Analiză Sprijin de până la 150 de lei pe lună la facturile de energie. Cât de realist este ajutorul propus de Luca Niculescu

Programul de guvernare propus de premierul desemnat Luca Niculescu prevede un nou mecanism de sprijin pentru consumatorii vulnerabili de energie, bazat pe venituri și aplicat direct pe facturile de electricitate și gaze. Pragul avut în vedere este de 3.500 de lei net pe membru de familie, însă valoarea ajutorului și criteriile finale de eligibilitate nu au fost stabilite. Experții consultați de „Adevărul” au opinii diferite despre șansele de implementare.

Programul de guvernare propune un nou mecanism de sprijin pentru consumatorii vulnerabili de energie Foto: istock

În timp ce expertul în energie Silviu Gresoi consideră că ajutorul poate fi acordat prin mecanismele existente, analistul Adrian Negrescu avertizează că lipsa unor reguli clare, problemele bazelor de date și incertitudinile privind finanțarea ar putea întârzia sau limita aplicarea măsurii.

Ajutor pentru curent și gaze, în funcție de venituri

Programul de guvernare propune un mecanism de sprijin pentru consumatorii vulnerabili, care ar putea lua în calcul un prag de venit de până la 3.500 de lei net pe lună pentru fiecare membru al gospodăriei. Ajutorul ar urma să fie aplicat direct pe facturile de electricitate și gaze, iar verificarea eligibilității ar trebui să se facă, pe cât posibil, automat.

Estimările din document indică aproximativ 3,7 milioane de beneficiari potențiali pentru energia electrică și 1,7 milioane pentru gaze naturale. Totuși, pragul de venit nu garantează că toate persoanele care se încadrează în această limită vor primi automat sprijin. Criteriile finale și valoarea ajutorului urmează să fie stabilite.

Adrian Negrescu: „Șansele ca măsura să funcționeze în forma anunțată sunt mici”

Analistul economic Adrian Negrescu consideră că sprijinul acordat în funcție de venituri este o idee bună, dar avertizează că aplicarea sa ar putea fi afectată de probleme administrative și financiare.

„Sprijinul țintit este o idee bună care poate eșua din cauza unor detalii. Din experiența ultimilor ani, estimez că șansele ca măsura să funcționeze în forma anunțată, de la 1 aprilie 2027, sunt mici. Mai probabil vom avea o variantă redusă, amânată sau aplicată pe etape.

Prima problemă este că guvernul nu a explicat cine anume va primi ajutorul. Un plafon de 3.500 de lei net pe membru de familie include o mare parte din populație, de la pensionari până la familii tinere cu salarii decente. În același timp, documentul vorbește despre mai puțin de un român din cinci ca beneficiar. Ori pragul va fi coborât pe parcurs, ori vor apărea condiții suplimentare. În ambele cazuri, oamenii trebuie să afle cât mai repede pe ce se pot baza.

A doua problemă ține de date. Statul român nu știe cine locuiește efectiv la o adresă și cine plătește factura. Contractele de utilități sunt frecvent pe numele proprietarilor plecați din țară sau al unor persoane care nu mai trăiesc. Iar Fiscul nu vede veniturile din agricultură sau din muncă la negru. Un mecanism automat construit pe asemenea date fie îi va rata pe cei care chiar au nevoie, fie îi va ajuta pe cei care nu au nevoie.

A treia problemă sunt banii. Fondurile europene pentru climă nu pot acoperi decât o parte din costul ajutoarelor directe, iar restul trebuie găsit într-un buget care se luptă cu deficitul. Furnizorii nu au uitat nici de miliardele pe care statul încă le datorează din schemele de plafonare. Nu văd de ce ar accepta din nou să avanseze ei banii fără garanții ferme de plată.

Pe scurt, pentru ca măsura să devină realitate sunt necesare trei condiții: un registru funcțional, o sursă clară de finanțare și reguli stabile pe mai mulți ani. Deocamdată nu este îndeplinită niciuna”, a declarat Adrian Negrescu pentru „Adevărul”.

Silviu Gresoi: facturi mai mici cu 150 de lei pe lună, într-un scenariu orientativ

Expertul în energie Silviu Gresoi consideră că mecanismul este realist și poate fi pus în aplicare folosind instrumentele de sprijin deja existente. Condiția este ca autoritățile să aprobe bugetul, să extindă criteriile de eligibilitate și să interconecteze bazele de date ale ANAF, Ministerului Muncii și furnizorilor de energie.

