Analiză Românii cumpără mai rar și așteaptă reducerile. Cum s-a schimbat coșul de consum în 2026

Românii își restrâng tot mai mult cumpărăturile, iar primele care dispar din coș sunt produsele care pot fi amânate, nefiind însă excluse și o serie de alimente, după cum reiese din statisticile oficiale. În primele șapte luni din 2026, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a fost cu 5,7% mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Foarte mulți amână sau renunță să mai cumpere electrocasnice Foto: arhivă

Cea mai mare scădere a fost înregistrată la produsele nealimentare, în timp ce un studiu recent privind comportamentul consumatorilor arată că tehnologia, electrocasnicele, hainele și alte produse considerate mai puțin urgente sunt printre primele cheltuieli pe care românii spun că intenționează să le reducă.

Cele mai mari tăieri sunt la produsele nealimentare

În primele șapte luni ale anului, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a fost cu 5,7% mai mic decât în aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), iar cea mai mare scădere a fost înregistrată la vânzările de produse nealimentare, unde volumul comerțului s-a redus cu 7,2%.

Vânzările de alimente, băuturi și tutun au scăzut cu 4,4%, în timp ce comerțul cu amănuntul al carburanților a avut un recul de 4,5%, ceea ce arată că reducerea consumului s-a transmis atât către produsele care pot fi amânate, cât și către categorii de cheltuieli mai greu de eliminat din bugetul unei gospodării.

Datele pentru luna iulie indică aceeași tendință. Față de iulie 2025, volumul comerțului cu amănuntul a fost cu 6,1% mai mic după ajustarea în funcție de sezonalitate și de numărul zilelor lucrătoare. Vânzările de produse nealimentare au scăzut cu 6,7%, cele de alimente, băuturi și tutun cu 5,8%, iar comerțul cu carburanți cu 4,4%.

Tehnologia și electrocasnicele sunt printre primele cheltuieli reduse

Datele unui studiu recent privind comportamentul de consum arată că presiunea asupra bugetelor se reflectă în primul rând în categoriile de produse pentru care achiziția poate fi amânată. Peste 54% dintre respondenți spun că vor reduce în 2026 banii alocați pentru tehnologie și electrocasnice, în timp ce aproape 39% afirmă că vor cheltui mai puțin pentru îmbrăcăminte, încălțăminte și accesorii.

Bugetele sunt reduse și pentru produsele destinate hobby-urilor sau diferitelor activități, în cazul a 27% dintre respondenți, precum și pentru produsele de înfrumusețare, în cazul a aproximativ 24%, iar aproape 22% dintre cei chestionați spun că vor reduce cheltuielile pentru abonamentele la servicii de streaming.

Sunt, în general, categorii pentru care cumpărătorii pot amâna achiziția sau pot renunța temporar la anumite produse fără ca acest lucru să afecteze direct cheltuielile esențiale ale gospodăriei.

Puterea de cumpărare se vede direct în coșul de cumpărături

Analistul Adrian Negrescu atrăgea atenția încă din luna iunie asupra schimbării comportamentului de consum și asupra modului în care scăderea puterii de cumpărare îi determină pe români să reducă inclusiv cantitățile cumpărate.

„Ne-am întors la obiceiurile de consum din anii '90”, a declarat Negrescu, explicând că românii ajung să cumpere cantități tot mai mici și să fie mult mai atenți la ceea ce pun în coș.

Potrivit analistului, deteriorarea puterii de cumpărare schimbă inclusiv modul în care oamenii se raportează la magazine, în condițiile în care produsele care nu sunt strict necesare sunt primele sacrificate atunci când bugetul unei gospodării devine mai greu de echilibrat.

Românii cumpără mai rar și se uită mai atent la preț

Schimbarea nu se vede doar în produsele cumpărate, ci și în modul în care sunt făcute cumpărăturile. Aproape 58% dintre respondenții studiului spun că vor renunța la anumite produse neesențiale pentru a-și gestiona mai bine bugetul, în timp ce 49,9% afirmă că vor cumpăra mai des produse aflate la promoție, iar 40,6% intenționează să facă mai rar cumpărături, dar să le planifice mai atent.

Aproximativ un sfert dintre cei chestionați spun că vor încerca să controleze mai bine cumpărăturile impulsive, în timp ce 17,2% afirmă că vor amâna achizițiile mai mari.

