Guvernul Niculescu promite 5.800 MW noi până în 2027. Ce prevede programul pentru facturile românilor

Programul de guvernare propus de premierul desemnat Luca Niculescu prevede instalarea unor noi capacități de producție de energie, accelerarea proiectului Neptun Deep, investiții în baterii și hidrocentrale cu pompaj și continuarea ajutoarelor pentru consumatorii vulnerabili. Documentul include și un mecanism de sprijin pentru persoanele cu venituri de până la 3.500 de lei net pe lună de persoană, prin reducerea directă a facturilor, însă valoarea ajutorului nu este precizată.

Programul de guvernare prevede instalarea unor noi capacități de producție de energie Foto: arhivă

Prețurile la energie, siguranța aprovizionării și investițiile în producție se numără printre principalele teme ale capitolului dedicat energiei din programul de guvernare propus de Luca Niculescu. Documentul stabilește obiective pentru perioada 2026–2030, de la instalarea unor noi capacități de producție până la reformarea schemelor de sprijin și modernizarea rețelelor.

Una dintre principalele ținte este adăugarea în sistem a aproximativ 5.800 MW de capacități noi până la sfârșitul anului 2027. În paralel, programul propune un mecanism unificat de sprijin pentru consumatorii vulnerabili, cu un prag de venit de până la 3.500 de lei net lunar pentru fiecare persoană.

Ajutor la facturile de energie pentru venituri de până la 3.500 de lei

Programul de guvernare propune pregătirea unui mecanism prin care consumatorii vulnerabili să primească sprijin direct pe facturile de electricitate și gaze naturale.

Pragul de venit avut în vedere este de până la 3.500 de lei net pe lună pentru fiecare persoană. Eligibilitatea ar urma să fie verificată, pe cât posibil, automat, printr-un Registru Național al Consumatorilor Vulnerabili, interconectat cu bazele de date ale ANAF, Ministerului Muncii și furnizorilor de energie.

Potrivit estimărilor incluse în program, mecanismul ar putea viza aproximativ 3,7 milioane de persoane la electricitate și 1,7 milioane la gaze.

Documentul nu precizează însă cât ar urma să primească fiecare beneficiar și nici dacă ajutorul va fi calculat ca sumă fixă sau ca procent din factură. Prin urmare, pragul de 3.500 de lei reprezintă un criteriu avut în vedere pentru viitorul mecanism, nu o garanție că toate persoanele cu venituri sub această limită vor beneficia automat de reducere.

Programul prevede continuarea schemei de sprijin pentru plata facturilor la electricitate destinată consumatorilor vulnerabili și asigurarea resurselor bugetare pentru prelungirea acesteia. Accesul ar urma să fie simplificat prin verificarea veniturilor pe baza datelor deținute de instituțiile publice, cu asistență pentru persoanele care nu pot utiliza platformele digitale.

În cazul gazelor naturale, documentul prevede menținerea actualei protecții pentru consumatorii casnici până în martie 2027. În trimestrul al patrulea din 2026 ar urma să fie evaluată situația, inclusiv în raport cu estimările de producție din proiectul Neptun Deep.

Ulterior, trecerea la liberalizarea pieței gazelor și la un sistem de ajutor direcționat către consumatorii vulnerabili ar urma să fie realizată etapizat, potrivit unui calendar anunțat din timp.

5.800 MW noi până la sfârșitul anului 2027

O altă țintă majoră este accelerarea proiectelor care ar urma să aducă în sistem aproximativ 5.800 MW de capacități noi până la sfârșitul anului 2027.

Din total, circa 3.600 MW ar urma să provină din surse regenerabile, iar aproximativ 2.200 MW din centrale pe gaze naturale, în principal cele de la Mintia și Iernut.

Programul prevede publicarea listei proiectelor și raportarea semestrială a progresului în raport cu țintele de capacitate stabilite pentru finalul lui 2027.

Pentru noile scheme de sprijin, documentul propune ca plățile publice să fie legate de capacitatea efectiv realizată sau de energia produsă, iar licitațiile pentru contractele pentru diferență să aibă un calendar public.

Atingerea țintei de 5.800 MW ar depinde de finalizarea investițiilor, racordarea noilor capacități la rețea și disponibilitatea finanțării. Programul stabilește obiectivul, dar nu garantează că toate proiectele vor fi operaționale la termen.

Baterii și hidrocentrale cu pompaj pentru stocarea energiei

Creșterea producției de energie regenerabilă trebuie însoțită de capacități de stocare, pentru ca energia produsă atunci când bate vântul sau este soare să poată fi utilizată și ulterior.

Programul propune atingerea unei capacități de stocare de aproximativ 1.500 MW până la sfârșitul anului 2026 și dezvoltarea unui portofoliu de circa 4.500 MW până în 2028.