„Măsura este realistă și poate fi implementată folosind mecanismele de sprijin deja existente. Guvernul trebuie să aprobe bugetul, să extindă criteriile de eligibilitate și să interconecteze bazele de date ANAF, Ministerul Muncii și furnizorii de energie. Astfel, beneficiarii pot fi identificați automat, iar reducerea aplicată direct pe factură, fără birocrație suplimentară”, a declarat Silviu Gresoi pentru „Adevărul”.

Expertul a calculat și un scenariu orientativ privind valoarea sprijinului. Dacă ajutorul ar fi de 50 de lei pe lună pentru electricitate și de 100 de lei pentru gaze, o gospodărie care ar beneficia de ambele forme de sprijin ar economisi 150 de lei lunar.

„La un ajutor de 50 de lei lunar pentru electricitate și 100 de lei pentru gaze, impactul bugetar teoretic ar fi de aproximativ 3,24 miliarde de lei anual, calculat pentru 12 luni la electricitate și 6 luni la gaze.

Concret, facturile s-ar reduce cu 50 de lei la electricitate și 100 de lei la gaze, ceea ce ar însemna o economie de 150 de lei lunar pentru o gospodărie care beneficiază de ambele ajutoare.

Acesta este însă un scenariu orientativ, deoarece valoarea sprijinului nu a fost încă stabilită, iar estimările oficiale se referă la persoane, nu neapărat la facturi distincte”, a explicat expertul.

De ce ar putea crește din nou prețurile la energie

Silviu Gresoi avertizează și asupra riscului unor noi majorări de tarife, în condițiile în care evoluția prețurilor depinde de costurile de achiziție ale furnizorilor și de disponibilitatea energiei pe piață.

„Este posibil ca și alți furnizori să majoreze prețurile în perioada următoare. Hidroelectrica are avantajul producției proprii, însă reducerea producției din cauza condițiilor meteorologice o obligă să cumpere o parte din energie la prețurile pieței.

Pentru ceilalți furnizori, situația depinde de contractele de achiziție pe care le au. Cei care și-au asigurat energia din timp, la prețuri mai mici, pot menține tarifele actuale. Cei care cumpără la prețurile de astăzi sunt mai expuși riscului de scumpire.

Mai există însă un aspect important. Hidroelectrica este unul dintre furnizorii cu cele mai competitive oferte, iar creșterea prețurilor sale poate determina și alți jucători să își revizuiască tarifele.

Nu cred că vom vedea scumpiri simultane la toți furnizorii, dar riscul unor majorări treptate este real”, a declarat Silviu Gresoi pentru „Adevărul”.

Ce prevede Programul de Guvernare

Programul de guvernare propune pregătirea unui mecanism prin care consumatorii vulnerabili să primească sprijin direct pe facturile de electricitate și gaze naturale.

Pragul de venit avut în vedere este de până la 3.500 de lei net pe lună pentru fiecare persoană. Eligibilitatea ar urma să fie verificată, pe cât posibil, automat, printr-un Registru Național al Consumatorilor Vulnerabili, interconectat cu bazele de date ale ANAF, Ministerului Muncii și furnizorilor de energie.

Potrivit estimărilor incluse în program, mecanismul ar putea viza aproximativ 3,7 milioane de persoane la electricitate și 1,7 milioane la gaze.

Documentul nu precizează însă cât ar urma să primească fiecare beneficiar și nici dacă ajutorul va fi calculat ca sumă fixă sau ca procent din factură. Prin urmare, pragul de 3.500 de lei reprezintă un criteriu avut în vedere pentru viitorul mecanism, nu o garanție că toate persoanele cu venituri sub această limită vor beneficia automat de reducere.

Programul prevede continuarea schemei de sprijin pentru plata facturilor la electricitate destinată consumatorilor vulnerabili și asigurarea resurselor bugetare pentru prelungirea acesteia. Accesul ar urma să fie simplificat prin verificarea veniturilor pe baza datelor deținute de instituțiile publice, cu asistență pentru persoanele care nu pot utiliza platformele digitale.

În cazul gazelor naturale, documentul prevede menținerea actualei protecții pentru consumatorii casnici până în martie 2027. În trimestrul al patrulea din 2026 ar urma să fie evaluată situația, inclusiv în raport cu estimările de producție din proiectul Neptun Deep.

Ulterior, trecerea la liberalizarea pieței gazelor și la un sistem de ajutor direcționat către consumatorii vulnerabili ar urma să fie realizată etapizat, potrivit unui calendar anunțat din timp.