Masa sub asaltul timpului. Tot mai mulți români se lasă de gătit în favoarea confortului. Însă acesta costă

Tot mai mulți români înlocuiesc, în zilele noastre, gătitul acasă cu soluții rapide: comenzi prin aplicații, meal kit-uri sau preparate gata de consum. Pe zi ce trece, gătitul acasă devine o raritate, iar consecințele se resimt în obiceiurile noastre zilnice, inclusiv în felul în care ne raportăm la timp, la muncă și la mâncare. Dar la ce cost? Și, există alternative mai sănătoase?

Cine mai are timp să gătească? Prețul comodității

La nivel global, piața serviciilor de online food delivery (care include și aplicațiile de tip Glovo, Wolt, Uber Eats, precum și meal kit-urile și serviciile de takeaway) este estimată să crească de la 156,75 miliarde de dolari în 2024, la 173,57 miliarde de dolari în 2025, cu un ritm anual de creștere de 10,7%. Potrivit raportului realizat de The Business Research Company, această dinamică este susținută de extinderea accesului la internet, digitalizarea obiceiurilor de consum și preferința tot mai accentuată pentru soluții alimentare rapide, flexibile și personalizabile. 

Această transformare a pieței globale nu este doar o chestiune de cifre, ci oglindește o schimbare reală în stilul nostru de viață, sunt de părere specialiștii. 

Masa, redusă la o funcție de consum

Trăim într-o societate care funcționează sub presiunea constantă a timpului, crede psihologul clinician Sebastian Spanache. „O masă gătită acasă, care presupune un întreg itinerariu - de la mersul la piață până la pusul ciorbei în farfurie, poate dura între patru și cinci ore. Iar oamenii ajung să se întrebe: „Ce-aș fi putut face în aceste cinci ore?”. Poate mai lucram puțin. Poate acceptam un proiect în plus. Poate câștigam mai mult. Pentru mulți tineri care lucrează în medii aglomerate, cum sunt, de exemplu, corporațiile, ideea de a găti este percepută ca o risipă de timp. Tocmai de aceea preferă să comande. În loc să petreci timp alegând morcovii din piață, să-i cureți, să-i tai, comanzi ceva rapid. Calitatea e înlocuită de cantitate. Dispare ritualul, dispare energia pusă în preparat”, explică el.

Dincolo de timpul petrecut gătind, s-a modificat și felul în care ne raportăm la masă, în sine. „Mai apare o întrebare: cum mâncăm? Mai stăm la masă, conștienți? Sau folosim timpul în care mâncăm pentru a răspunde la mesaje, să mai dăm o comandă pe Temu sau să răspundem unui e-mail? Inclusiv acest moment, cel al mesei, a fost pus sub ghilotina timpului. Iar când nu suntem atenți la ce mâncăm, ajungem să mâncăm mai mult. De aici, și un alt cerc vicios: consumăm mai mult, ca să facem mai multe, dar ajungem epuizați și copleșiți emoțional. Mâncarea devine, în acest context, o formă de răsfăț, de relaxare. Iar când suntem stresați, tindem să căutăm alinarea prin mâncare”, spune Sebastian Spanache.

De aici până la comportamente alimentare automate e doar un pas. Iar psihologia explică ușor acest lucru. „Căutăm plăcerea și evităm disconfortul. Mâncarea oferă plăcere. Iar dacă poate fi obținută cu minim efort și maxim gust, cu atât mai bine. Aici intervin serviciile de livrare, care s-au pliat perfect pe această nevoie fundamentală. Nu mai e timp de prânzuri relaxate cu colegii. Acum vine mâncarea la birou. E rapid, e gustos, e satisfăcător. Dar e o satisfacție pe termen scurt”, continuă specialistul.