O schemă de finanțare de 150 de milioane de euro pentru baterii vizează o capacitate de minimum 2.174 MWh, potrivit documentului. Guvernul propune extinderea finanțării prin noi apeluri și instrumente din Fondul pentru Modernizare.

În paralel, ar urma să fie continuate hidrocentralele ale căror lucrări au fost sistate, cu respectarea legislației de mediu, și să fie dezvoltate proiecte de stocare prin pompaj, inclusiv la Tarnița-Lăpuștești, Frasin și Bicaz.

Programul prevede și o țintă de 1.500 MW și 6.000 MWh de stocare pentru Hidroelectrica până în 2030, precum și obligații de diversificare a portofoliului prin investiții în stocare pentru companiile energetice cu capital de stat.

Capacitățile de stocare pot contribui la echilibrarea sistemului și la reducerea presiunii exercitate de variațiile producției regenerabile. Efectul asupra facturilor va depinde însă și de costul investițiilor, de modul de utilizare a bateriilor și de evoluția pieței.

Neptun Deep: prima producție de gaze, prevăzută pentru 2027

Proiectul Neptun Deep din Marea Neagră este una dintre componentele centrale ale planului privind securitatea aprovizionării cu gaze.

Programul de guvernare indică prima producție în semestrul întâi al anului 2027 și o producție anuală de aproximativ 8 miliarde de metri cubi la platou.

Documentul prevede ca noile resurse să fie utilizate nu doar pentru consumul casnic și producția de energie, ci și pentru petrochimie, îngrășăminte și cogenerare, cu obiectivul de a genera valoare adăugată și locuri de muncă în România. Surplusul ar urma să poată fi exportat.

Programul include și operaționalizarea cadrului privind redevențele înainte de începerea producției, cu respectarea contractelor aflate în vigoare.

Creșterea producției interne ar putea consolida securitatea aprovizionării și ar putea reduce dependența de importuri. Nu înseamnă însă automat că gazele vor fi mai ieftine pentru consumatori: prețurile finale depind și de costurile de producție, contracte, tarifele de transport și distribuție, fiscalitate și condițiile pieței.

Ce se întâmplă cu energia nucleară de la Cernavodă

Programul prevede continuarea retehnologizării Unității 1 de la Cernavodă, investiție finanțată în principal prin resurse corporative, cu 800 de milioane de euro aprobate de Banca Europeană de Investiții.

Documentul atrage atenția și asupra necesității de a pregăti sistemul energetic pentru retragerea temporară a aproximativ 700 MW în perioada lucrărilor.

În ceea ce privește Unitățile 3 și 4, cu o capacitate cumulată de aproximativ 1.400 MW, programul prevede pregătirea structurii de finanțare și finalizarea procedurii privind ajutorul de stat cu Comisia Europeană, condiție pentru decizia finală de investiție.

Sunt incluse și măsuri privind asigurarea răcirii centralei în perioadele de secetă și stabilirea calendarului pentru depozitul geologic de deșeuri radioactive.

Aceste proiecte au implicații pe termen lung pentru producția de energie cu emisii reduse, dar necesită investiții mari și planificare atentă, inclusiv pentru a evita dezechilibrele temporare dintre cerere și producție.

Eolian offshore în Marea Neagră și investiții în biometan

Programul propune aplicarea integrală a legislației privind energia eoliană offshore și lansarea primei proceduri de concesionare pentru trei perimetre din Marea Neagră, cu o capacitate totală indicată de aproximativ 3.100 MW.

Pentru ca proiectele să avanseze, ar urma să fie adoptate normele secundare și stabilite condițiile de racordare la rețea, în paralel cu coordonarea utilizării spațiului maritim și cooperarea cu Bulgaria.

În primul an de mandat ar urma să fie stabilite scheme de sprijin pentru biocombustibili, biogaz și biometan produși în România. Finanțarea hidrogenului verde ar urma să fie orientată către proiecte care au deja consum industrial angajat.

În sectorul Complexului Energetic Oltenia, programul prevede punerea în funcțiune în 2027 a unor parcuri fotovoltaice cu o capacitate totală de aproximativ 735 MW.

Retragerea capacităților pe cărbune ar urma să fie analizată în funcție de intrarea în funcțiune a capacităților care le înlocuiesc, pe baza unui calendar agreat cu Comisia Europeană și reevaluat public la fiecare șase luni. Până atunci, grupurile pe lignit necesare siguranței sistemului ar urma să fie păstrate în funcțiune.

Racordarea la rețea ar urma să fie cu 30% mai rapidă

Un obstacol pentru dezvoltarea noilor proiecte energetice îl reprezintă accesul la rețelele de transport și distribuție.

Programul propune reducerea cu 30% a duratei medii de racordare printr-un sistem unic de urmărire a proiectelor, cu termene și etape obligatorii.

