„Nu ar trebui să discutăm dacă îl creștem sau nu”. De ce spune un sociolog că salariul minim trebuie majorat în 2027

Majorarea salariului minim nu ar trebui să fie o negociere politică de la un an la altul, ci o obligație stabilită deja prin lege, arată sociologul Ștefan Guga. Cu toate acestea, Guvernul a amânat creșterea în 2026 și analizează din nou dacă și cât să majoreze veniturile angajaților de la 1 ianuarie 2027. Guga explică de ce consideră că autoritățile nu au libertatea de a trata această decizie ca pe o simplă opțiune.

Valoarea salariului minim trebuie stabilită prin hotărâre de Guvern Foto: GEORGE CALIN

„În primul rând, noi avem o legislație care spune că trebuie să crească salariul minim. Deci să plecăm de acolo, că nu e discutabil.”, a explicat Guga pentru „Adevarul”.

Ce prevede legea privind creșterea salariului minim

Legea nr. 283/2024 a modificat Codul muncii și a introdus un mecanism de stabilire și actualizare anuală a salariului minim brut. Conform acestuia, valoarea salariului minim trebuie stabilită prin hotărâre de Guvern și aplicată de la 1 ianuarie a anului următor, după consultarea sindicatelor și patronatelor.

Ulterior, mecanismul a fost detaliat prin Hotărârea de Guvern nr. 35/2025, care prevede o formulă de actualizare bazată pe rata inflației prognozate și rata de creștere reală a productivității muncii prognozate.

Pentru Guga, existența acestui mecanism ar trebui să limiteze posibilitatea Guvernului de a transforma stabilirea salariului minim într-o negociere politică de la un an la altul.

„La noi, Guvernul spune că încalcă legislația pe care ar trebui să fie primul care o respectă. Cum putem să le spunem altora ceva, când Guvernul nu respectă legea? Am avut precedentul din 2026 în care, deși legea spune foarte clar că salariul minim trebuie crescut la 1 ianuarie, Guvernul a zis că o face în iulie, fără niciun fel de consecință”, a susținut sociologul. Această amânare are ca consecință venituri pierdute pentru salariați, venituri care sunt dreptul legal al acestora.

Blocul Național Sindical (BNS) a cerut majorarea salariului minim brut la 5.000 de lei de la 1 ianuarie 2027, susținând că angajații plătiți la acest nivel au pierdut peste 13% din puterea de cumpărare. Potrivit calculelor organizației sindicale, pierderea a fost accentuată de amânarea majorării salariului minim din 2026, care a intrat în vigoare abia la 1 iulie

„Miza este ce facem cu nivelul de trai al oamenilor”

Dincolo de implicațiile economice și fiscale, Guga consideră că dezbaterea ar trebui să pornească de la situația angajaților care câștigă salarii mici și de la pierderea puterii de cumpărare.

„Salariul minim este foarte mic, raportat la nevoile oamenilor. Știm foarte bine că mulți oameni câștigă ori salariul minim ori ceva foarte apropiat de salariul minim. Ca urmare, creșterea salariului minim are un impact direct și semnificativ asupra foarte multor oameni”, a explicat acesta.

În opinia sa, efectele inflației din ultimul an fac cu atât mai importantă actualizarea salariului.

„Am avut în 2026, pentru prima oară după foarte, foarte mulți ani, o pierdere a puterii de cumpărare a salariului minim. Suntem în situația în care, normal, nu ar trebui să discutăm dacă creștem sau nu salariul minim. Miza este ce facem cu nivelul de trai al oamenilor, mai ales în condițiile unei inflații rapid ridicate”, a declarat sociologul.

Guga consideră că majorarea salariului minim ar avea beneficii atât pentru angajați, cât și pentru economie, prin menținerea puterii de cumpărare și a consumului intern.

„Protejăm un pic piața internă, pentru că, dacă nu le scad veniturile oamenilor, atunci pot să consume în continuare cel puțin cât consumau anterior”, a explicat acesta.