În același timp, aproape opt din zece români spun că sunt mai atenți la preț atunci când fac cumpărături online, iar peste 71% afirmă că au devenit mai prudenți cu cheltuielile față de anul trecut.

Românii au ajuns să cumpere și mai puține alimente

Dacă anumite cumpărături pot fi amânate sau eliminate, alimentele și produsele de bază sunt mai greu de scos din bugetul unei gospodării, însă și această categorie a înregistrat o scădere a volumului vânzărilor.

În primele șapte luni ale anului, volumul vânzărilor de produse alimentare, băuturi și tutun a fost cu 4,4% sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor INS.

Studiul privind comportamentul de consum indică însă o diferență între categoriile de produse: patru din zece respondenți spun că vor aloca mai mulți bani pentru alimente de bază, iar aproape 40% intenționează să cheltuiască mai mult pentru produse de igienă și sănătate.

Astfel, în timp ce unele categorii sunt reduse sau eliminate temporar din coș, o parte din buget este redirecționată către produsele considerate necesare, ceea ce schimbă structura cheltuielilor gospodăriilor chiar și atunci când suma totală disponibilă pentru cumpărături este mai mică.

Cumpărăturile mari sunt amânate

O altă schimbare se vede în cazul achizițiilor care presupun cheltuieli importante, 17,2% dintre respondenți afirmând că intenționează să amâne astfel de cumpărături.

Într-un buget urmărit mai atent, un telefon nou, un televizor, un aparat electrocasnic sau alte produse pentru casă pot rămâne pe lista de cumpărături, dar achiziția lor este împinsă pentru o perioadă în care veniturile sau situația financiară a gospodăriei permit o asemenea cheltuială.

În același timp, peste 60% dintre consumatori spun că urmăresc activ prețurile și promoțiile, iar 74,2% consideră raportul dintre preț și calitate drept cel mai important criteriu atunci când cumpără online.

Și cheltuielile mici ajung să fie verificate

Reducerea cheltuielilor nu se limitează la cumpărăturile scumpe, ci ajunge și la servicii sau achiziții de valoare mai mică. Aproape 22% dintre respondenți spun că vor reduce banii alocați abonamentelor de streaming, în timp ce aproximativ un sfert vor încerca să controleze mai bine cumpărăturile impulsive.

În cazul cumpărăturilor online, costul livrării este, de asemenea, luat în calcul, iar aproape 38% dintre consumatori spun că au adăugat produse în coș pentru a ajunge la pragul necesar pentru livrare gratuită, potrivit unui alt sondaj realizat în 2026.

Iulie a adus o ușoară revenire față de iunie

Scăderea anuală nu înseamnă însă că vânzările au continuat să coboare în fiecare lună. În iulie 2026, volumul comerțului cu amănuntul a crescut cu 0,8% față de iunie, după ajustarea în funcție de numărul zilelor lucrătoare și de sezonalitate.

Creșterea lunară a fost susținută de vânzările de carburanți, care au urcat cu 2,2%, și de cele de alimente, băuturi și tutun, cu 0,9%, în timp ce vânzările de produse nealimentare au scăzut ușor, cu 0,1%.

Față de anul trecut însă, diferența rămâne vizibilă: în iulie, volumul comerțului cu amănuntul a fost cu 6,1% mai mic, iar după primele șapte luni ale anului scăderea cumulată este de 5,8% pe seria ajustată.

Consumatorii își schimbă comportamentul

Datele privind comerțul și rezultatele studiilor despre comportamentul consumatorilor indică aceeași schimbare de direcție: produsele neesențiale și achizițiile mari sunt mai ușor amânate, cumpărăturile sunt mai atent planificate, iar prețul și promoțiile au devenit criterii tot mai importante în decizia de cumpărare.

Declarațiile lui Adrian Negrescu despre revenirea la cumpărături în cantități mai mici se înscriu în aceeași tendință observată în datele privind consumul, în condițiile în care gospodăriile își ajustează coșul de cumpărături și renunță mai ușor la produsele care nu sunt considerate indispensabile.

Scăderea volumului comerțului cu amănuntul cu 5,7% în primele șapte luni ale anului arată că această schimbare de comportament se reflectă deja în datele oficiale, iar evoluția din lunile următoare va arăta dacă reducerea consumului reprezintă o ajustare temporară a bugetelor sau începutul unei perioade mai lungi în care gospodăriile vor continua să își restrângă cumpărăturile.