasagerilor din România a crescut cu aproape 379% între 2007 și 2025, cea mai mare creștere din regiune, foarte apropiată de cea a Poloniei (374%). În 2025, aeroporturile românești au deservit peste 26,1 milioane de pasageri.

În schimb, la transportul de marfă persistă tendința regională de mutare a volumului pe calea ferată către transportul rutier.

„În 2024, ponderea feroviarului se află între circa 17% și 30% în cele șase state, cu valorile cele mai ridicate acolo unde nu există ieșire la mare”, se arată în raport.

Demografia, o problemă majoră: cea mai mare pondere a cetățenilor care trăiesc în afara țării

Capitolul dedicat indicatorilor sociali evidențiază că România rămâne una dintre cele mai afectate țări ale declinului demografic.

Țara noastră are cea mai numeroasă diasporă din Uniunea Europeană: aproximativ 3,1 milioane de români locuiau într-un alt stat membru în 2023, iar estimările care includ și Marea Britanie ridică diaspora la aproape 3,8 milioane de persoane. Raportat la populație, între 16% și 20% dintre români trăiesc în afara țării, cea mai mare pondere din UE.

România, țara din UE cu cei mai mulți cetățenii peste graniță SURSA: raport REThink

În același timp, România continuă să înregistreze una dintre cele mai ridicate rate ale mortalității infantile din Uniune – 5,6 decese la mia de nou-născuți în 2023 – iar fertilitatea urmărește tendința descendentă observată în întreaga regiune.

„La acest capitol, convergența cu Europa de Vest sa pus în mișcare încă din anii 90. Conform Eurostat, toate cele șase state au înregistrate în ultimii ani o schimbare naturală negativă - mai multe decese decât nașteri - aliniindu-se tendinței generale a UE, unde este vândut natural este negativ neîntrerupt din 2012. la 1,71 copii pe femeie, în Bulgaria la 1,65, iar în Cehia la 1,64 - printre cele mai mari ameliorări din blocul comunitar După pandemie, a început să scadă vertiginos în toate țările, inclusiv în cele cu programe pro-nataliste ambițioase precum Ungaria. Deteriorarea soldului natural nu este doar efectul unei prăbușiri recente a natalității, ci și al structurii pe vârste a populației și al amânării primei nașteri (care e tot mai târzie). România rămâne, totodată, printre state cu cea mai ridicată mortalitate infantilă din UE (5,6 decese la 1.000 de nou-născuți în 2023, alături de Slovacia)”, menționează raportul.

Educația, cel mai mare eșec al României după aderarea la UE

Dacă economia oferă motive de optimism, educația, potrivit autorilor raportului, „marele eșec al post-aderării”.

România ocupă ultimul sau penultimul loc dintre cele șase state analizate la fiecare indicator educațional inclus în studiu.

În privința absolvenților de studii universitare, doar 23% dintre tinerii români cu vârste între 30 și 34 de ani aveau o diplomă universitară 2025, față de media UE de 45,6%. România este ultima atât în ​​regiune, cât și în Uniunea Europeană, în timp ce Polonia a ajuns la aproape 48%.

„România se află pe ultimul loc în Uniune și regiune, cu o pondere de circa 23% (2025), aproape din media europeană. Contrastul regional este izbitor cu Cehia (progres rapid) și Polonia, care atins deja 48%, depășind media UE. fost observată și în celelalte state. în minus pentru România”, avertizează autorii analizei.

Situația este și mai gravă în ceea ce privește ce anume abandonul școlar. România este singurul stat analizat care nu și-a atins obiectivele asumate la nivel european (obiectivul național era de 11,3%,) și înregistrează cea mai ridicată rata de părăsire timpurie a școlii din UE în 2025. În contrast, Polonia se situează sub pragul de 5%, iar Bulgaria a redus de procentuală peste cinci puncte.