Capacitatea rezervată de proiectele care nu respectă calendarul ar urma să fie eliberată, potrivit principiului „utilizezi sau eliberezi”. În plus, alocarea capacității de rețea ar urma să treacă de la regula „primul venit, primul servit” la licitații, însoțite de garanții financiare proporționale cu capacitatea solicitată.

Programul mai prevede accelerarea investițiilor în rețelele de transport, închiderea inelului de 400 kV și dezvoltarea interconectărilor cu Ungaria și Bulgaria.

În distribuție, sunt avute în vedere digitalizarea rețelelor, extinderea contoarelor inteligente și creșterea capacității de integrare a prosumatorilor, bateriilor și vehiculelor electrice.

Reduceri la carburanți și stocuri mai mari de gaze

În domeniul carburanților, programul propune diversificarea surselor de aprovizionare cu produse petroliere și menținerea în funcțiune a capacităților de rafinare relevante.

Documentul prevede monitorizarea stocurilor și a aprovizionării și verificarea, împreună cu Consiliul Concurenței și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, a aplicării Legii nr. 162/2026. Scopul declarat este ca reducerile de acciză să se reflecte în prețurile de la pompă și să fie respectate limitele privind adaosurile comerciale.

Intervențiile temporare ar urma să aibă criterii publice de activare și dezactivare, corelate cu evoluția cotației petrolului Brent, iar costul bugetar să fie publicat lunar. Programul prevede o evaluare în primul trimestru din 2027, pentru stabilirea unei ieșiri etapizate din măsurile temporare, corelată cu evoluția producției din Neptun Deep.

În același timp, Guvernul propune extinderea și modernizarea depozitelor subterane de gaze, pentru creșterea volumelor stocate și a capacității de extracție.

Prosumatorii ar putea furniza energie consumatorilor vulnerabili

Programul include și o schimbare a modului în care sunt concepute schemele pentru prosumatori. În locul sprijinului concentrat doar pe instalarea panourilor fotovoltaice, documentul propune sisteme integrate, care să includă baterii și management inteligent al consumului.

O altă măsură ar permite autorităților locale să preia surplusul de energie produs de prosumatori și să îl direcționeze către consumatorii vulnerabili din comunitate.

Cadrul ar urma să fie elaborat împreună cu ANRE în termen de 12 luni, în corelare cu introducerea contorizării inteligente și a tarifelor dinamice.

Programul mai prevede continuarea sprijinului pentru reabilitarea termică a locuințelor și înlocuirea echipamentelor mari consumatoare de energie. Ar urma să fie deschise ghișee energetice județene, care să ofere consiliere privind izolarea locuințelor, pompele de căldură, sobele eficiente, panourile fotovoltaice și accesarea finanțărilor disponibile.

Modernizarea termoficării și un Pact Energetic Național

Pentru sistemele de termoficare, documentul propune contractarea a 590 de milioane de euro din Fondul pentru Modernizare pentru rețele, aproximativ 450 de milioane de euro pentru cogenerare de înaltă eficiență și un program de 300 de milioane de euro cu Banca Mondială, cu plăți legate de rezultate.

Este prevăzută și finalizarea transferului ELCEN către Municipiul București, cu obiectivul de a funcționa un singur operator pentru energia termică, precum și dezvoltarea proiectelor geotermale și a pompelor de căldură de mare capacitate.

La nivelul întregului sector, programul propune un Pact Energetic Național pentru perioada 2027–2037, care să stabilească ținte privind producția, stocarea, rețelele, energia nucleară și gazele naturale.

Un tablou de bord public ar urma să prezinte periodic informații despre capacități, prețuri, importuri și stadiul proiectelor strategice. Documentul prevede și un registru unic al programelor publice din energie, pentru a reduce riscul finanțării duble.

Ce ar putea schimba planul pentru consumatori

Programul de guvernare propus de Luca Niculescu combină investițiile în noi capacități de producție cu dezvoltarea stocării, modernizarea rețelelor și reformarea ajutoarelor acordate consumatorilor vulnerabili.

Pentru gospodării, una dintre cele mai importante propuneri este mecanismul care ar putea extinde sprijinul la persoane cu venituri de până la 3.500 de lei net pe lună de persoană. Pentru piața energetică, miza este adăugarea de noi capacități, creșterea producției interne de gaze și reducerea blocajelor de racordare.

Impactul asupra facturilor nu poate fi cuantificat însă doar pe baza programului. Documentul nu stabilește valoarea ajutorului individual și nici nu garantează că investițiile vor conduce automat la scăderea prețurilor pentru consumatori. Aplicarea măsurilor va depinde de finanțarea efectivă, adoptarea legislației necesare, finalizarea proiectelor și evoluția piețelor de energie și gaze.