Analiză Avertisment privind negocierile pe Legea salarizării. Expert: „Acesta este cuiul lui Pepelea”

Interesul pentru pachetul legislativ necesar îndeplinirii jaloanelor asumate de România prin PNRR creşte pe măsură ce se apropie termenul-limită din luna august. Riscul pierderii unor fonduri europene importante a devenit un argument central în disputa politică, în timp ce măsurile convenite prin plan generează tot mai multe controverse.

Protest în Parlament pentru salarii decente Foto: Facebook

Cea mai disputată dintre acestea este Legea salarizării unitare, care riscă să nu fie adoptată de Parlament într-o formă compatibilă cu angajamentele asumate de România. În acest scenariu, statul român ar putea pierde o tranşă de aproximativ 770-780 de milioane de euro din fondurile europene.

„Adevărul” a stat de vorbă cu Gabriel Biriş, avocat specializat în fiscalitate, despre implicaţiile amendamentelor propuse de PSD, prin care partidul încearcă să atenueze impactul măsurilor prevăzute în Legea salarizării unitare asupra angajaţilor din sectorul public.

„Depinde ce amendamente. Că dacă sunt amendamente de substanță care afectează condițiile agreate, atunci nici degeaba le luăm, cum am mai făcut. Au mai fost trecut, la alte pachete. Comisia Europeană o să considere jalonul neîndeplinit. Ne-am asumat ca prin aceste reforme să ne încadrăm în planul de reducere a deficitului. Prognoza se face pe mai mulţi ani, dacă amendamentele sunt de natură a creşte în timp semnificativ şi a pune în pericol ajustarea deficitului, probabil vor fi considerate jalon neîndeplinit şi degeaba am luat măsura”, spune Gabriel Biriş.

„Acesta este cuiul lui Pepelea, legea salarizării unitare”

Toate reformele și investițiile asumate de România prin PNRR trebuie finalizate până la 31 august 2026. Acest termen este stabilit prin Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență. România mai are de încasat 10 miliarde de euro din acest program. Reformele asumate nu pot fi doar cu valoare de titlu, spune specialistul:

„Nu e ca şi cum trebuie o bifă acolo. Acesta este cuiul lui Pepelea, legea salarizării unitare şi cea mai mare sumă, nu trebuie modificată 5 ani de zile. Dacă o modifici, trebuie să dai banii înapoi."

Fostul ministru al Muncii, Florin Manole, afirmă că PSD împărtăşeşte o serie de preocupări exprimate de sindicate, în special în ceea ce priveşte sectoarele sănătăţii şi educaţiei. El susține cǎ proiectul Legii salarizării trebuie să respecte principiul potrivit căruia niciun venit nu ar trebui să fie diminuat, obiectiv care, susţine el, se regăseşte printre primele prevederi ale acordului semnat de partidele politice.

Credibilitatea reformei a fost distrusă de majorările acordate demnitarilor

Nemulţumirile din societate ridică întrebarea dacă măsurile de austeritate ar fi putut fi adaptate în funcţie de specificul fiecărei categorii de bugetari. Gabriel Biriş consideră că Legea salarizării ar fi trebuit să fie precedată de alte reforme, menite să reducă impactul acestor măsuri.

„Noi nu aveam cum să facem acum o lege a salarizării unitare care să nu creeze foarte multe nemulţumiri, exclus, pentru că sunt prea mulţi angajaţi în sectorul public. Ori o lege a salarizării unitare înainte să vii cu o reformă administrativă, cu reducerea numărului de UAT-uri, cu reducerea numărului de judeţe cu reducerea numărului de parlamentari, cu reorganizarea unor agenţii care stau degeaba, sau desfiinţarea unora. 

Nu avem nicio şansă să ne plătim angajaţii cu salarii decente. Ţinând cont şi de nevoia de reducere a deficitului, era evident că vom ajunge în situaţie de blocaj. Şi au mai făcut o greşeală strategică absolut de neiertat, şi anume faptul că cele mai mari creşteri sunt la demnitari. Asta a aruncat în aer credibilitatea întregului demers”, spune avocatul.

Dragoş Pîslaru, ministrul Muncii şi al Investiţiilor şi Proiectelor Europene Foto: gov.ro

La începutul lunii iunie Dragoş Pâslaru, ministrul interimar al Muncii şi al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a negociat la Bruxelles cu Executivul european posibilitatea înghețării sau eșalonării până în 2031 a creșterilor salariale pentru demnitari, în cadrul renegocierii PNRR. 

„Răul a fost făcut în momentul în care oamenii au constatat că le scad salariile, că s-au eliminat tot felul de sporuri şi au văzut că la miniştrii şi parlamnetari le cresc cu 20-30%. Din momentul acela s-a închis discuția, nu a mai avut nicio şansă legea aceasta”, consideră specialistul.

„Din TVA am fi putut încasa de trei ori mai mult decât valoarea totală a PNRR”

Acesta subliniază că România poate insista asupra unor reforme care nu sunt asumate explicit prin PNRR, dar care ar putea aduce venituri importante la bugetul de stat. Un exemplu este reducerea deficitului de încasare a TVA (aşa-numitul „gap de TVA”), unde România înregistrează cea mai ridicată valoare din Uniunea Europeană, de 30,6%, potrivit celui mai recent raport al Comisiei Europene, publicat în 2025.

„Numai din TVA, pe perioada PNRR-ului, dacă România colecta la medie, aveam la buget 36 de miliarde de euro în plus. Adică de trei ori mai mulți decât tot PNRR-ul. Noi ne ducem cu toții după fentele politice. Acum agenda publică este ocupată cu banii din PNRR. Și în timp ce agenda publică este ocupată cu banii din PNRR, băieţii fură de sting din banii care nici nu au ajuns la buget. 

Și, de fapt, nu vorbește nimeni de soluțiile de a rezolva problema acolo. Că de, cine să vrea, dintre ăștia care fură, să le închizi conducta la care s-au mufat. Da? Este atât de simplu”, concluzionează Gabriel Biriş. 

Potrivit Guvernului, printre cele mai importante reforme și pachete de investiții monitorizate strict pentru a fi finalizate până în august se numără: 

• Sistemul feroviar: Reducerea întârzierilor și implementarea reformelor privind decarbonizarea și transportul durabil.
• Sănătate: Promovarea Hotărârilor de Guvern restante necesare pentru deblocarea plăților și finalizarea spitalelor finanțate prin PNRR.
• Sistemul bugetar: Adoptarea reformelor legate de salarizarea în sectorul public.
• Educație, economie și digitalizare: Finalizarea proiectelor de investiții din aceste domenii cheie.