Nici calitatea educației nu oferă perspective mai bune. La testele internaționale PISA 2022, România a obținut un scor mediu de numai 428 de puncte la matematică, mult sub Polonia (499), Cehia (487) și chiar Ungaria (473). Doar Bulgaria a avut rezultate mai slabe, cu 417 puncte.

Raportul atrage atenția că România nu doar produce prea puțini absolvenți de studii superioare și pierde mulți elevi prin abandon școlar, ci și că elevii rămași în sistemul de competențe semnificativ mai redus decât colegii lor din celelalte state central-europene. În plus, performanțele sunt puternic influențate de mediul socio-economic și de diferențe dintre urban și rural.

Autorii avertizează că aceste deficiențe riscă să afecteze oferta viitoare de forță de muncă calificată și să limiteze convergența economică a României pe termen lung.

România trăiește mai bine, dar încă rămâne în urma Europei

Raportul consemnează și evoluții pozitive în domeniul social. Speranța de viață a crescut cel mai mult dintre cele șase state analizate comparativ cu 2006, iar România a depășit Bulgaria și sa apropiat de Ungaria. Cu toate acestea, țara rămâne printre ultimele din Uniunea Europeană, cu aproximativ cinci ani sub media europeană.

Riscul de sărăcie și excluziune socială (AROPE) sa redus spectaculos, de la 44,5% în 2015 la 27,4% în 2025, însă România continuă să ocupe unul dintre ultimele locuri în UE, fiind depășită doar de Bulgaria (29%).

În schimb, distribuția veniturilor sa ajuns considerabil. Din 2023, România a coborât sub media europeană la coeficientul Gini

„Pe termen lung, reducerea inegalităților veniturilor tinde să faciliteze și ameliorarea altor indicatori sociali, dar continuarea acestui progres depinde de evoluțiile economice viitoare și de alți factori sociali precum accesul la educație de calitate”, vine și nota de optimism.

„România are o bază destul de șubredă pentru dezvoltarea viitoare”

Analiza Rethink arată că România a înregistrat rezultate remarcabile la indicatorii legați de creșterea nivelului de trai, productivitate și consum, continuă să ocupe ultimul sau penultimul loc la jumătatea dintre indicatorii analizați.

Autorii concluzionează că principalele provocări ale următorului deceniu nu sunt doar cele economice, ci țin de calitatea capitalului uman. Educația este drept prioritatea absolută pentru dezvoltarea viitoare, alături de corectarea dezechilibrelor fiscale, reducerea deficitului comercial și identificarea calității politicilor publice.

„Dacă privim date, marele succes al ultimilor 20 de ani - pentru România - pare să fie creșterea nivelului de trai mediu al populației.

Productivitatea muncii a crescut și ea mai rapid decât oriunde în regiune.

Pe de altă parte, România a ocupat ultimul sau penultimul loc din regiune la nu mai puțin de 14 indicatori, jumătate din total. Se remarcă educația, unde România a fost pe ultimul sau pe ultimul loc la fiecare indicator analizat. Totodată, se observă o înrăutățire a situației fiscale în ultimii ani, datoria publică cunoscând o creștere explozivă și vulnerabilități dezvoltarea viitoare a țării. Totodată, valoare absolută a deficitului comercial (în ciuda scăderii acestuia în termeni relativi) rămâne o sursă de îngrijorare”, rezumă autorii raportului.

Sunt și mulți indicatori la care România a performat, mai notează autorii, dar care nu sunt incluse în analiză, de la creșterea relativă a rețelei de autostrăzi la creșterea producției în diverse ramuri ale economiei (care variază de la cereale la biciclete precum) la explozia anumitor sectoare TIC.

„Din nefericire, ariile în care țara noastră «are de lucrat» sunt printre cele predictive pentru dezvoltarea viitoare”, arată autorii raportului, subliniind că România nu mai poate conta exclusiv pe avantajele aderării la Uniunea Europeană, pe investițiile străine și pe costul redus la forței de muncă.