Sociologul respinge argumentele privind pierderea locurilor de muncă

Una dintre principalele obiecții formulate de mediul de afaceri la adresa creșterii salariului minim vizează costurile suplimentare pe care angajatorii ar trebui să le suporte. Reprezentanții patronatelor susțin că majorările pot pune presiune asupra companiilor, în special asupra celor cu marje de profit reduse.

Ștefan Guga consideră însă că argumentele privind pierderea locurilor de muncă și efectele negative asupra economiei nu sunt susținute de evoluția României din ultimii ani.

„Celelalte povești că cresc mai multe taxe, că se pierd locuri de muncă și așa mai departe sunt dovedite ca false chiar de traiectoria României din ultimii 15 ani. Am avut creșteri foarte puternice ale salariului minim și nu s-a întâmplat niciun cataclism, nu s-a întâmplat mai nimic rău din cauza asta”, a susținut sociologul.

Acesta consideră că opoziția mediului de afaceri este explicată, în primul rând, prin costurile suplimentare pe care majorarea le presupune pentru angajatori.

„Patronii evident că se opun, pentru că pentru ei sunt niște costuri suplimentare. Avem o mișcare patronală foarte puternică în România, bine implantată inclusiv la Guvern. Nu este un secret că mișcarea patronală este foarte activă de foarte mult timp împotriva oricărei creșteri a salariului minim. Pentru ei este un cost suplimentar, evident că nu vor asta”, a afirmat Guga.

Guga consideră că influența mediului patronal nu se limitează la negocierile cu Guvernul, ci se reflectă și în relația acestuia cu instituțiile statului. Sociologul a făcut referire inclusiv la numirea unui reprezentant al mișcării patronale în funcția de consilier al președintelui, pe care o invocă drept exemplu al apropierii dintre cele două zone.

„Avem o mișcare patronală foarte puternică în România, bine implantată inclusiv la Guvern. Uitați-vă pe cine a luat domnul președinte consilier direct de la mișcarea patronală. A angajat un director de la mișcarea patronală ca și consilier prezidențial”, a afirmat Ștefan Guga.

Practic, vorbește despre Radu Burnete, fost director executiv al Confederației Patronale Concordia, organizație care a anunțat pe 28 mai 2025 că acesta urma să își încheie mandatul la finalul lunii iunie. O zi mai târziu, pe 29 mai, președintele Nicușor Dan a semnat decretul de numire a lui Burnete în funcția de consilier prezidențial, începând cu 1 iulie 2025.

Trei scenarii pentru salariul minim din 2027

Discuțiile privind valoarea salariului minim pentru anul viitor au fost reluate la începutul lunii noiembrie. La întâlnirea din 2 noiembrie de la Guvern, confederațiile sindicale au cerut ca salariul minim brut să ajungă la 5.000 de lei de la 1 ianuarie 2027, în timp ce patronatele au exprimat rezerve și au solicitat reducerea impozitării muncii.

Ulterior, Ministerul Muncii a transmis partenerilor sociali trei variante de actualizare a salariului minim:

• 4.593 de lei brut, o creștere de 6,2%, prin aplicarea formulei de actualizare prevăzute de mecanismul legal;
• 4.884 de lei brut, o creștere de 12,9%, reprezentând 50% din câștigul salarial mediu brut prognozat;
• 5.079 de lei brut, o creștere de 17,4%, reprezentând 52% din câștigul salarial mediu brut prognozat.

„În mod normal, salariul minim ar trebui să crească potrivit legislației. Dacă aplicăm legislația, pe acolo ar trebui să fie. Dar dacă o aplicăm pe jumătate sau deloc, nu pot să spun ce se va întâmpla. Au mai fost făcute hotărâri în ultima secundă și, clar, amânări ”, a afirmat acesta, clarificând că nu putem ști când va veni decizia finală.

În ceea ce privește posibilitatea unor proteste sau a altor acțiuni publice, acesta consideră că rolul principal revine sindicatelor, care ar trebui să reprezinte interesele salariaților.

„Avem o mișcare sindicală care ar trebui să reprezinte interesele salariaților. Rămâne ca ei să vadă ce pot să facă, poate pot să protesteze. Mingea este în terenul lor”, a conchis sociologul.