„Totul ne împinge spre satisfacție imediată”

Totodată, e important de subliniat și faptul că oamenii au nevoie de predictibilitate. Mai precis, ei caută deseori ceea ce le-a făcut deja plăcere. „Gătitul acasă, deși mai ieftin și uneori mai sănătos, vine cu incertitudine. Sarmalele făcute de două ori pe an, de exemplu, s-ar putea să nu se compare cu cele făcute zilnic de o bucătăreasă cu experiență. Aceeași tendință se observă și în alte domenii: studiile din ultimii 15 ani au arătat că oamenii preferă, în general, să revadă un film care știu sigur că le-a plăcut, decât să riște cu unul nou. Se întâmplă la fel și cu mâncarea. Alegem familiarul. Alegem plăcerea imediată”, mărturisește psihologul.

Aici, Sebastian Spanache amintește de celebrul studiu al bezelelor realizat în SUA, prin care copiilor li se oferea o bezea, dar li se spunea că dacă pot aștepta o oră, vor primi două. „S-a observat că acei copii care reușeau să-și amâne recompensa ajungeau, în viața adultă, să fie mai responsabili și... de succes. Concluzia? Capacitatea de a-ți amâna plăcerea este fundamentală pentru o viață echilibrată. Dar cum dezvoltăm această capacitate, într-o lume în care totul ne împinge spre satisfacție instantă? Răspunsul nu e simplu. Trăim în societăți abundente, în care mirodeniile și gusturile intense sunt la tot pasul. Mâncăm nu din foame, ci din poftă. Și această poftă, dacă nu este conștientizată, poate deveni distructivă”, explică acesta.

Alegeri rapide, dar conștiente

Această nevoie de plăcere imediată se reflectă și în statisticile de consum. Potrivit celei mai recente retrospective Tazz, dată publicității la începutul anului 2025, burgerii au fost comandați în medie de 365 de ori pe oră în 2024, în creștere cu 28% față de anul anterior. (Aceste cifre au fost făcute publice chiar înainte ca Tazz să fie preluat oficial de Wolt.)

Așadar, popularitatea produselor de tip fast-food pare că este o constantă a consumului zilnic. De aceea, mai spune el, conștientizarea în masă este cheia. În opinia sa, ar fi bine să înțelegem că pofta de acum poate sabota sănătatea de mâine. „Că între o bere și un pahar de apă, între o pizza și o salată, nu e doar o alegere de gust, ci o alegere de viitor. Iar atunci când plasăm comenzi, să luăm în calcul că fast-foodul și livrările rapide nu aduc beneficii reale. Doar iluzia că am câștigat timp, în timp ce, de fapt, pierdem o parte importantă din relația noastră cu mâncarea și cu noi înșine”, consideră Sebastian Spanache, în timp ce atrage atenția asupra faptului că „așa cum nu interzicem tutunul, dar explicăm riscurile, tot așa ar trebui să construim campanii de sănătate care să invite la reflecție. Vrei să urci pe munte la 65 de ani? Atunci ai grijă ce mănânci acum.”

Totuși, în peisajul actual, aplicațiile de food delivery includ și restaurante cu meniuri echilibrate, de la boluri vegane la salate high-protein, semn că obiceiurile alimentare încep să se diversifice. Dar adevărata schimbare de paradigmă vine din zona serviciilor care oferă planuri alimentare complete, livrate zilnic sub formă de abonament.

Practic, piața livrărilor din România s-a diversificat masiv. Pe lângă fast-food, tot mai multe aplicații integrează restaurante cu meniuri sănătoase, livrări de produse proaspete, apă sau mâncare gourmet. Potrivit unei analize recente realizate de Glovo, România este lider în Europa de Sud-Est la cererea de sushi, iar 14 februarie a fost ziua cu cele mai multe comenzi din an: 60 de porții pe oră. Somonul, crema de brânză și creveții rămân în topul preferințelor, iar sushi-ul, un simbol al rafinamentului urban, pare să fi devenit răsfățul de serviciu pentru serile speciale.